Fond funciar. Decizia nr. 1663/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1663/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 32925/245/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Noiembrie 2014
PREȘEDINTE – T. P.
JUDECĂTOR – M. M.
JUDECĂTOR – A. C.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1663/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de N. M. P. Mandatar N. Ș. împotriva sentinței civile nr. 5792 din 18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimatele C. L. De Fond Funciar Lețcani, C. Județeană Iași De Fond Funciar, având ca obiect fond funciar modificare T.P.; obligația de a face-rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 13 noiembrie 2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr. 5792/18.04.2014, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
Admite excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta N. M. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Lețcani pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Titlul de proprietate emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor are o naturặ juridicặ complexặ, conferitặ pe de o parte, atât de caracterul autoritặtii emitente, respectiv acela de autoritate administrativặ, cat si de procedura specialặ administrativặ de emiterea actului, iar, pe de altặ parte, de caracterul drepturilor care decurg in puterea legii din acesta, respectiv dreptul de proprietate cu toate prerogativele sale: posesia, folosința si dispoziția.
Instanța constată că în cadrul oricărei acțiuni ce privește valabilitatea/eficacitatea sau modificarea oricărui titlu de proprietate, ca a oricărui act juridic, trebuie să participe toate părțile respectivului act, pentru ca acestea să-și poată asigura apărarea și pentru ca o eventuală hotărâre de desființare sau modificare a acestui titlu să fie pronunțată în contradictoriu cu toate părțile beneficiare.
Titlul de proprietate ce face obiectul prezentei cauze, respectiv nr._/03.04.1997 a fost emis de către C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pe numele defunctului A. I. N.. P. Sentința Civilă nr. 6969/25.05.2003 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 8399/2003, rămasă irevocabilă prin nerecurare, s-a admis acțiunea privind dezbaterea succesorală rămasă de pe urma defunctului A. N., consfințindu-se învoiala părților cu privire la modul de împărțire a masei succesorale, fiind partajat și terenul ce face obiectul titlului de proprietate menționat anterior.
Instanța reține faptul că prin prezenta cerere reclamanta a solicitat modificarea titlului de proprietate nr._/03.04.1997 cu privire la suprafața ce i-a fost atribuită prin Sentința Civilă nr. 6969/25.05.2003 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 8399/2003. Însă, modificările solicitate prin prezenta cerere afectează titlul de proprietate în integralitatea sa, fiind necesar ca toți beneficiarii să participe la o astfel de acțiune.
În ceea ce privește dispozițiile art. 643 alin. 1 din Cod civil, conform cărora fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiuni în revendicare, instanța subliniază faptul că exigența participării tuturor beneficiarilor titlului de proprietate nu derivă în prezenta cauză din starea de coproprietate, care de altfel a încetat conform tranzacției judiciare menționate mai sus, ci din calitatea de beneficiari ai aceluiași titlu de proprietate, a cărui modificarea poate influența dreptul de proprietate al celorlalți, de exemplu micșorarea lotului reclamantei ca urmare a modificărilor solicitate poate reclama pretenții noi asupra celorlalți beneficiari). În prezenta cauză coparticiparea procesuală obligatorie privește părțile unui act a cărui modificare se solicită a fi analizată, și nu o eventuală stare de coproprietate.
În acest caz coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie, iar ignorarea acestui aspect conduce la respingerea acțiunii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive.
Totodată, prin decizia civilă nr. 717/07.03.2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2009 s-a reținut faptul că acțiunea de anulare și de modificare a titlurilor de proprietate, printre care și cel care face obiectul prezentei cauze, trebuia promovată de către toți moștenitorii defunctului A. N., deoarece acesta este titularul unui drept de proprietate, iar reclamanta singură nu are calitate în promovarea unei atari acțiuni.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște doua manifestări procesuale, aceea de excepție procesuala (conform art. 1201 din Codul civil în vigoare până la 1.10.2011 si art. 166 din Codul de Procedură Civila decretat în 1865) si aceea de prezumție, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legătura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) din Codul civil în vigoare până la 1.10.2011).
Daca in manifestarea sa de excepție procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa oprească a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 din Codul civil în vigoare până la 1.10.2011 (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se întâmpla atunci când acest efect important al hotărârii se manifesta pozitiv, demonstrând modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune . proces care are legătura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta reglementare a autorității de lucru judecat in forma prezumției vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârii judecătorești.
Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) din Codul civil în vigoare până la 1.10.2011, in relația dintre parti, aceasta prezumție are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate introduce o noua acțiune in cadrul căreia sa pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
Principiul autoritarii de lucru judecat corespunde necesitații de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii, cu respectarea proporționalității între scopul urmărit și mijloacele folosite. În speță, principiul puterii de lucru judecat corespunde necesitații de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate, puterea lucrului judecat extinzându-se, la fel ca și autoritatea de lucru judecat. și asupra statuărilor asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident,
P. urmare, instanța constată că prezenta acțiune nu poate reține o altă situație de fapt decât cea statuată de Decizia nr. 717/07.03.2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2009, fără a încălca puterea de lucru judecat a acesteia și fără a aduce, prin urmare, atingere stabilității juridice și ordinei sociale.
Față de toate aceste considerente de drept și de fapt, instanța va admite excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii și va respinge cererea de chemare în judecată pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta N. M., criticând-o ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre nu tocmai clară, fără sa tina cont de faptul că s-a cerut îndreptarea unor erori grave. Titlul de proprietate nr._ arata că la S este proprietatea lui Malageac P., cu toate că la măsurătoarea făcută de expertul tehnic M. I. se arata că la S este DS_.
Se mai menționează că cei 752 mp ii lucrează și îi stăpânește.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată neîntemeiat recursul formulat, pentru următoarele considerente:
P. cererea de chemare în judecată, reclamanta N. M. a solicitat să se modifice titlul de proprietate nr._/03.04.1997 în sensul de a se trece în T 38, . în loc de 5000 mp, în T 15/1, ., suprafața de 4591,50mp în loc de 4500 mp, iar în T15/1, ./1 să se treacă 661 mp.
Se reține că titlul, a cărei modificare se solicită, este eliberat pe numele A. I. N. pentru o suprafața de 4 ha și 586mp, iar prin sentința civila nr. 6969/23.06.2003 a Judecătoriei Iași, reclamanta, în urma partajului succesoral efectuat, a primit următoarele suprafețe de teren: 0,45 ha teren arabil în sola 15/1 și 0,50 ha teren fânețe în sola 38 din terenul prevăzut în titlul de proprietate nr._/03.04.1997.
P. urmare, reclamanta N. M., prin acțiunea formulată, nu solicită doar modificarea suprafețelor pe care le-a primit în proprietate conform hotărârii judecătorești, dar și includerea în titlul de proprietate emis pe numele A. I. N. a unei noi suprafețe de teren, respectiv 661 mp în T15/1, ./1.
Față de acestea, având în vedere că se intenționează a se modifica suprafata de pe titlul de proprietate și, prin aceasta, masa succesorala rămasă de pe urma lui A. I. N., în mod corect a reținut prima instanță că acțiunea trebuia promovată de către toți moștenitorii defunctului, deoarece acesta este titularul unui drept de proprietate, iar reclamanta singură nu are calitate în promovarea unei astfel de acțiuni.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de reclamanta N. M. împotriva sentinței civile nr. 5792/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de N. M. împotriva sentinței civile nr. 5792/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din 27.11.2014.
Președinte, P. T. | Judecător, M. M. | Judecător, C. A. |
Grefier, G. I. |
Red/tehnored: T.P.
ex.2/27.01.2015
Jud. fond: C. I.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 3608/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1014/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
