Fond funciar. Decizia nr. 426/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 426/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 40449/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Februarie 2013
Președinte - M. M.
Judecător - M. M.
Judecător - C. G.
Grefier – M. Getuța M.
Decizia civilă Nr. 426
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta C. L. VALEA L. DE FOND FUNCIAR împotriva sentinței civile nr._ din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată B. E., având ca obiect fond funciar obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,22.02.2013, când,
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._ din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta C. L. Valea L. de fond funciar, ca nefondată.
Admite acțiunea civilă formulată de către reclamanta B. E. cu domiciliul procedural ales Cabinet av. „D. R. M.” din Iași, ., ., parter, în contradictoriu cu pârâta C. locală Valea L. de Fond Funciar și în consecință:
Obligă pârâta să o pună în posesie reclamantă cu suprafața de 1,50 ha teren situat pe raza .. Iași, pe vechiul amplasament ori pe un amplasament echivalent, să întocmească și să înainteze documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate către OCPI Iași.
Respinge cererea reclamantei cu privire la cheltuielile de judecată, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, a reținut instanța de fond următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul_ la Judecătoria Iași, reclamanta B. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. L. de Fond Funciar Valea L., ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la punerea sa în posesie cu suprafața de 1,50 ha teren, să întocmească documentația și să o înainteze la OCPI Iași, în vederea întocmirii titlului de proprietate.
A solicitat ca punerea în posesie să se facă pe vechiul amplasament, iar dacă nu este liber, pe un amplasament de aceeași calitate și cantitate.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
În motivare, reclamanta a precizat că prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Iași s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa pentru suprafața de 1,50 ha teren situat pe raza .. Prin reorganizarea administrativ teritorială a comunei R., prin Legea 84/2004 a fost înființată . o parte din terenul administrat anterior de . civilă nr. 3860/21.04.2004 pronunțată de către Judecătoria Iași, menținută prin Decizia civilă nr. 544/12.04.2006 a Tribunalului Iași a fost respinsă acțiunea promovată de Primarul . nr. 170/06.08.1999 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Iași. Prin Sentința civilă nr._/10.12.2001 pronunțată de către Judecătoria Iași, definitivă prin respingerea apelului, conform Deciziei civile nr. 1703/01.11.2002 a Tribunalului Iași și irevocabilă, prin pronunțarea Deciziei nr. 457/15.04.2003 a Curții de Apel Iași a fost obligată C. L. de Fond Funciar R. să procedeze la punerea în posesie cu suprafața de 1,50 ha teren pe raza . de daune cominatorii de 100.000 lei rol pe fiecare zi de întârziere. Potrivit art. 27 din Legea 18/1991, raportat la dispozițiile art. 5 lit. i din HG 890/2005, „comisiile locale (…)pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora după validarea de către C. Județeană a propunerilor făcute și înmânează titlul de proprietate”. C. L. Valea L. nu a finalizat procedura declanșată, în sensul că nu a fost pusă în posesie și nu a fost înaintată documentația la OCPI Iași în vederea emiterii titlului de proprietate - actul final al procedurii administrative.
În drept, au fost invocate prevederile art. 64 alin. 1 din legea 18/1991 republicată, art. 5 lit. I din HG nr. 890/2005, art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
S-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul și expertiză, ultima fiind respinsă de instanță ca nefiind utilă soluționării cauzei (filele 33, 59 dosar).
Prin întâmpinare, pârâta a invocat exceptia lipsei calității sale procesual pasive, întrucât reclamanta s-a judecat în contradictoriu cu C. L. de Fond Funciar R., terenul fiind deci pe teritoriul acestei comune.
În ceea ce privește fondul, a precizat că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr._/1992.
De asemenea, . fost înființată în 2004, deci în acest interval, reclamanta putea solicita întocmirea documentației și emiterea T.P. dacă ar fi fost îndreptățită la reconstituire.
De asemenea, dosarele la Legea 247/2005 au fost aproape soluționate și nu mai dispune de teren liber pentru o eventuală punere în posesie.
S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (fila 33 dosar).
S-a solicitat și a fost înnaintată de către Instituția Prefectului documentația care a stat la baza emiterii Horărârii nr. 170/1999.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În registrul agricol, la nivelul anilor 1959-1961, B. L., autorul reclamantei, figura cu suprafața de 1,53 ha, din care 1,50 ha arabil în B.-Iași și 0,03 ha curți-construcții în P.-Iași (filele 9, 36 dosar).
Cu privire la acest teren, reclamantei i s-a eliberat T.P. nr._/14.07.1992 pentru 5000 mp. și i s-a reconstituit dreptul de proprietate în echivalent actiuni, pentru diferența de 1,08 ha (filele 41, 42 dosar).
Conform certificatului nr. 4366/25.10.1994 eliberat de către Direcția Generală a Arhivelor Statului – Serviciul Iași, în tabelul nominal cu locuitorii comunei R. T., împroprietăriți conform Reformei Agrare din 1945, la fila 20, nr. crt. 127, figurează B. L. din P., cu suprafața de 1,50 ha pe moșia Vericeanu (fila 10).
Se constată așadar că suprafața de 1,50 ha pe moșia Vericeanu nu a fost înscrisă în registrul agricol, fiind distinctă de suprafața de 1,53 ha situată în B. și P. menționată în cuprinsul acestuia.
Prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999 (fila 8 dosar) i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1,50 ha teren situat pe raza comunei R..
Prin Sentința civilă nr. 3860/21.04.2004, Judecătoria Iași a respins plângerea Primarului comunei R. împotriva Hotărârii nr. 170/06.08.1999 a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași (filele 12,13 dosar), reținându-se în considerente că este vorba de două suprafețe total distincte (cu referire la terenurile din B. și Vericeanu) la care A. E. era îndreptățită.
Prin sentința civilă nr._/10.12.2001, Judecătoria Iași a obligat C. comunei R. de aplicare a legii 18/1991 și Primarul comunei R. să o pună în posesie pe reclamantă cu suprafața de 1,50 ha teren, în conformitate cu Hotărârea nr. 170/06.08.1999, prin Decizia civilă nr. 1703/01.11.2002 a Tribunalului Iași, fiind respins apelul declarat împotriva acesteia (filele 16-19 dosar).
S-a reținut în considerentele deciziei că reclamantei B. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,50 ha pe raza comunei R., conform adeverinței nr. 101/1999.
La baza reconstituirii a stat Hotărârea nr. 88/09.08.1999 a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași. Din această suprafață, pentru 0.50 ha i s-a eliberat T.P. nr._/1992, iar pentru 1,08 ha a primit acțiuni pe care le-a înstrăinat către ..
Suprafața în litigiu (din moșia Vericeanu) deși este tot de 1,5 ha, este distinctă, pentru care reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999.
Reconstituirea s-a făcut în baza certificatului nr. 4366/25.10.1994 eliberat de Arhivele Statului Iași, iar prima reconstituire a avut la bază un alt certificat eliberat de Arhivele Statului, nr. 839/21.02.1992.
Prin urmare, se constată că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru două suprafețe distincte, din care pentru cea de 1,50 ha din moșia Vericeanu, nu s-a efectuat punerea în posesie.
O dovadă în plus a faptului că suprafața de 1,50 ha pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999 este distinctă de cea pentru care i s-a eliberat T.P. și i s-au atribuit reclamantei acțiuni, o reprezintă și faptul că T.P. Este anterior pronunțării respectivei hotărâri.
În ceea ce privește amplasamentul suprafeței de 1,50 ha din fosta moșie Vericeanu, se reține că pârâta, în răspunsul la interogatoriu, a recunoscut că tarlaua 57, . pe raza comunei Valea L., anterior reorganizării teritoriale, fiind situată pe raza comunei R. (fila 56).
Prin urmare, C. locală de fond funciar Valea L. are calitate procesual pasivă în cauză, urmând a fi respinsă exceptia invocată.
Față de situația de fapt reținută, vazând si dispozițiile art. 5 litera I din HG. 890/2005 modificată, va fi admisă acțiunea și obligată pârâta să o pună pe reclamantă în posesie cu 1,50 ha teren situat pe raza comunei Valea L., pe vechiul amplasament sau pe unul echivalent, să întocmească documentația prealabilă emiterii T.P. și să o înainteze la OCPI Iași.
Va respinge cererea reclamantei cu privire la cheltuielile de judecată, nefăcând dovada acestora.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta C. L. de fond Funciar Valea L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că prin obligarea la punerea în posesie s-a realizat o dublă împroprietărire pentru aceeași suprafață de teren, având în vedere că autorul reclamantei figurează în rolul agricol doar cu 1,5 ha în M. Vericeanu.
În recurs s-a administrat probă cu înscrisuri.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare dar prin apărător a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii ca legală și temeinică.
Având în vedere dispozițiile sentinței civile nr. _/10.12.2001 pronunțată Judecătoria Iași în dosarul nr._/2000, instanța de recurs a invocat excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea de punere în posesie pentru suprafața de 1,50 ha situat pe raza comunei Valea L..
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a fost învestită de reclamanta B. E. cu o cerere de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. de Fond Funciar Valea L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la punerea sa în posesie cu suprafața de 1,50 ha teren, să întocmească documentația și să o înainteze la OCPI Iași, în vederea întocmirii titlului de proprietate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999 i-a fost reconstituit reclamantei B. E. dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1,50 ha teren situat pe raza comunei R..
Prin sentința civilă nr._/10.12.2001, Judecătoria Iași a obligat C. comunei R. de aplicare a legii 18/1991 și Primarul comunei R. să o pună în posesie pe reclamantă cu suprafața de 1,50 ha teren, în conformitate cu Hotărârea nr. 170/06.08.1999, prin Decizia civilă nr. 1703/01.11.2002 a Tribunalului Iași, fiind respins apelul declarat împotriva acesteia, reținându-se că reclamantei B. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,50 ha pe raza comunei R., avându-se în vedere certificatul de arhivă nr. 4366 din 25 octombrie 1994 care atestă dreptul de proprietate al numitului B. L. cu privire la suprafața de 1,5 ha în moșia Vericeanu.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta B. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar Valea L., ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la punerea sa în posesie cu suprafața de 1,50 ha teren cu privire la care s-a dispus reconstituirea prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999 .
Prin reorganizarea administrativ teritorială a comunei R., prin Legea 84/2004 a fost înființată . o parte din terenul administrat anterior de .> Potrivit art. 1201 C.civ este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza si este între aceleași parti, făcuta de ele si în contra lor în aceeași calitate.
Așadar, conform dreptului intern pentru a putea fi reținuta aceasta excepție, trebuie întrunite cumulativ 3 condiții esențiale: identitate de obiect, identitate de cauza si identitate de parti între cele doua acțiuni. In plus, una din cele doua acțiuni trebuie sa fi fost soluționata anterior cel puțin în mod definitiv printr-o hotărâre judecătoreasca.
Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., in relatia dintre parti, aceasta prezumție are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate introduce o noua acțiune in cadrul căreia sa pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.
Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitații de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a statuat si in cauza .. României din iunie 2008 ca obligația de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitiv, învederând ca articolul 6 1 din Convenție nu face nici o distincție între hotărârile prin care se admite acțiunea si cele prin care se respinge acțiunea si ca indiferent de rezultat, hotărârea trebuie sa fie respectata si aplicata si a reamintit ca în cauza Zazanis si altii c. Greciei a statuat ca obligația de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitivul acesteia, iar autoritățile nu pot împiedica si cu atât mai mult nu pot repune în discutie fondul problemei solutionate prin hotarârea judecatoreasca
Aplicând aceste dispoziții ca cauza de față, Tribunalul apreciază că soluția care se impune în cauză este cea a admiterii excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr._/10.12.2001 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/2000 în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea de punere în posesie pentru suprafața de 1,50 ha situat pe raza comunei Valea L., prin întrunirea cumulativă a identității de obiect- punerea în posesie cu suprafața de 1,50 ha teren cu privire la care s-a dispus reconstituirea prin Hotărârea nr. 170/06.08.1999, cauză- nerespectarea dispozițiilor legale de către autoritatea din domeniul fondului funciar și de părți- C. L. de Fond Funciar Valea L. având calitatea de succesoare în drepturi și obligații a Comisiei Locale R. în baza Legii 84/2004.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța, va admite recursul declarat de recurenta C. L. de fond funciar Valea L. împotriva sentinței civile nr._ din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care va o modifică în parte, în sensul că va admite excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr._/10.12.2001 pronunțată de Judecătoria Iași și va respinge capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei C. L. de fond funciar Valea L. la punerea în posesie pentru suprafața de 1,50 ha situat pe raza comunei Valea L., pentru autoritate de lucru judecat.
Având în vedere că în motivele de recurs nu se aduc critici cu privire la modul de soluționarea acelorlalte capete de cerere și aspectul soluționat irevocabil prin sentința civilă nr._/10.12.2001 pronunțată de Judecătoria Iași, se vor menține dispozițiile sentinței recurate cu privire la obligarea pârâtei C. L. de fond funciar Valea L. să întocmească și să înainteze documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate către OCPI Iași, la respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Se va dispune respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată având în vedere soluția pronunțată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta C. L. de fond funciar Valea L. împotriva sentinței civile nr._ din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr._/10.12.2001 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/2000 în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea de punere în posesie pentru suprafața de 1,50 ha situat pe raza comunei Valea L..
Respinge capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei C. L. de fond funciar Valea L. la punerea în posesie pentru suprafața de 1,50 ha situat pe raza comunei Valea L., pentru autoritate de lucru judecat.
Menține dispozițiile sentinței recurate cu privire la obligarea pârâtei C. L. de fond funciar Valea L. să întocmească și să înainteze documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate către OCPI Iași, la respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. M. M. M. C. G.
Grefier,
M. Getuța
Red. G.C.
Tehnored. G.C./M.M.D.
2 ex./04.04.2013
Judecător fond A. D. C.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 514/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 427/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
