Pretenţii. Decizia nr. 525/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 525/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 35076/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 10 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - P. T.
Judecător - E.-C. P.
Judecător - A. M. C.
Grefier - I. A. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 525/2014
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe recurentul S. E. și pe intimații M. IAȘI PRIN PRIMAR și C. L. IAȘI, având ca obiect pretenții .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.04.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 7889 din 23.05.2013, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții M. Iași, prin primar și C. L. al Municipiului Iași în contradictoriu cu pârâtul S. E.; a fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 2090 lei, aferentă perioadei: 01.09._12, din care: 1148 lei, reprezentând contravaloare lipsă folosință teren și 942 lei, majorări de întârziere, calculate până la data de 31.08.2012.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că pe rolul instanței a fost înregistrată sub nr._ cererea formulată de reclamanții M. Iași și C. local Iași în contradictoriu cu pârâtul S. E., prin care a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 1148 lei, cu titlu de chirie și 942 lei majorări de întârziere aferente perioadei 01.09._12, calculate la data de 31.08.2012. În motivarea cererii, arată reclamanții că au încheiat cu pârâtul contractul de închiriere pentru locuința situată în Iași, ..23 și curtea în suprafață de 118 mp, aflată în folosința exclusivă a pârâtului. Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1278/2005, pârâtul a cumpărat locuința și terenul aferent acesteia în suprafață de 38,46 mp iar curtea în suprafață de 118 mp a rămas în folosința pârâtului. Pentru suprafața de teren aflată în folosință, pârâtul nu a achitat contravaloarea chiriei pentru perioada: 01.09._12 în raport de care au fost calculate majorări de întârziere.
În drept au invocat reclamanții H.G. nr.310/2007, OUG nr.40/1999, art.998 C.civ.
În susținerea pretențiilor, reclamanții au anexat înscrisuri în copie.
Pârâtul S. E., legal citat, a formulat întâmpinare prin care a învederat instanței că temeiul acțiunii nu îl poate constitui art.998 C.civ., nu există un contract de închiriere încheiat de părți având în vedere că cel anterior a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani și a expirat.
În cauză instanța de fond a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere probatoriul administrat, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În temeiul disp. art.6 alin.1 NCC și art.102 alin.1 Legea nr.71/2011, litigiul de față intră sub incidența prevederilor vechiului cod civil.
Între reclamantul C. local Iași și pârâtul S. E. a intervenit contractul de închiriere nr.3196 din 23.10.2000, pentru locuința situată în Iași, ..23 și curtea în suprafață de 118 mp, reprezentând cotă parte determinată proporțional cu suprafața locativă, pe o perioadă de 5 ani: 01.10._05, f.6.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1278/2005, f.5, pârâtul a cumpărat locuința și terenul aferent acesteia în suprafață de 38,46 mp iar curtea în suprafață de 118 mp a rămas în folosința sa.
Instanța a constatat că pârâtul a continuat să folosească curtea locuinței cumpărate în suprafață de 118 mp, ulterior expirării contractului, ce nu a fost reînnoit, pârâtul continuând să ocupe suprafața de teren netulburat, fără ca începând cu data de 01.09.2007 să mai achitat contravaloarea folosinței.
În perioada 01.09._12, pârâtul a acumulat o restanță în sumă de 1148 lei, cu titlu de chirie și la care au fost calculate majorări în cuantum de 0,10 % pentru fiecare zi de întârziere, conform situației debitului aflată la dosar (f.9-11), ce însumează 942 lei pentru perioada menționată, sume ce nu au fost achitate deși pârâtul a fost somat (f.12).
Instanța a constatat că în speță raporturile juridice între părți au continuat după expirarea de drept a duratei contractului de închiriere nr. 3196 din 23.10.2000 ca urmare a tacitei relocațiuni, care a operat în condițiile contractuale inițiale.
Având în vedere așadar principiile de drept consacrate de prev. art.969 și 970 C.civil instanța apreciază că pretențiile reclamanților sunt îndreptățite în ce privește plata sumei de 1148 lei, cu titlu de chirie și 942 lei majorări de întârziere aferente perioadei 01.09._12, calculate la data de 31.08.2012, motiv pentru care a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul S. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens, recurentul a susținut că acțiunea nu se încadrează în prevederile art. 998 Vechiul Cod civil, care fac vorbire de prejudiciul creat prin greșeală și obligația de a-l repara. În speța de față, dată fiind motivarea din acțiune, nu există un prejudiciu creat din greșeală, astfel încât nu poate fi obligat la plata sumei de 2090 lei din care 1148 lei lipsă folosință teren și 942 lei majorări de întârziere pentru perioada 01.09.2007 – 31.08.2012. Conform contractului de închiriere nr. 3196 din 23.10.2000 care a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani, începând cu 01.10.2000 până la data de 01.10.2005, în fișa suprafeței locative se face vorbire de suprafața de 118 mp, reprezentând curte și grădini. Din cuprinsul acestui contract se deduce faptul că a fost încheiat pe o perioadă determinată de 5 ani și că la expirarea contractului chiriașul poate cere reînnoirea acestuia. În anul 2005 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu plata în rate, având nr. 1278/2005, prin care a cumpărat suprafața utilă de 76,92 mp și cota indiviză de 10,18% din suprafața de folosință comună a imobilului. A cumpărat și o boxă de 4,85 mp. În acest contract nu se face vorbire de suprafața de 118 mp reprezentând curte și grădini. Nefiind încheiat un contract între el și C. L. Iași, se impune respingerea acțiunii datorită inexistenței unui asemenea contract. În motivarea depusă la dosar de către C. L. Iași – D.A.P.P. Iași, se arată că: „terenul în suprafață de 118 mp a fost prevăzut în fișa de calcul anexă la contractul de închiriere nr. 3196 din 23.10.2000”, ori, în atare situație termenul de închiriere a expirat în anul 2005. În mod nelegal instanța a considerat că sunt incidente prevederile art. 969 și 970 Cod civil, apreciind că pretențiile reclamanților sunt îndreptățite în ceea ce privește plata sumei de 1148 lei cu titlu de chirie și 942 lei majorări de întârziere aferente perioadei 01.09.2007 – 31.08.2012 calculate la data de 31.08.2012. Astfel, nu pot fi incidente textele de lege enumerate mai sus, întrucât, pe de o parte, nu există o convenție între părți, iar pe de altă parte, pe terenul pentru care i se cere chirie a fost construită o grădiniță, iar el nu a beneficiat de uzul acestei suprafețe de teren.
Legal citați, intimații nu au depus întâmpinare și nici nu au asigurat prezența în instanță a unui reprezentant pentru a-și exprima poziția procesuală cu privire la recursul formulat.
În această fază procesuală nu au fost administrate probe.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu raportat la dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată întemeiat recursul formulat.
Prima instanță a fost învestită de reclamanții M. Iași, prin Primar, și C. L. al Municipiului Iași cu soluționarea acțiunii având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 2090 lei din care 1148 – contravaloare lipsă folosință teren și respectiv 942 lei majorări de întârziere, pretenții fundamentate pe răspunderea civilă delictuală – art. 998 cod civil dar și pe H.G. nr. 310/2007 (pentru actualizarea tarifului lunar al chiriei lei/m2 practicat pentru spațiile de locuințe aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ – teritoriale ale acestuia, precum și pentru locuințele de serviciu, locuințele de intervenție și căminele pentru salariați ale societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale și regiilor autonome)și O.U.G. nr. 40/1999 protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.
Față de temeiurile legale indicate de reclamanți, se impune a se clarifica în principal natura raportului juridic pe care sunt fundamentate pretențiile reclamanților.
Tribunalul notează că în baza contractului de vânzare – cumpărare cu plata în rate nr. 1278/2005 din 06.04.2006 încheiat în condițiile Legii nr. 112/1995 (fila 5 dosar fond), pârâtul – apelant S. E. a cumpărat de la reclamanți locuința situată în Iași, .. 23, compusă din două camere cu o suprafață utilă de 76,92 mp și cota indiviză de 10,18% din suprafața de folosință comună a imobilului, precum și boxa de 4,85 mp. Prin același contract s-a prevăzut că s-a transmis cumpărătorului și dreptul de proprietate asupra terenului aferent locuinței în suprafață de 38,46 mp respectiv o cotă indiviză de 10,18% din teren potrivit Legii nr. 112/1995, H.G. 20/17.01.1996 – art. 37 și H.C.L. nr. 476/19.12.2005, terenul liber cu destinația de folosință – curte nefăcând obiectul vânzării, fiind folosit prin închiriere sau concesionare proporțional cu numărul de proprietari din imobilul respectiv.
De la momentul închirierii acestui contract au încetat efectele contractului de închiriere nr. 3196/23.10.2000 intervenit anterior între părți și încheiat pe perioada 01.10.2000 – 01.10.2005 (și care avea ca obiect locuința situată în Iași, Bld. C. I nr. 23, dependințele locuinței – 38,31 mp și respectiv 4,85 mp, precum și suprafața de 118 mp cu destinația de curte și grădină aferentă locuinței), în mod greșit reținând instanța de fond ca operând tacita relocațiune în condițiile stabilite prin acest contract pentru intervalul 01.09.2007 – 31.08.2012.
Nici în fața primei instanței, și nici în această fază procesuală reclamanții nu au probat că pârâtul ar fi stăpânit fără drept vreo suprafață de teren din proprietatea acestora încălcându-le în acest mod dreptul de proprietate. Mai mult, temeiul legal indicat de reclamanți nu poate constitui izvorul pretențiilor reclamanților întrucât aceștia reclamă lipsa de folosință ca proprietari, protecția acestui drept decurgând din art. 480 Vechiul Cod civil. În aceste condiții, tribunalul notează că nu s-a probat existența unui fapt ilicit săvârșit de pârâți, care să justifice invocarea art. 998 Cod civil, iar raportat la motivele de fapt, reclamanții nu au probat încălcarea dreptului lor de proprietate de către pârât, astfel încât pretențiile solicitate cu titlu de lipsă de folosință a terenului nu pot fi admise.
În ce privește cererea de majorări de întârziere, aceasta putea fi fundamentată eventual pe o convenție a părților care însă în cauză nu există, pretențiile reclamanților solicitate cu acest titlu fiind neîntemeiate.
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că se impunea respingerea acțiunii reclamanților, soluția contrară pronunțată de prima instanță fiind rezultatul greșitei interpretări a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Prin urmare, tribunalul găsește întemeiate criticile aduse de recurent sentinței primei instanțe, astfel că în baza art. 304 pct. 9, 312 alin. 1 – 3 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga intimații să plătească recurentului suma de 109,15 lei cheltuieli de judecată în recurs (taxă de timbru și timbru judiciar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul S. E. împotriva sentinței civile nr. 7889 din 23.05.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții M. Iași, prin Primar și C. L. al Municipiului Iași în contradictoriu cu pârâtul S. E..
Obliga reclamanții M. Iași, prin Primar și C. L. al Municipiului Iași sa plătească recurentului suma de 300 lei, cheltuieli de judecata la fond .
Obliga intimații M. Iași, prin Primar și C. L. al Municipiului Iași sa plătească recurentului suma de 109,15 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2014.
Președinte, P. T. | Judecător, E.-C. P. | Judecător, A. M. C. |
Grefier, I. A. G. Pentru grefier plecat de la această instanță semnează grefier șef Secția I Civilă |
Red. A.M.C.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./31.10.2014
Judecător fond M. G. T.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 832/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 351/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
