Pretenţii. Decizia nr. 196/2013. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 196/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 21116/245/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 30 Ianuarie 2013

Președinte - C. A.

Judecător - S. F.

Judecător - C. S.

Grefier - D. M. B.

DECIZIE CIVILĂ Nr. 196/2013

Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta A.. de L. PT 1 D. împotriva sentinței civile nr._/19.10.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată Ț. R., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 30.01.2013 când:

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr._/19.10.2011, Judecătoria Iași a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația de Locatari PT 1 D. Iași în contradictoriu cu pârâta Ț. R., a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1807,19 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere restante pentru perioada 07._, a respins cererea reclamantei privind penalitățile de întârziere aferente debitului până la 31.05.2011 și cele de la data introducerii cererii și până la achitarea integrală a debitului.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Pârâta este membră a Asociației de proprietari reclamante.

Potrivit susținerilor reclamantei coroborate cu listele de plată aferente perioadei 07._, pârâta nu a achitat cheltuielile de întreținere.

În drept, în conformitate cu art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, iar în temeiul alin. 2 al art. 48, cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de alta natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.

Potrivit art.49 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-a aplicat. Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.

Aplicând dispozițiile legale menționate mai sus la situația de fapt dedusă judecății, instanța de fond a reținut că în condițiile în care pârâta nu a achitat cheltuielile de întreținere datorate asociației de proprietari, aferente perioadei 07._ acest capăt de cerere formulat de reclamantă este întemeiat și, prin urmare, l-a admis și a obligat pârâtul la plata sumelor datorate cu titlu de cheltuieli de întreținere.

Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța de fond a apreciat că cererea reclamantei nu este întemeiată, motivat de faptul că acestea nu au fost dovedite, sub raportul stabilirii procentului lor intern, prin hotărâre adoptată de Adunarea generală a proprietarilor, procesul-verbal nefiind semnat de către membrii asociației în cvorumul legal, în conformitate cu dispozițiile legii 230/2007 și, pe cale de consecință, a respinge acest capăt de cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Asociația de locatari nr. 1 D., considerând-o nelegală și netemeinică, sub aspectul respingerii capătului de cerere privind penalitățile de întârziere.

În motivare s-a arătat că instanța de fond a reținut că penalitățile nu ar fi fost dovedite sub raportul stabilirii procentului lor intern prin hotărâre adoptată în Adunarea Generală.

Atașat cererii de recurs recurenta a depus la dosar Procesul-verbal semnat de către membrii asociației în cvorum legal.

Procentul de 0,2% din sold pe zi de întârziere la plată este prevăzut și în dispozițiile Legii nr. 230/2007.

În sentința atacată s-a reținut că pârâta a beneficiat de serviciile furnizorilor de utilități, dar nu a plătit ce a consumat.

Față de acestea, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței și admiterea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere pentru neplata la timp a cheltuielilor de întreținere.

Recurenta a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: notificarea nr._/28.12.2011, componenta sold clienți întocmită de S.C. CET S.A. Iași cu privire la asociație, cererea de chemare în judecată a sa de către S.C. CET S.A. Iași, prin care atestă faptul că asociația datorează, la rândul ei, penalități furnizorilor săi.

Intimata deși a fost legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare și nici nu și-a trimis reprezentant în instanță pentru a-și preciza punctul de vedere față de cererea de recurs.

Analizând recursul de față, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub numărul_, reclamanta Asociația de Locatari PT 1 D., a chemat în judecată pe pârâta Ț. R., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1632,99 lei reprezentând c/v cheltuieli de întreținere restante pentru perioada 07._ și suma de 2215,85 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului, obligarea la plata de penalități în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere asupra debitului de 1632,99 lei de la data pronunțării sentinței și până la achitarea efectivă a debitului.

Instanța de fond a admis în parte cererea reclamantei, respingând capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților întrucât acestea nu au fost dovedite sub raportul stabilirii procentului lor intern, prin hotărâre adoptată de Adunarea generală a proprietarilor, procesul-verbal nefiind semnat de către membrii asociației în cvorumul legal, în conformitate cu dispozițiile Legii 230/2007.

În recurs însă recurenta reclamantă a depus la dosar Hotărârea Adunării Generale a Asociației din data de 25.03.2002, procesul-verbal fiind semnat de membrii asociației în cvorumul legal, în conformitate cu dispozițiile Legii 230/2007, prin care s-a stabilit un cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, conform normelor legale.

Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/06.07.2007 (actualizată) privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, „ asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-a aplicat”.

Instanța de recurs constată că este întemeiată cererea privind obligarea pârâtei la plata penalităților, dar într-un cuantum care nu poate depăși suma cheltuielilor restante la care s-a aplicat, în speță, suma de 1807,19 lei.

Față de aceste considerente, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 312 din Codul de procedură civilă, va admite recursul declarat de reclamanta Asociația de locatari nr. 1 D. împotriva sentinței civile nr._/19.10.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va modifica în parte, în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1807,19 lei cu titlu de penalități de întârziere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta Asociația de locatari nr. 1 D. împotriva sentinței civile nr._/19.10.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o modifică în parte:

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1807,19 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 30.01.2013.

Președinte Judecător Judecător Grefier

A.C. F.S. S.C. B.M.

Redactat: A.C.

2 ex/25.03.2013

Judecător de fond:B. M., Judecătorie Iași

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 196/2013. Tribunalul IAŞI