Fond funciar. Decizia nr. 967/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 967/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 967/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06 Iulie 2015
Președinte - C. D.
Judecător I. D.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 967/2015
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelanta P. C. împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de către Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimat C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, intimat C. L. DE FOND FUNCIAR A ., intimat S. V. C., intimat M. L. M., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută T.P..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 18.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, la solicitarea apărătorului apelantei de a se amâna pronunțarea pentru a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 25.06.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea mai întâi la 02.07.2015, apoi pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 11.12.2014 a Judecătoriei Iași, s-a respinge cererea reclamantei P. C. formulată în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IASI, C. LOCALA DE FOND FUNCIAR TOMESTI, STERIENESCU V. C. și MARACINE L. – M., având ca obiect constatarea nulității absolute a doua titluri de proprietate, respectiv T.P._/09.07.2001 și T.P. nr._/09.07. 2001.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În anul 1985 a decedat B. fosta STERIENESCU E. lăsând ca moștenitori legali pe P. CONSTNATA – mama reclamatei P. C. și pe moștenitorii legali ai lui STERIENESCU C., decedat în anul 1982 adică STERIENESCU V. CONSTNATIN și MARACINE L. M., pârâții persoane fizice din prezenta acțiune.
Reclamanta solicită constatarea nulității absolute a doua titluri de proprietate T.P. nr._/09.07.2001 și T.P. nr_/09.07.2001, emise la cererea de reconstituire formulată de STERIENESCU F. (decedată în anul 2002), în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului STERIENSCU C..
A luat act instanța de fond că cererile de proprietate privesc suprafețe de teren provenite din masa succesorală a defunctei B. fostă STERIENESCU E..
Motivul invocat de reclamantă în susținerea cererii de constatare a nulității absolute este faptul că numita STERIENESCU F. nu avea calitate de moștenitoare legală a defunctei B. fostă STERIENESCU E..
Potrivit art. III alin.2 din Legea 169/1997 cu toate modificările ulterioare nulitatea (titlurilor de proprietate) poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.
Din textul legal, reiese că în afara subiectelor de sezina calificate, legal determinate - primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților – în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate beneficiază de calitate procesuala activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.
Reiese că, în materia legii speciale de reparație, calitatea procesuala activa în cererile privind nulitatea absoluta condiția de exercițiu a acțiunii, referitoare la interes, este absorbita în conținutul noțiunii de calitate procesuala, legea condiționând imperativ legitimarea procesuala de justificarea interesului procesual.
Potrivit regulilor procesuale, a revenit în sarcina reclamanților, conform art. 249 Cod procedură civilă, să facă dovada existenței unui interes personal, născut, actual, legitim care să le confere calitatea necesara de a solicita constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate emis pe numele unui alt moștenitor al unui autor comun îndepărtat.
Legea specială prevede ca în formularea acțiunilor în constatarea nulității absolute are interes personal, născut, actual, legitim persoana fizică care a formulat în termen legal cerere de reconstituire pentru aceeași suprafață de teren ce este înscrisă în titlul a cărui nulitate absolute se solicită a fi constată de către instanța, iar dreptul său a fost validat.
Instanța de fond a luat act că prima cerere de reconstituie a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren moștenite de la defuncta B. fostă STERIENESCU E. a fost formulată de STERIENESCU FOLICA la data de 21 martie 1991, și este înregistrata cu nr._, fila 9 dosar.
Din cuprinsul acestei cereri reiese că este formulată atât în numele personal al petentei STERIENESCU FOLICA cât și în numele moștenitorilor lui Sterienescu C., adică pârâții persoane fizice din prezenta acțiune, fapt ce reiese din actele de stare civilă depuse la dosar de către reclamantă.
Reține instanța de fond că reclamanta nu a făcut dovada că la momentul emiterii Legii nr.18 /1991, reclamanta ar fi formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru terenul moștenit de la defuncta sa mătușa B. fostă STERIENESCU E..
În lipsa formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate reclamanta nu justifică un interes legitim în promovarea constatării nulității absolute.
Reține instanța de fond că argumentul invocat de reclamantă și anume că titlul a fost emis pe numele unei persoane care nu avea calitatea de a cere emiterea titlului, nu poate fi reținut ca motiv de nulitate a titlurilor ce fac obiectul prezentei acțiuni, întrucât cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată și în numele altor moștenitori - pârâții persoane fizice din prezenta acțiune, aceștia nefiind înscris în titlu din culpa comisiilor de fond funciar care nu au analizat cererea și cu privire la faptul că STERIENESCU FOLICA a acționa și în calitate de mandatar al celor doi pârâți.
Astfel, în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada că a înregistrat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile rămase ca masă succesorală de la defuncta sa mătușă, B. fostă STERIENESCU E., ci invocă doar considerente bazate pe normele ce reglementează materia succesorală, adică dreptul său civil de a primi o cotă egală de 1/2 din masa de partajat provenită de la această defunctă, în condițiile în care reclamanta nu și-a manifestat opțiunea succesorală în temeiul legii speciale, instanța de fond a respins cererea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta P. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Se solicită anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei Judecătoriei Iași în vederea judecării în fond a cererii pentru următoarele motive: prima instanță nu a invocat anterior închiderii dezbaterilor excepția lipsei calității procesuale active sau excepția lipsei de interes a reclamantei, concluziile solicitate fiind pe fondul cererii de chemare în judecată. Totuși, întreaga motivare a sentinței de fond privește aceste excepții, motiv pentru care s-a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.
Arată apelanta faptul că această excepție este, de altfel, neîntemeiată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. C. pr.civ.
S-a solicitat proba cu acte, fiind anexate o . înscrisuri, în copie.
Apelul a fost formulat în termen legal, motivat, semnat, fiind scutit de la plata taxei de timbru.
Nu s-a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de apel, dar și sub toate aspectele, tribunalul va reține că apelul declarat de către reclamanta P. C. este întemeiat, față de următoarele considerente:
Obiectul cauzei de față îl constituie cererea reclamantei apelante de constatare a nulității absolute a doua titluri de proprietate: T.P. nr._/ 09.07. 2001 și T.P. nr_/09.07.2001.
La 27.11.2014 instanța de fond, reținând că nu mai sunt alte cereri, a acordat cuvântul părților pe fondul cauzei, rămânând în pronunțare. Din analizarea sentinței apelate raportat la motivele de apel, tribunalul reține faptul că, deși instanța a respins cererea reclamantei apelante pe fond întreaga motivare a soluției privește lipsa de interes, respectiv de calitate procesuală activă a acesteia, fără a se face în niciun moment referire asupra fondului cauzei.
Faptul că instanța de fond a acordat cuvântul doar pe fondul cauzei deduse judecății (fără a acorda cuvântul părților pe excepțiile reținute în considerentele hotărârii) fără ca în considerentele sentinței să se reflecte această soluție (considerentele cuprinzând o motivare a unei excepții pe care instanța de fond nici măcar nu s-a pronunțat – de altfel, nici măcar nu a fost invocată, respectiv pusă în discuția contradictorie a părților) atrage atât o încălcare a principiului contradictorialității cât și o încălcare a dreptului la apărare garantat de art. 24 din Constituție, hotărârea pronunțată în aceste condiții fiind nulă conform art. 175 C.pr.civ. și 480 C.pr.civ. (în acest sens fiind și deciziile civile nr. 535/2005 și 501/2002 pronunțate de Curtea de Apel București). Este evidentă, astfel, vătămarea adusă părții recurente, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură pronunțat în aceste condiții.
Mergând mai departe cu acest raționament Curtea de Apel București arată prin decizia nr. 2468/2001 faptul că instanța nu poate pronunța hotărârea reținând aspecte pe care nu le-a pus în prealabil, în discuția părților. Astfel se încalcă principiul contradictorialității ce guvernează procesul civil, principiu ce presupune ca toate elementele procesului să fie puse în dezbaterea și discuția părților pentru ca fiecare să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element ce ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății.
Or, în nici un moment instanța de fond nu a pus în discuția părților cele două excepții privitoare la lipsa calității procesuale active și la existența interesului reclamantei în formularea cererii.
Procedând astfel, sentința instanței de fond este lovita de nulitate, deoarece, în procesul civil, părțile au posibilitatea legala de a participa in mod activ la desfășurarea judecății, atât prin susținerea si dovedirea drepturilor proprii, cât si prin dreptul de a combate susținerile părții potrivnice si de a-si exprima poziția fata de masurile pe care instanța le poate dispune.
Aceste drepturi legale ale participanților la judecata sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialității, căruia instanța, la rândul ei, trebuie sa i se supună, iar pentru asigurarea acestuia avea obligația de a pune in discuția părților toate aspectele de fapt si de drept pe baza cărora va soluționa litigiul. Nerespectarea acestui principiu, care asigura implicit si respectarea dreptului la apărare, este sancționata cu nulitatea hotărârii.
În jurisprudenta CEDO, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii în fata unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata în raport cu cealalta parte din proces. Acest principiu – unul din elementele notiunii mai largi de proces echitabil – impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa în conditii care sa nu o plaseze într-o situatie de net dezavantaj în raport cu „adversarul” ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotarârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost – Huler contra Suediei, hotarârea 1997-I/24 noiembrie 1997). De asemenea, dreptul la o procedura contradictorie, implica, în esenta, posibilitatea pentru partile unui proces de a lua cunostinta de toate piesele si observatiile prezentate judecatorului si de a le discuta (cauza M. contra Frantei, hotarârea din 6 iunie 2000).
În acest sens este și practica ÎCCJ - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2508 din 20 martie 2007.
Notiunea de proces echitabil presupune respectarea si aplicarea principiului contradictorialitatii, judecatorul având indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi atât acest principiu cât si celelalte principii ale procesului civil.
Pentru considerentele expuse, raportat la dispozițiile art. 480 C.pr.civ., tribunalul va admite apelul declarat de reclamanta P. C. împotriva sentinței civile_/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va anula, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta P. C. împotriva sentinței civile_/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o anulează.
Trimite cauza în rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 6.07.2015.
Președinte, C. D. | Judecător, I. D. | |
Grefier, D. C. |
RED/TEHNORED. – D.I./D.I.
5 EX – 10.07.2015
JUD. FOND – C. C.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 964/2015.... | Uzucapiune. Decizia nr. 819/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
