Revendicare imobiliară. Decizia nr. 134/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 134/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 32009/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Februarie 2014
Președinte - M. C.
Judecător - E. C. F.
Judecător - M. S.
Grefier - O. T.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 134/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenta U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM și pe intimata ASOCIAȚIA DE proprietari BLOC A2 . ca obiect revendicare imobiliară .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a acorda intimatei posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 22.01.2014. Având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 29.01.2014, respectiv pentru data de 31.01.2014. Având în vedere imposibilitatea obiectivă de constituire a completului de judecată, față de lipsa doamnei judecător S. M., aflată în concediu de odihnă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/09.11.2012, Judecătoria Iași dispune:
„Admite acțiunea reclamantei Asociația de Proprietari bloc A 2 . sediul în Iași .. 1 . cu pârâta U. Județeană a Cooperației de Consum cu sediul în Iași .. 39-41.
Obligă pârâta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie spațiul situa la parterul blocului A2 din Iași .. 1 în suprafață de 42,55 mp: 28,30 mp spațiu debarasare gunoi și 14,25 mp parte din fostul hol de acces în imobil, identificat în anexa 3 la raportul de expertiză G. N..
Obligă pârâta la pata sumei de 361 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar și 700 lei onorariu avocat.”
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele:
„În baza autorizației pentru executarea de lucrări nr. 45 din data de 12.04.1989, eliberată de Consiliul Popular al Municipiului Iași, s-a aprobat edificarea constucției . în centrul civic, pe . folosință generală, conform proiectului de execuție nr. 7518/1A2/1988, spațiul în litigiu, cu suprafața de 42.55 m.p., aflându-se la parterul acestui imobil.
Această construcție, a fost finalizată la data de 26.05.1993, aspect care reiese din procesul-verbal de recepție finală a lucrărilor de construcții-montaj aferente spațiilor comerciale situate în blocul A2, .. 1, în care apar menționați în calitate de proiectant general ICPROM IAȘI, de antreprenor general IAȘICON IAȘI, iar ca beneficiar de investiții FEDERALCOOP IAȘI (f. 88).
În perioada anilor 1990 15 locuințe au fost vândute de FEDERALCOOP IAȘI către diferite persoane fizice, aspect care reiese din copiile atașate la dosar după următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare nr. 13 încheiat la data de 09.12.1996 în care este menționat în calitate de cumpărător N. F., având ca obiect apartamentul nr. 13 situat în Iași, .. 1, .); contract de vânzare-cumpărare nr. 15 în care apare în calitate de cumpărător B. T., având ca obiect apartamentul nr. 15 situat în Iași, .. 1, .); contract de vânzare-cumpărare nr. 3 încheiat la data de 28.04.1995 în care apare în calitate de cumpărători Tubac D.-I. și Tubac S., având ca obiect apartamentul nr. 3 situat în Iași, .. 1, .-62); contract de vânzare-cumpărare nr. 6 încheiat la data de 28.04.1995 în care este menționat în calitate de cumpărător S. D., având ca obiect apartamentul nr. 6 situat în Iași, .. 1, .-65).
Prin sentința civilă nr. 1476/19.02.2003 pârâtei i-a fost constatat dreptul de proprietate asupra spațiului commercial în suprafața de 910,5 mp situate în Iași .. 1 . acestei sentințe ce constituie titlu de proprietate al pârâtei, aceasta a pricedat la înscrierea dreptului său în cartea funciară în același an.
La data de 03.06.2005, Adunarea Generală Extraordinară a S.C. FEDERALCOOP IAȘI a adoptat Hotărârea nr. 1 (f. 13), prin care s-a hotărât aprobarea asocierii sale la U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM IAȘI și transferul în patrimoniul acestei persoane juridice a dreptului de proprietate asupra spațiilor comerciale în suprafață de 910, 5 m.p., situate în Iași, .. 1, deținute în baza sentintei nr. 1476/19.02.2003, așa cum reiese din anexa nr. 1 la hotărârea anterior menționată.
Prin actul de dezlipire autentificat nr. 2361/06.11.2007 a Biroului Notarilor Publici Asociați “V. D. și I. M.” (f. 56), U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM IAȘI a hotărât dezlipirea imobilului-spațiu comercial situat în Iași, .. 1, . suprafață utilă de 263,31 m.p. în două loturi constând în spații comerciale (birouri, farmacii, magazii) și un lot constând în hol de acces, care au fost înscrise în cartea funciară prin încheierea nr._/08.11.2007 a O.C.P.I. Iași.
La 26 iunie 2007 s-a constituit Asociația de Proprietari Bloc A2 Iași .. 1. conform încheierii nr. 14 din 26 iun 2007. După constituire s-a întocmit raportului de delimitare a spațiilor între locatarii blocului A2 și .>
De asemenea, la 23.03.2007 s-a procedat la înscrierea dreptului de folosință asupra cotei indivize a Asociație de P. în cartea funciară colectivă în care apare și suprafața de 42,55 mp revendicată în prezenta cauză .
Reclamanta Asociația de Proprietari susține că aceasta îi aparține fiind ocupată abuziv de către pârâtă.
Coproprietatea forțată reprezintă acea formă de proprietate comună pe cote-părți care are ca obiect un lucru care, prin natura sa, este susceptibil să fie folosit în mod permanent de către două sau mai multe persoane, fără posibilitatea de a fi suspus partajului judiciar.
Bunul ce formează obiectul acestui tip de proprietate comună pe cote-părți este, în principiu, un bun a cărui destinație constă în asigurarea utilizării normale a două sau mai multor bunuri principale. Raportul de accesorialitate dintre bunul aflat în coproprietate și bunurile deservite de acesta explică de ce înstăinarea dreptului de proprietate asupra unuia dintre bunurile principale atrage automat, chiar în lipsa unor clauze în acest sens, înstrăinarea cotei părți pe care transmițătorul o deținea din dreptul de proprietate asupra bunului accesoriu.
Instanța constată că actele de vânzare-cumpărare menționate anterior, prin care FEDERALCOOP IAȘI înstrăinează apartamentele situate în imobilul de pe .. 1, . persoane fizice, cuprind clauza standard prin care se stipulează că locuințele se vând “împreună cu dreptul de proprietate forțată și perpetuă asupra tuturor porțiunilor din . și destinația lor sunt în folosință comună.”
Luând în considerare legislația în vigoare incidentă în acest domeniu, instanța ține cont și de prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondul de stat și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat care stabilește că „în cazul în care într-o clădire sunt mai multe locuințe și spații cu altă destinație, o dată cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobândește și dreptul de proprietate pe cote-părți de construcții și instalații, precum și asupra dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun”.
Alineatul 2 al acestui articol prevede că „dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1 se dobândește indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată locuința și spațiul cu altă destinație”.
În aceste condiții, instanța consideră neîntemeiată apărarea pârâtei în sensul că asociația de proprietari nu are niciun drept cu privire la parterul imobilului, întrucât apartamentele din bl. A2, .. 1 sunt situate la etajele imobilului.
Conform conținutului raportului de expertiză tehnică judiciară, întocmit de expert G. N. (f. 147-157), spațiul în litigiu (identificat în anexa 3 la acest raport), în suprafață de 42,55 m.p., situat la parterul blocului A2, .. 1, este alcătuit din suprafața de 28,30 m.p., având destinația cameră colectare gunoi, și suprafața de 14,25 m.p., având destinația parțial, hol intrare locuințe, aspecte care sunt stabilite prin proiectul de execuție nr. 7518/1A2/1988. În continuare se menționează că aceste spații sunt în prezent ocupate de .. (magazin plante, hol, depozit) și de Cabinet Medic Familie „Dr. B. L.” (cameră așteptare, laborator, magazie).
De asemenea, apare specificat în raportul de expertiză tehnică judiciară faptul că spațiile respective au fost realizate ulterior perioadei de edificare a imobilului, prin realizarea de ziduri și practicarea de goluri în zidurile existente.
Se menționează în cuprinsul acestui mijloc de probă că părțile nu au prezentat documente din care să rezulte că modificările au fost realizate cu respectarea legislației în vigoare privind executarea lucrărilor de construcție.
Acest din urmă aspect este probat și prin adresa nr._ din data de 06.08.2008 eliberată de Serviciul Control Urbanism din cadrul Direcției Dezvoltare Urbană a Municipiului Iași, Cooperația de Consum Iași nu a solicitat autorizație de construire pentru imobilul care face obiectul prezentului litigiu. Totodată, se menționează că în urma verificării bazei de date electronice între anii 1999-2008, s-a constatat că nu a fost eliberată o autorizație de construire pentru modificarea holului și a camerei de colectare gunoi la imobilul din Iași, .. 1, .>
Instanța are în vedere și extrasul de carte funciară colectivă nr._, întocmită de O.C.P.I. Iași în care a fost notat dreptul de folosință asupra cotei indivize a Asociației de P. bl. A2, .. 1. În acest înscris se menționează că suprafața de 42,55 m.p., situată la parterul imobilului (din care 28,30 m.p. reprezentând fosta cameră de colectare de gunoi și 14,25 m.p. spațiu ce făcea parte din casa scării) aparține proprietarilor . accesul în imobil pentru acesția se face în comun cu unul dintre spațiile comerciale ale pârâtei, acest acces fiind modificat față de construcția inițială.
În fișa de audiență nr. 234/16.10.2007 se menționează că în evidența O.C.P.I. Iași, imobilul proprietatea pârâtei, situat în blocul A2, .. 1, Iași, este înscris în cartea funciară individuală nr._ Iași, dreptul de proprietate asupra acestui imobil fiind înscris în favoarea Federal Coop Iași, în baza actelor de proprietate atașate la dosarul de întabulare nr._/2003. De asemenea, se precizează că cartea funciară colectivă nr. 2104, care se referă la dreptul asociației de proprietari, face referire doar la cotele-părți de folosință comună din construcție și teren pentru apartamentele din imobil, și nu pentru spațiul comercial al pârâtei (f. 91).
Din cuprinsul acestui înscris, dar și din încheierea nr._/08.11.2007 a O.C.P.I. Iași (f. 55) prin care au fost înscrise în cartea funciară spațiile rezultate în urma adoptării actului de dezlipire autentificat nr. 2361 din data de 06.11.2007 la BNP M. I., nu reiese faptul că pârâta ar avea un drept de proprietate asupra spațiului în litigiu.
Totodată, trebuie menționat faptul că art. 30 din legea nr. 7/1996 prevede că înscrierea unui drept real în cartea funciară, în folosul unei persoane, naște prezumția că dreptul există, în folosul ei, dacă a fost constituit sau dobândit cu bună-credință, cât timp nu se dovedește contrariul. Având în vedere aspectele prezentate mai sus, această prezumție nu poate opera în favoarea pârâtei.
Legea condiționează posibilitatea modificării unei construcții de eliberarea unei autorizații care are la bază o documentație tehnică. Înscrisurile pe care le invocă pârâta în justificarea recompartimentării parterului imobilului situat în situat în .. 1, . dispoziția de șantier nr. 2541/27.07.1993, dispoziția de șantier din data de 24.07.1993, contractul de proiectare nr. 12.357/1993 având ca obiect „amenajare spații comerciale la parter și mezanin .. 1A2, Iași, cu anexele 1 și 2” nu au nicio relevanță juridică în acest sens.
Astfel, instanța are în vedere dispozițiile art. 8 din Legea 50/1991 privind autorizarea construcțiilor conform cărora „demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile prevăzute de lege”.
Instanța menționează dispozițiile art. 69 din Legea nr. 114/1996 potrivit cărora proprietarii din clădirile cu mai multe locuințe proprietate privată sau mixtă, se constituie în asociații de proprietari care, în baza art. 4 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, au ca scop administrarea și gestionarea proprietății comune.
În baza art. 23 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari “spațiile din proprietatea comună pot fi utilizate de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau de concesiune”.
Reținând că suprafața revendicată de reclamantă constituie spațiu ce a fost proiectat pentru a fi folosit în comun de către proprietarii imobilelor ce compun condominiu precum și faptul că la momentul înstrăinării celor 15 apartamente către persoanele fizice proprietari ai apartamentelor ce fac parte din Asociația de Proprietari s-a înstrăinat și cota indiviză din dreptul de proprietate forțată asupra spațiilor comune, deci inclusiv asupra spațiului revendicat instanța va reține temeinicia acțiuni reclamantei.
Luând în considerare faptul că între părțile litigante nu există un acord cu privire la folosirea suprafeței de 42,55 m.p., pârâta exercită fără drept stăpânirea asupra acestui spațiu, beneficiind de foloase în urma închirierii acestuia altor persoane. Instanța are în vedere în acest sens contractul de închiriere nr. 175 încheiat la data de 08.05.2003 de FEDERALCOOP IAȘI, în calitate de locator, și ., în calitate de locatar.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară, întocmit de expert G. N., care se coroborează cu celelalte probe concludente în cauză, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă.
Potrivit art. 274 alin. 1 C. proc. civ. „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
Reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanțe reprezentând onorariul avocatului ales.
Astfel, aceasta a depus chitanța nr. 140 eliberată de Cabinet Avocatură „N. C. B. C.” prin care este stabilit onorariul în cuantum de 700 lei.
În conformitate ce dispozițiile art. 3 alin. 2 din Normele metodologice ale Legii 146/1997 taxa judiciară de timbru, plătită la introducerea acțiunii sau a cererii ori pe parcursul procesului, se suportă de partea căzută în pretenții.
Din cuprinsul chitanței nr._/1 eliberată de CEC Bank la data de 09.07.2012 reiese că a fost plătită de către reclamantă suma de 500 lei în favoarea expertului G. N., stabilită de instanță ca onorariu provizoriu expert. Expertul a evaluat costurile totale ale efectuării expertizei la suma de 1.273 lei, rămânând de achitat, astfel, un rest de 783 lei.
Reclamanta a solicitat reducerea onorariului de expert, apreciind că nu se impune acordarea sporului de 30% față de complexitatea cauzei.
Reclamanții au achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 358 lei și timbru judiciar în cuantum de 3 lei.
Având în vedere faptul că pârâta a căzut în pretenții, instanța o obligă pe aceasta la plata sumei de 1.061 lei către reclamanți cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Împotriva acestei sentințe, precum și împotriva încheierii de ședință din 15.06.2012 a formulat recurs pârâta UJCC Iași, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenta că Asociația de locatari . calitate procesuală activă în acțiunea în revendicare, în care reclamantul este obligat să facă dovada dreptului de proprietate a suprafeței revendicate. În cauză, proprietarii de apartamente nu au încheiat acte de vânzare – cumpărare cu statul, ci cu o societate cooperativă privată, FEDERALCOOP IAȘI, în prezent UJCC Iași, care a construit din fondurile proprii un . apartamente.
Clauzele contractuale trebuie raportate la anul 1995, când cele 15 apartamente au fost vândute și proiectul inițial modificat, astfel că proprietarii de apartamente au intrat în folosința și posesia spațiilor comune modificate, așa cum sunt și în prezent. Federalcoop a transmis în 1995 ceea ce a preluat în 1993, și anume un imobil modificat. Dacă Federalcoop nu a preluat la parter spații cu denumirea „spații debarasare gunoi” și parte din „hol de acces”, ci doar spații comerciale, înseamnă că nu putea să vândă sau să transmită mai departe alte spații cu altă denumire.
Prin constituirea asociațiilor de proprietari dintr-un condominiu nu s-a transmis dreptul de proprietate forțată a acestora cu privire la spațiile comune ci le-a transmis doar dreptul și obligația administrării și conservării acestora.
Instanța de fond a ignorat sentința civilă nr. 1476/19.02.2003 ce constată dreptul de proprietate al Federalcoop Iași asupra spațiilor comerciale în suprafață de 910,50 mp, situate în Iași, .. 1-A2, încheierea nr._/2003 a Biroului de Carte Funciară, încheierea nr._/08.11.2007 pronunțată de OCPI Iași, schița cadastrală întocmită de ing. D. M., avizată de OCPI și procesul – verbal de recepție finală nr. 2747/20.08.1993. Prin acest din urmă act, Federalcoop recepționează spațiile comerciale situate la parterul blocului A2 din Iași .. 1A și cele 15 apartamente din același . cele 20 de camere întabulare în favoarea UJCC Iași se numără și spațiul nr. 8 – farmacie, în suprafață de 9,75 mp, spațiul nr. 11 – oficina, în suprafață de 6,81 mp, spațiul nr. 12 – birou, în suprafață de 9,34 mp, spațiul nr. 13 – hol intrare, în suprafață de 12,31 mp, spațiul nr. 14 - în suprafață de 12,31, în total suprafața de 42,33 mp, evidențiată în releveu parter, care face parte din schița cadastrală întocmită de ing. D. M. și care este identică cu suprafața care formează obiectul prezentului litigiu.
Dispozițiile art. 8 din Legea 50/1991 au fost aplicate greșit de instanța de fond pentru că s-a raportat la o susținere a expertului G. N., și nu pe înscrisurile de la dosar.
Adresa nr. 9769/20.12.1989, adresa nr. 2690/11.08.1993, contractul de proiectare, procesul – verbal de recepție din 30.11.1993 demonstrează clar că spațiul comercial de la parterul blocului A2, dar și cele 15 apartamente, existau în proprietatea Federalcoop încă din anul 1993, că spațiile de la parter au suferit modificări până la sfârșitul anului 1993, iar proprietarii de apartamente intră în posesia și folosința locuințelor în anul 1995.
Federalcoop este proprietara parterului de la blocul A2 și prin urmare, ca spațiile comerciale de la parterul blocului, inclusiv suprafața de 42,55 mp, să ajungă în proprietatea Asociației de P., era obligatoriu să se încheie un act translativ de proprietate, ceea ce nu s-a realizat. Proprietarii de apartamente nu au încheiat acte de cumpărare a apartamentelor cu G.I.G.C.L. Iași – constructorul, ci cu Federalcoop. Nu i se poate imputa că, în calitate de proprietar, folosește o suprafață din imobilul de la parter care a fost, din momentul recepției finale, și este și în prezent în folosința și proprietatea sa.
Susținerea instanței de fond, potrivit căreia modificările nu au fost realizate conform legislației în vigoare, nu are relevanță în cauză. Reclamanta nu a folosit niciodată suprafața de 42,55 mp.
Judecătoria Iași a pronunțat la data de 15.03.2013, în cererea de completare dispozitiv formulată de reclamanta Asociația de Proprietari . civilă nr. 4066. Prin aceasta instanța de fond dispune:
„Admite cererea de completare a dispozitivului sentinței civile_/9.11.2012 pronunțată în dosarul_ formulată de reclamanta Asociația de Proprietari . sediul în Iași . sediul în Iași .. 1 . cu pârâta U. Județeană a Cooperației de Consum cu sediul în Iași .. 39-41 și pe cale de consecință,
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 501,7 lei reprezentând cheltuieli de judecată, onorariu expert.”
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele:
„Potrivit disp art. 281 ind. 2 cod proc civilă daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
(2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 2811 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
Reține instanța analizând actele dosarului că reclamanta a solicitat instanței și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă_/09.11.2012, instanța admis acțiunea reclamantei, a obligat pârâta la plata sumei de 361 lei reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar și 700 lei onorariu de avocat, dar nu s-a pronunțat cu privire la cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata onorariului provizoriu de expert. Reținând că în speță există o omisiune a instanței cu privire la soluționarea unui capăt de cerere instanța va proceda la soluționarea acestuia.
Potrivit disp. art. 274 Cod proc. civilă, cel căzut în pretenții va fi obligat, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța a reținut că cererea reclamantului este admisibilă și a admis-o dar nu s-a pronunțat asupra cererii având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu provizoriu de expert în cuantum de 501,7 lei .
Reține instanța că reclamanta a făcut dovada cheltuielilor provocate de prezentul litigiu, depunând la dosar chitanța prin care dovedește plata onorariului provizoriu de expert în cuantum de 501,7 lei .
Reținând culpa procesuală a pârâtei în prezentul litigiului, faptul că aceasta a căzut în pretenții și faptul că reclamanta a dovedit cuantumul cheltuielilor de judecată privind plata onorariului provizoriu de expert prilejuite de soluționarea litigiului, instanța va admite cererea și va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 501,7 lei, reprezentând onorariu provizoriu de expert, dispunând completarea dispozitivului sentinței civile_/09.11.2012 pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei Iași în acest sens.”
Și împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta UJCC Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că nu datorează aceste sume de bani, întrucât dovezile administrate demonstrează că suprafața de 42,55 mp este proprietatea sa.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Asociația de Proprietari Bloc A2, . solicitat respingerea recursului.
Arată intimata că spațiul în suprafață de 42,55 mp este coproprietatea forțată și perpetuă a membrilor asociației în baza contractelor de vânzare – cumpărare, prin proiectul imobilului acest spațiu fiind destinat utilizării de către proprietarii apartamentelor și nu a avut destinația spații comerciale. Pentru a face dovada dreptului de proprietate forțată asupra părților dintr-o clădire este suficientă dovada dreptului asupra bunului principal. Spațiul în litigiu a fost destinat folosinței comune a tuturor proprietarilor de apartamente, nu putea fi individualizat prin înscrierea lui în titlul unui proprietar.
În proiectul nr. 7818/1988, în baza căruia s-a edificat imobilul, s-au individualizat forma și destinația spațiilor de la parter, precum și suprafața acestora, între care și holul de acces locatari în suprafață de 14,25 mp și camera de debarasare gunoi în suprafață de 28,30 mp.
Între momentul eliberării autorizației de construire nr. 45/1989 și momentul la care s-a făcut recepția finală nu s-a solicitat o refacere a proiectului inițial privitor la reamenajarea spațiilor aflate la parterul blocului.
Invocă intimata art. 3 din Legea 50/1991.
Pârâta nu a prezentat un înscris care să aibă caracter de titlu de proprietate asupra spațiului în litigiu. Sentința civilă nr. 1476/2003 nu cuprinde o individualizare a spațiilor comerciale cu privire la structura, suprafața fiecăruia sau amplasament.
Reprezentanții pârâtei au ocupat spațiul în litigiu pe parcursul anului 2003, ulterior fiind inclus holul de acces al proprietarilor și ridicat un perete interior al camerei de gunoi fără a deține autorizație de construcție.
În recurs s-au administrat probe constând în înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma cererilor de recurs formulate a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Situația de fapt rezultată din testimoniile administrate în cauză a fost în mod corect reținută de judecătorul fondului. De asemenea, considerațiile teoretice ale instanței relative la coproprietatea forțată – formă a proprietății comune pe cote părți -sunt atât relevante sancționării situației de fapt litigioase, cât și corect redate în expunerea de motive a hotărârii recurate. Cu toate acestea, soluționarea actului de învestire s-a făcut cu valorificarea unor elemente factuale extrinseci actului juridic ce stă drept temelie a raportului litigios civil în granițele căruia se impune aplicarea art. 480 din Codul civil de la 1864.
Este în afara oricărei divergențe faptul că imobilul situat în Iași, .. 1, . edificat în baza proiectului nr. 7518/1A – 2/1988 elaborat de ICPROM IAȘI în beneficiul Federalcoop Iași, edificare ce a fost realizată din fondurile proprii ale beneficiarului. Recepția finală a blocului de locuințe A. P. nr. 1, A2 a avut loc la data de 02.05.1993.
În calitatea sa de titular al dreptului real de proprietate asupra întregului edificiu, Federalcoop decide în Ședința de Consiliu din data de 16.11.1994 vânzarea către chiriașii salariați ai cooperației a apartamentelor de serviciu din cadrul . . fost încheiate, în baza aprobării Biroului Executiv și a Consiliului de Administrație ale Federalcoop, contractele de vânzare – cumpărare depuse la dosarul cauzei și enumerate în expunerea de motive a judecătorului fondului. S-au înstrăinat, conform acestora, toate apartamentele din blocul de locuințe. Obiect al convenției părților l-a constituit nu doar fiecare apartament situat în acest . textual, „… dreptul de proprietate forțată și perpetuă asupra tuturor porțiunilor din . și destinația lor, sunt în folosință comună…”.
În prezența acestei clauze contractuale rezultă că atât intenția vânzătoarei Federalcoop, cât și intenția fiecărui cumpărător, a fost aceea de a transmite, respectiv dobândi în coproprietate acele porțiuni din . destinate de către proprietar și care erau de natură să servească unei folosințe comune. Așadar, interesează spre interpretarea voinței contractuale a părților și destinația celor două spații în litigiu, existența nu la data recepției finale a imobilului, ci la data încheierii contractelor de vânzare – cumpărare. Aceasta întrucât, până la acest moment de referință Federalcoop, în calitatea lui de unic titular al dreptului de proprietate privată asupra întregului imobil, avea juridic putința de a da spațiilor ce compuneau condominiul și, în măsura în care natura spațiului îngăduia acest lucru, destinația care-i asigura o exploatare eficientă a bunului. Totodată, acesta este momentul la care s-a născut, dată fiind pluralitatea titularilor dreptului de proprietate asupra apartamentelor, starea de coproprietate forțată și perpetuă asupra părților comune din blocul A2 cu mai multe apartamente ce aparțin acum nu exclusiv Federalcoop – ului, ci unor proprietari diferiți.
Concluzionând, acordul de voință cuprins în contractele de vânzare – cumpărare, în absența oricărei stabiliri a anvergurii exacte a spațiilor comune, nu poate fi raportat decât modului în care proprietarul vânzător făcuse, până la momentul acordului, compartimentarea imobilului. Intenția salvgardării acestei compartimentări rezultă, dincolo de orice echivoc, din trimiterea nu doar la natura părților din imobil ci și la destinația acestora.
Condițiile cumulative ce se impun analizei în prezenta acțiune în revendicare – natura și destinația de spații comune a celor două încăperi în litigiu – sunt străine, independente de obținerea de către proprietarul Federalcoop a unei autorizații de construire. Întinderea dreptului de proprietate transmis de Federalcoop este cea care rezultă din contractele de vânzare – cumpărare încheiate și nu este condiționată de legalitatea și conformarea vânzătoarei la norma înscrisă în art. 8 din Legea 50/1991 spre schimbarea destinației unui anumit spațiu. Sancțiunea transgresării acestei norme nu-și poate găsi aplicarea pe tărâmul contractual în ale cărui limite stricte se impune sancționarea actului de învestire.
Înscrierilor făcute în cartea funciară tribunalul le aplică disp. art. 25 alin. 1 și art. 32 lit. a din Legea 7/1996. Potrivit acestora, înscrierile în cartea funciară produc efectul de opozabilitate ce este însă inoperant cu referire la suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosință, valoarea sau alte asemenea aspecte. Totodată, în puterea art. 62 din Legea 7/1996, orice neînțelegere cu privire la identificarea și măsurarea parcelelor de teren, precum și cu privire la proprietarii acestora sunt date în competența instanțelor judecătorești.
Aspectele pe care tribunalul înțelege a și le însuși din expunerea de motive a judecătorului fondului sunt cele relative la concluzia perpetuării dreptului de proprietate asupra spațiilor comerciale în suprafață de 910,5 mp în patrimoniul UJCC Iași precum și reținerile teoretice relative la coproprietatea forțată ce se constituie drept punct de pornire în soluționarea actului de învestire alăturat întinderii dreptului de proprietate asupra spațiului comun, astfel cum aceasta este determinată în contractele încheiate.
Excepția lipsei calității procesuale active a Asociației de P. Bloc A2, . fost în mod corect soluționată de Judecătoria Iași prin încheierea pronunțată la data de 15.06.2012.
Ambele argumente aici prezentate spre susținerea excepției lipsei calității procesuale active au fost supuse analizei și în cadrul dosarului finalizat prin pronunțarea la data de 08.11.2010 a sentinței civile nr._ de către Judecătoria Iași.
S-a reținut în acțiunea formulată de aceeași reclamantă în contradictoriu cu pârâta SCC gr. II Federalcoop S.R.L., că în materia revendicării, soluționarea acestei excepții este apropiată de soluționarea fondului cauzei, în condițiile în care în ambele cazuri se pune problema de a stabili dacă reclamantului este titularul dreptului de proprietate asupra terenului revendicat. Invocând regimul coproprietății forțate și perpetue ce se întinde asupra tuturor spațiilor de folosință comună, precum și împrejurarea că spațiul revendicat ar face parte în realitate din categoria spațiilor de folosință comună din blocul A2, reclamanta justifică aparența îndrituirii de a revendica acest spațiu.
Se reține totodată că în Adunarea Generală a Asociației de P. ..07.2007 s-a aprobat demararea procesului de recuperare a spațiului de la parterul blocului ce face obiectul litigiului. Rezultă că asociația nu acționează în nume propriu, ci în numele proprietarilor care o alcătuiesc, în acord cu prevederile art. 30 alin. 1 lit. i din Legea 230/2007.
Acestor statuări ale instanței pe excepția lipsei calității procesuale active tribunalul le aplică autoritatea de lucru judecat în manifestarea sa procesuală de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. 2 Cod civil. Reglementarea autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure din nevoia de ordine și stabilitate juridică evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești. Această prezumție are caracter absolut, ceea ce înseamnă că nu se poate ca într-o nouă acțiune introdusă să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
Pe fondul cererii în revendicare, în reperele arătate anterior tribunalul, reține că probatoriul administrat în cauză este insuficient soluționării prezentului litigiu. Toate testimoniile produse au gravitat în jurul stabilirii naturii și destinației spațiului revendicat prin raportare la proiectul de execuție nr. 7518/1988 și autorizației de construire eliberată. A fost lăsată în afara tezei probatorii stabilirea naturii și destinației spațiului în litigiu la momentul încheierii contractelor de vânzare – cumpărare, moment ce marchează nașterea coproprietății forțate. Ori, spre determinarea întinderii dreptului de proprietate transmis, astfel cum a fost arătat deja, interesează modalitatea în care fuseseră imediat anterior amenajate spațiile aflate la parterul blocului, prin stabilirea formei, întinderii și destinației dată acestora de către proprietarul vânzător.
Insuficienta lămurire a situației de fapt litigioase rezultată din greșita eficientizare a reperului temporal spre stabilirea naturii și destinației spațiilor aflate în litigiu, poate fi cenzurată de instanța de control judiciar prin recurgerea la normele încrise în art. 312 alin. 3 și 4 coroborat cu art. 3041 Cod procedură civilă. Astfel, casarea hotărârii atacate se pronunță și atunci când modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, în caz de casare curțile de apel și tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunță o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.
Aceste norme de procedură tribunalul le aplică nu doar sentinței civile nr._/09.11.2012 ci și celei dată în cererea de completare dispozitiv având nr. 4066/15.03.2013, dată fiind interdependența acestora rezultată din caracterul accesoriu al cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată.
În considerarea celor mai sus expuse, tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de recurs formulată de pârâta U. Județeană a Cooperației de Consum Iași împotriva încheierii pronunțate în ședința publică din data de 15.06.2012 pe care o menține.
Admite cererile de recurs formulate de pârâta U. Județeană a Cooperației de Consum Iași împotriva sentinței civile nr._/09.11.2012 precum și a sentinței civile nr.4066/15.03.2013 pronunțate de Judecătoria Iași pe care le casează în tot.
Reține cauza spre rejudecare pentru a se pune în discuție necesitatea suplimentării probatoriului.
Stabilește termen de judecată la data de 12.03.2014.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2014.
Președinte, M. C. | Judecător, E. C. F. | Judecător, M. S. |
Grefier, O. T. |
Red. M.C.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./11.03.2014
Judecător fond C. R.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 124/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 68/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
