Rezoluţiune contract. Decizia nr. 95/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 30314/245/2009*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Februarie 2013
Președinte - C. D.
Judecător M. S.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 95/2013
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de pârâții D. V. si D. A. împotriva sentinței civile 8815/24.04.2012 pronunțată de Judecătoria Iași pe apelanții D. V., D. A. și pe intimata . ca obiect rezoluțiune contract antecontract.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 04.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25.02.2013, când
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de fata, constata următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ reclamanta . solicitat in contradictoriu cu paratii D. Vergil si D. A., rezoluțiunea antecontractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 120/06.02.2004 prin care paratii s-au obligat sa transmita dreptul de proprietate asupra imobilului din Iasi, ., . repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul restituirii sumei de 211.224 lei achitata ca si pret de catre reclamanta la care se adauga dobanda legala pana la data restituirii efective a pretului.
In motivarea cererii, reclamanta arata ca intre parti a fost incheiat antecontractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 120/06.02.2004 prin care paratii s-au obligat sa transmita dreptul de proprietate asupra imobilului din Iasi, ., . baza antecontractului, reclamanta a platit integral pretul de 243.720 lei, insa paratii au refuzat sa mai incheie contractul de vanzare cumparare, motiv pentru care reclamanta a cerut sa se pronunte o hotarare care sa tina loc de act de vanzare cumparare, cerere ce a fost respinsa prin sentinta civila nr. 7515/09.06.2006.
Prin sentința civilă nr. 7721 din 13.05.2010 Judecătoria Iași a admis excepția prescripției dreptul la acțiune al reclamantei.
A respins cererea formulată de catre reclamanta ., com. SECT 2, .. 64-70 în contradictoriu cu paratii D. VERGIL - IASI, ., J. IAȘI si D. A. - IASI, ., J. IAȘI, fiind prescris dreptul la actiune al reclamantei.
Prin decizia civilă nr. 205 din 04.03.2011 pronunțată de Tribunalul Iași s-a admis apelul reclamantei, s-a desființat sentința civilă nr. 7721/2010, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin sentința civilă nr. 8815 din 24.04.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în rejudecare s-a admis actiunea formulata de reclamanta . contradictoriu cu paratii D. Vergil si D. A., s-a dispus rezolutiunea antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.120 din 06.02.2004 la BNP T. I. din Iasi și repunerea partilor in situatia anterioara.
Au fost obligați paratii sa restituie reclamantei suma de 211 224 lei reprezentand pretul convenit pentru instrainarea imobilului din Iasi, ., ..Iasi.
S-a anulat ca netimbrata cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti D. V. si D. A..
Paratii au fost obligați la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 8753,48 lei reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar pentru judecata in fond si apel.
Pentru a pronunța acerastă soluție instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 06.02.2004 s-a încheiat între reclamanta . . SRL) pe de o parte si paratii D. V. si D. A., antecontractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.120 la BNP T. I. din Iasi, prin care promitentii vanzatori se obligau sa transmita dreptul de proprietate asupra imobilului din Iasi, ., . achitarii pretului de 243 720 lei.
S-a stipulat in contract ca pretul va fi achitat astfel: 50 000 dolari, reprezentand avansul va fi achitat pana la data de 07 mai 2004, iar restul de 25 000 dolari va fi platit la data perfectarii contractului autentic de vanzare-cumparare.
Prin actul aditional nr.1 partile au convenit o prelungire a termenului de plata, precum si esalonarea acestuia dupa cum urmeaza: 15 000 dolari reprezentand avansul, pana la data de 27 mai 2004; 20 000 dolari pana la data de 10 iunie 2004, 15 000 dolari pana la data de 10 iulie, 15 000 dolari pana la data de 10 august si 10 000 dolari pana la data de 10 septembrie, data perfectarii contractului.
Instanta retine ca promitenta cumparatoare a achitat integral pretul contractului de vanzare-cumparare, cu OP depuse in copie la filele 6-9 dosar, insa obligatia a fost executata cu intarziere fata de datele convenite de parti prin actul aditional nr.1.
Paratii nu au acceptat platile facute, considerand ca termenul stabilit este esential pentru executarea obligatiei.
Cu toate acestea instanta constata ca prin antecontractul de vanzare-cumparare partile nu au stabilit un pact comisoriu care sa confere caracter esential termenului de executare a obligatiei, si nici natura contractului nu conduce la aprecierea caracterului esential al contractului de vanzare-cumparare, iar pe de alta parte paratii nu au indicat in fapt nici un motiv pentru care intarzierea reclamantei in executarea obligatiei de plata ar putea justifica refuzul acestora in executarea obligatiei de incheiere a contractului in forma autentica, cu atat mai mult cu cat reclamanta dobandise posesia imobilului prin contractul de inchiriere nr.1592/22.03.2004 pe o perioada de 3 ani, efectuand si o . imbunatatiri.
Instanta retine ca, in absenta unui pact comisoriu expres, rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare are loc in conditiile stabilite de art.1020-1021 Cod Civil, conform carora ” conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau; in acest caz contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta parte a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea cu daune interese . Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.”
Din analiza textelor legale mentionate rezulta ca, de regula, rezolutiunea contractului este judiciara, pentru a opera trebuind sa fie pronuntata de instanta.
In caz de rezolutiune judiciara, instanta are a verifica existenta unei fapte ilicite a debitorului (care consta tocmai in neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei), existenta vinovatiei acestuia (adica, neexecutarea sa ii fie imputabila) si indeplinirea cerintei privind punerea in intarziere a debitorului obligatiei neexecutate, instanta avand posibilitatea de a acorda debitorului, dupa circumstante, un termen de gratie pentru aducerea la indeplinire a obligatiei.
Avand in vedere considerentele anterior expuse din care rezulta ca, desi reclamanta a executat cu intarziere obligatia de plata, intarzierea nu a fost de lunga durata, ultimul termen fiind 10 septembrie 2004, iar plata a fost stinsa integral la data de 28 octombrie 2004, si pe de alta parte, paratii nu justifica in nici un fel caracterul esential al executarii obligatiei de plata, uzând de facultatea de apreciere dată de art. 1020-1021 Cod civil, fără a omite disconfortul creat paratilor prin intarzierea in executarea obligatiei de plata, instanța apreciază că, în împrejurările expuse anterior, poate fi reținută o stare de neexecutare a contractului de către parati, culpabilă, de natură să justifice rezoluțiunea antecontractului de vanzare-cumparare.
D. fiind aceste motive, retinand ca principiul repunerii partilor in situatia anterioara – restitutio in integrum – este o consecinta a principiului retroactivitatii efectelor rezolutiunii si un mijloc de asigurare a eficientei practice a acestor sanctiuni de drept substantial si consta in acea regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a executat in baza actului desfiintat, trebuie restituit, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care actul nu ar fi fost incheiat, instanta va dispune obligarea paratilor sa restituie reclamantei suma de 211 224 lei reprezentand pretul convenit pentru instrainarea imobilului din Iasi, ., ..Iasi, suma ce a fost achitata integral in contul paratilor conform inscrisurilor depuse la filele 6-9 dosar.
Cat priveste exceptia netimbrarii cererii reconventionale, instanta retine ca desi paratilor li s-a pus in vedere achitarea timbrajului aferent cererii, acestia au contestat caracterul reconventional, aratatnd ca reprezinta in fapt simple aparari, astfel ca nu si-au indeplinit obligația de a plăti taxa de timbru și timbrul judiciar.
Instanta apreciaza ca verificarea tibrajului, conform art. 34 al Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, reprezinta pentru instantele judecatoresti o sarcina legala administrativa si nu constituie obiect al activitatii de judecata, de aceea, analiza timbrajului este o chestiune care precede oricarui act procedural efectuat in cauza si nu implica carcetari asupra drepturilor afirmate de parte implicand acte juriscdictionale.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 20 alin. 2 și 3 din Legea nr. 146/1997 vazand si disp.art. 20 alin1 privind taxa judiciară de timbru, potrivit caruia taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, instanta a admis exceptia de netimbrare si a anulat cererea reconventionala ca netimbrata.
In temeiul disp.art.274 C.pr.civ, obliga paratii la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 8753,48 lei reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar pentru judecata in fond si apel.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel pârâții reclamanți D. V. și D. A.. formulând următoarele critici:
În mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, în cauză nefiind îndeplinite condițiile rezoluțiunii.
Pentru a se dispune rezoluțiunea instanța trebuia să identifice dacă pârâții apelanți nu și-au executat obligația, neexecutare care să le fie imputabilă și să fi fost puși în întârziere de către reclamant.
Nici una din componentele condițiilor rezoluțiunii reglementate prin dispozițiile art. 1020 –1021 cod civil nu au fost întrunite în cauză.
Dimpotrivă, din probatoriul administrat în cauză rezultă că pârâții și-au îndeplinit obligațiile asumate prin antecontractul de vânzare – cumpărare, punând la dispoziția intimatei imobilul proprietatea apelanților, în care aceasta și-a desfășurat activitatea până la data evacuării.
În materie de executare a contractelor, prin culpă se înțelege orice fapt de neconformare a debitorului în îndeplinirea obligațiilor .
Prin urmare, pentru a se putea pronunța rezoluțiunea unui contract este necesar ca partea împotriva căreia s-a intentat acțiunea să fie în culpă, iar nu partea care a pornit acțiunea, postură în care se regăsește reclamanta.
Culpa reclamantei cu privire la neexecutarea obligaților asumate prin antecontractul de vânzare cumpărare a fost constată definitiv și irevocabil prin hotărâri judecătorești, culpă recunoscută de altfel, chiar de reclamantă prin acțiune atunci când recunoaște dreptul pârâților la plata clauzei penale.
Neîndeplinindu-și propria obligație, față de care a fost pusă în întârziere la împlinrea termenului stipulat, respectiv la 15.09.2004, reclamanta nu poate face uz de dispozițiile art. 1020 și 1021 Cod Civil, deoarece această prerogativă este recunoscută doar creditorului neculpabil cu privire la executarea obligațiilor contractuale.
Dreptul intimatei de a solicita restituirea sumelor pretinse urmare a rezoluțiunii s-a stins întrucât intimata s-a aflat în procedură de insolvență închisă conform unui plan de reorganizare, situație în care toate creanțele reclamantei preexistente procedurii de insolvență, sunt considerate stinse conform dispozițiilor art. 132 alin. 4 din Legea nr. 85/2005.
Apelul a fost legal timbrat cu suma de 2916 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar in sumă de 5 lei.
Intimații nu au formulat întâmpinare și nu au propus probe în apărare.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel invocate, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată că apelul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce urmează.
La data de 06.02.2004 între părți s-a încheiat antecontractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 120/06.02.2004 prin care paratii s-au obligat sa transmita dreptul de proprietate asupra imobilului din Iasi, ., . reclamanții să achite prețul vânzării, suma de 243 720 lei.
S-a stipulat in contract ca pretul va fi achitat astfel: 50 000 dolari, reprezentand avansul va fi achitat pana la data de 07 mai 2004, iar restul de 25 000 dolari va fi platit la data perfectarii contractului autentic de vanzare-cumparare.
Prin actul aditional nr.1 partile au convenit o prelungire a termenului de plata, precum si esalonarea acestuia dupa cum urmeaza: 15 000 dolari reprezentand avansul, pana la data de 27 mai 2004; 20 000 dolari pana la data de 10 iunie 2004, 15 000 dolari pana la data de 10 iulie, 15 000 dolari pana la data de 10 august si 10 000 dolari pana la data de 10 septembrie, data perfectarii contractului.
. Întrucât promitenta cumpărătoare nu și—a îndeplinit obligația de plată a prețului așa cum a fost stipulată în antecontract și actul adițional la acesta, la data de 15.09.2004 promitenții vânzători au notificat-o cu pivire la denunțarea antecontractului de vânzare cumpărare și evacuarea spațiului.
Cererea privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare formulată de promitenta cumpărătoare a fost respinsă prin sentința civilă nr. 7515 din 09.06.2006 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/2005, reținându-se neexecutarea culpabilă de către reclamantă a clauzelor contractuale.
Prin sentința civilă nr. 1912 /2008 pronunțată de Tribunalul Iași s-a dispus evacuarea promitentei cumpărătoare din spațiul în litigiu.
În conformitate cu dispozițiile art. 1020 -1021 Cod Civil ” conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau; in acest caz contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta parte a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea cu daune interese . Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.”
Instanța de fond a stabilit în mod corect că în caz de rezolutiune judiciara, instanta are a verifica existenta unei fapte ilicite a debitorului (care consta tocmai in neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei), existenta vinovatiei acestuia (adica, neexecutarea sa ii fie imputabila) si indeplinirea cerintei privind punerea in intarziere a debitorului obligatiei neexecutate, instanta avand posibilitatea de a acorda debitorului, dupa circumstante, un termen de gratie pentru aducerea la indeplinire a obligatiei.
Nu se poate reține însă că desi reclamanta a executat cu întârziere obligatia de plata, întârzierea nu a fost de lunga durata, astfel încât pârâții sunt cei culpabili de neexecutarea contractului.
Ultimul termen de plată a prețului, stabilit prin convenția părților a fost 11.09.2004, termen pe care reclamanta nu l-a respectat, astfel încât achitarea integrală a prețului la data de 28.10.2004, după ce pârâții au notificat intenția de denunțare a contractului pentru neexecutarea obligației de plată a prețului, nu este de natură a transfera culpa neexecutării contractului de la reclamantă la pârâți.
De altefe, culpa promitentei cumpărătoare în neexecutarea antecontractului de vânzare cumpărare a fost reținută cu putere de lucru judecat în sentința civilă nr. 7515 din 09.06.2006 pronunțată de Judecătoria Iași, astfel încât Tribunalul nu poate reține în cauzade față o situație de fapt contrară.
Cum nu se poate reține vreo culpă pârâților din prezenta cauză în neexecutarea antecontractului de vânzare- cumpărare, acțiunea în rezoluțiunea acestuia cu consecința repunerii în situația anterioară formulată de reclamantă este neîntemeiată.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 296 Cod pr.civilă, Tribunalul va admite apelul, va schimbaîn parte sentința apelată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta . contradictoriu cu pârâții D. V. și D. A..
În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă apelanta, aflată în culpă procesuală va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimată, respectiv suma de 3400 lei și suma de 2916 lei în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de paratii D. V. si D. A. impotriva sentintei civile 8815/24.04.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o schimba in parte.
Respinge actiunea formulata de reclamanta . contradictoriu cu paratii D. V. si D. A..
Obliga reclamanta la plata catre parati a sumei de 3400 lei cheltuieli de judecata.
Pastreaza restul dispozitiilor sentintei apelate ce nu contravin prezentei decizii.
Obliga intimata la plata catre apelanta a sumei de 2916 lei cheltuieli de judecata in apel.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi 25.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
D.C. S.M. B.E.D.
Red. și tehn./S.M./19.02.2014/5 ex
Judecător fond – C. D. B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 454/2013. Tribunalul IAŞI | Validare poprire. Decizia nr. 92/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
