Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1599/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1599/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 190/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 21 Iunie 2013
Președinte – M. M.
Judecător - C. M.
Judecător – M. D.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 1599
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenți B. M., B. V., împotriva sentinței civile nr. 1445/03.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași intimate B. Z., COROVIȚCHI G., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Lipsă procedură de citare cu B. Z..
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a înaintat de către doamna avocat G. C. – apărătorul ales al intimatei Corovișchi G. prin serviciul de registratură la data de 18.06.2013 copie după certificatul de deces al intimatei B. Z. care a decedat la data de 10.11.2012, precizări privind moștenitorii acesteia, delegație de reprezentare. De asemenea s-a înaintat de către aceasta la aceiași dată note de concluzii scrise.
Având în vedere că intimata B. Z. a decedat la data de 10.11.2012 ulterior pronunțării sentinței atacate, moștenitorii acesteia fiind Corovițchi G. – fiică și care are calitate de intimată în prezenta cauză și B. V. – fiu și care are calitate de recurent în prezenta cauză, motiv pentru care instanța reține că la acest termen de judecată avem procedură legal îndeplinită.
Instanța constată că nu s-a depus întâmpinare, că la dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise de către intimata Corovițchi G. prin apărător ,că prin cererea de recurs s-a solicita proba cu înscrisuri.
În temeiul dispozițiilor art. 305 C. încuviințează pentru recurenți proba cu înscrisuri.
Având în vedere că nu s-a solicita judecata cauzei în baza dispozițiilor art. 242 C. instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/03.09.2012, Judecătoria Iași dispune:
„Admite excepția insuficientei timbrări, invocată de pârâți.
Anulează ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanții B. V. și B. M., cu domiciliul procesual ales la cab.av. D. R. M. din Iași, ., ., jud. Iași, în contradicotoriu cu pârâtele B. Z. și Corovițchi G., cu domiciliul în Iași, . nr. 26, ., ..
Obligă reclamanții la plata, către pârâte, a sumei de 1000 lei (fiecare reclamant va achita fiecărei pârâte câte 250 lei) cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Pentru a se pronunța în acest sens instanța de fond, reține următoarele:
Analizând cu prioritate, în baza art. 137 alin. 1 C.proc.civ., excepția netimbrării, invocată din oficiu, instanță constată că, potrivit art.20 alin.1 din legea nr.146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar conform art.20 alin.3 din aceeași lege, neîndeplinirea obligației până la termenul acordat se sancționează cu anularea cererii sau acțiunii. Față de aceste dispoziții legale, constatând că reclamanții nu s-au conformat dispozițiilor instanței de a achita diferența de contravaloare a taxei judiciare de timbru (4089 lei) și a timbrului judiciar (5 lei), dispoziții ce le-au fost puse în vedere prin mențiune expresă în citație, împreună cu atenționarea asupra sancțiunii anulării cererii în caz de neconformare, instanta va admite excepția insuficientei timbrări si va anula ca insuficient timbrată acțiunea.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.c. instanța va obliga reclamanții la plata, către pârâte, a sumei de 1000 lei (fiecare reclamant va achita fiecărei pârâte câte 250 lei) cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, dovedit prin chitanța de la dosar.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții B. V. și B. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenții că potrivit art. 246 Cod procedură civilă renunțarea la judecată poate interveni în orice moment al judecății și în orice fel de proces civil. După ce instanța constată prin încheiere actul de renunțare la judecată al reclamantului va dispune închiderea dosarului iar procesul se va stinge.
Judecătorul față de conținutul declarației de renunțare la judecată, trebuia să ia act de voința părților. S-au încălcat prin soluția pronunțată limitele principiului disponibilității în procesul civil.
Intimații nu și-au precizat poziția procesuală față de cererea formulată printr-o întâmpinare.
S-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
În ședința publică din data de 2.04.2012, judecătorul fondului a stabilit taxa judiciară de timbru datorată de reclamante la suma de 4089 lei iar timbrul judiciar la suma de 5 lei; dispunând citarea reclamantelor pentru termenul de judecată din data de 14 mai 2012 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar stabilite (procesele verbale aflate la filele 56 – 57 dosar fond).
Ulterior acestui moment procedural, prin declarația autentificată sub nr. 3505/31.08.2012 reclamanții B. M. și V. au arătat că înțeleg să renunțe la judecata prezentei cauze (filele 66 – 67 dosar fond).
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. În aplicarea acestei norme în mod corect judecătorul fondului a soluționat prioritar excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată. Renunțarea la judecata cererii în condițiile art. 246 Cod procedură civilă reclamă regularitatea actului de sesizare sub aspectul procedural al timbrajului.
Notează tribunalul față de obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată, norma înscrisă în art. 246 alin. 3 Cod procedură civilă potrivit căreia instanța la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli în ipoteza în care renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată. Ca atare și în situația în care s-ar fi luat act de renunțarea la judecată, pârâții ar fi fost în drept să solicite obligarea reclamantelor la acordarea cheltuielilor de judecată iar instanța în aplicarea textului legal să dispună în acest sens.
În considerarea celor mai sus expuse în baza art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a dispune conform prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de B. V. și B. M. împotriva sentinței civile nr._/03.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. M. C. M. M. D.
GREFIER,
M. Getuța
Red: C.M.
Tehn.H.C.
Ex.2/10.10.2013
Judecător fond: Ș. A. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1606/2013. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 389/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
