Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 411/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 411/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 411/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Aprilie 2015
PREȘEDINTE – A. C.
JUDECĂTOR – T. P.
JUDECĂTOR – P. E. C.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 411/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către A. I. și A. O. împotriva sentinței civile nr. 9124 din 26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimați U. B. N., B. U. D., B. U. R., S. N., B. C., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 19 martie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru 26 martie 2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru azi când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 9124/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:
„Respinge excepția lipsei de interes invocată de către pârâtul U. B. N., ca nefondată.
Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamanții A. I. și A. O. domiciliați în sat Valea Adâncă, ., . în contradictoriu cu pârâții U. B. N. cu domiciliul procedural ales la C.. Av. E. G. R. din Iași, ., ., . D. domiciliat în ., jud. Iași, B. U. R. domiciliat în Iași, ., ., . domiciliat în P. Iloaiei, ., jud. Iași și B. C. domiciliat în Iași, ., inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de judecată.
Ia act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
„Instanța va respinge excepția lipsei de interes invocată de către pârâtul U.-B. N., având în vedere că reclamanții au formulat acțiunea de față dorindu-și să le fie perfectate actele de vânzare-cumpărare, în condițiile în care doar acordul și prezența acestui pârât la notariat nu au fost suficiente, încheierea actelor în formă autentică impunând prezența tuturor părților contractante ori reprezentarea acestora de către mandatari, în baza unor procuri speciale.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că, prin contractul autentificat sub nr. 992/2001 la BNP N. I., B.-U. M., prin mandatar U.-B. N., a vândut către A. O., căsătorită cu A. I., terenul arabil în suprafață totală de 1066 mp. situat în extravilanul .. 64, ./5/1/7), cu nr. cadastral 114/1/7 (copie – fl. 68-69 ds.).
Prin contractul autentificat sub nr. 1929/2001 la BNP N. I., N. E., N. E., I. M. și I. I. au vândut către A. O., căsătorită cu A. I., terenul arabil în suprafață totală de 1028 mp. situat în extravilanul .. 64, ./5/1/8), cu nr. cadastral 114/1/8 (copie – fl. 100-101 ds.).
Instanța constată că nu s-a făcut nicio dovadă că între părți ar fi existat vreo înțelegere ori vreo promisiune în sensul înstrăinării suprafețelor de 110 mp. și 117,50 mp.
Prin declarația autentificată sub nr. 2242/2011 la BNPA N. I. și M. M. C., pârâtul U.-B. N. a declarat că în calitate de mandatar al mamei sale a vândut mai multe suprafețe de teren, în cursul anilor 2000 și 2001, unor persoane, între care și numitei A. O., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 992/09.04.2001 la BNP N. I..
A mai declarat că, în cadrul negocierilor purtate cu toți cumpărătorii, au stabilit că prețul tranzacției pe care l-a primit integral la acea dată, include și dreptul de servitute de trecere asupra căii de acces de la parcelele vândute la drumul public, cale de acces proprietatea mamei sale, constituită din terenul în suprafață de 924 mp. identificat cu nr. cadastral al bunului imobil 114/1/10, urmând ca la o dată ulterioară perfectării tranzacțiilor menționate, dar într-un termen cât mai scurt, să încheie un singur act prin care să instituie un drept de servitute de trecere în favoarea fondurilor dominante constituite din parcelele vândute (copie – fl. 16 ds.).
Prin urmare, pârâtul, ca mandatar al mamei sale a fost de acord cu instituire unui drept de servitute de trecere și nicidecum cu vânzarea respectivelor suprafețe de teren către proprietarii fondurilor dominante.
Prin sent. civ. nr. 7002/2012 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._/245/2010, au fost obligați pârâții U. B. N., B. U. D., B. U. R., S. N. și B. C. să se prezinte la notariat în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru calea de acces aferentă imobilelor în suprafață de 1066 mp. și 1028 mp., teren dobândit prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 992 și 1929/2001, la BNP N. I., în suprafață de 110 mp. și 117,50 mp. (copie – fl. 14-15 ds.).
Se reține că, deși prin respectiva sentință, pârâții au fost obligați de a se prezenta la notariat în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru calea de acces aferentă imobilelor în suprafață de 1066 mp. și 1028 mp., nu rezultă să fi existat vreo promisiune a autoarei B.-U. M. sau, după decesul acesteia, a moștenitorilor săi, în sensul vânzării celor două suprafețe ce constituie căi de acces, astfel încât, instanța să poată pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la acestea.
În ceea ce privește suprafața de 1028 mp., dobândită prin contractul autentificat sub nr. 1929/2001 la BNP N. I., se constată că aceasta a fost înstrăinată de către reclamanți în anul 2005, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară pentru informare (copie – fl. 155 ds.) și din raportul de expertiză (fl. 126 ds.), motiv pentru care aceștia nu justifică un interes actual pentru obținerea căii de acces aferente respectivului teren.
Mai mult, în raportul de expertiză topocadastrală efectuat în cauză, s-a concluzionat că suprafețele de teren de 110 mp. și 117,50 mp. nu pot fi identificate în fizic. Acestea, corectate la valorile de 117,76 mp. și 113,57 mp., se află în interiorul suprafeței de 924 mp., sub formă de cotă indiviză. De asemenea, calea de acces a imobilelor de 1066 mp. și 1028 mp. este comună pentru alte șapte imobile.
Așadar, față de situația de fapt reținută, văzând și disp. art. 1169 C.civ., instanța va respinge acțiunea ca nefondată.
Va fi respinsă cererea reclamanților referitoare la cheltuielile de judecată, nefiind întrunite cerințele art. 274 C.pr.civ.
Va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.”
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A. I. și A. O., care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, având în vedere și considerentele sentinței civile nr. 7002/2012 a Judecătoriei Iași, precum și probatoriul administrat în cauză, solicită admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost precizată.
Considera recurenții ca instanța de fond a încălcat în mod grav principiul securității raporturilor juridice, permițându-și să facă aprecieri contrare celor stabilite printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. Prin motivarea dată, instanța de fond contrazice, practic, o hotărâre judecătorească care se bucură de putere de lucru judecat. Instanța a depășit limitele învestirii, reanalizând o împrejurare dedusă judecății anterior și în raport de care s-a pronunțat o instanță judecătorească printr-o hotărâre irevocabilă.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
* * *
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză, reclamanții A. I. și A. O. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții U. B. N., B. U. D., B. U. R., S. N. și B. C., pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, pentru suprafețele de 110 mp și 117,5 mp, reprezentând cale de acces aferentă terenurilor în suprafață de 1066 mp, respectiv 1028 mp. De asemenea, au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul notează că prima instanță s-a pronunțat asupra obiectului cererii deduse judecății, cu respectarea principiului disponibilității ce guvernează procesul civil și a dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă. Se impune insă schimbarea in parte a considerentelor in limitele ce vor fi mai jos .reținute
Tribunalul constată că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege și unanim acceptate în doctrina și jurisprudența în materie pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic motivat de considerentele ce succed:
Tribunalul notează că în cauza era necesar a fi întrunite condițiile prevăzute de Vechiul Cod Civil, aplicabil în cauză fată de data încheierii contractelor ce s-a pretins ca au generat obligația paratilor ( 2001 ) si raportat la disp art. 102 din Legea 71/2011 .
Tribunalul constată ca fiind vădit nefondate criticile recurenților atât timp cât în cauza dedusă judecății nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, respectiv posibilitatea executării in natura a obligației .
In doctrina s-a statuat in mod constant ca antecontractul da naștere unor obligații de a face in sarcina parților, respectiv de a vinde pentru promitent si de a cumpăra pentru beneficiarul promisiunii. D. daca promitentul nu-si îndeplinește culpabil obligația cealaltă parte este indreptatita sa pretindă in temeiul art.1021 C.civ. executarea întocmai a obligației ,adică încheierea contractului asumat, daca toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite. Tribunalul constata ca exista posibilitatea, in temeiul principiului executării in natura a obligațiilor, a dispozițiilor art.1073 si 1077 C.civ., atunci când debitorul refuza îndeplinirea obligațiilor asumate, ca instanțele sa pronunțe o hotărâre care sa tina loc de act de vânzare-cumpărare .
Însa ,instanțele sunt in drept sa pronunțe astfel de hotărâri numai in situația in care este posibila executarea in natura a obligațiilor debitorului promitent.
Tribunalul notează ca prin contractul autentificat sub nr. 992/2001 la BNP N. I., B.-U. M., prin mandatar U.-B. N., a vândut către A. O., căsătorită cu A. I., terenul arabil în suprafață totală de 1066 mp. situat în extravilanul .. 64, ./5/1/7), cu nr. cadastral 114/1/7 .Prin contractul autentificat sub nr. 1929/2001 la BNP N. I., N. E., N. E., I. M. și I. I. au vândut către A. O., căsătorită cu A. I., terenul arabil în suprafață totală de 1028 mp. situat în extravilanul .. 64, ./5/1/8), cu nr. cadastral 114/1/8 .
Prin sentința civilă nr. 7002/2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosar nr._/245/2010, au fost obligați pârâții U. B. N., B. U. D., B. U. R., S. N. și B. C. să se prezinte la notariat în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu reclamanții din prezenta cauza pentru calea de acces aferentă imobilelor în suprafață de 1066 mp. și 1028 mp., teren dobândit prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 992 și 1929/2001, la BNP N. I., în suprafață de 110 mp. și 117,50 mp.
Fără a nega puterea de lucru judecat a celor statuate prin sentința civ. nr. 7002/2012 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._/245/2010, Tribunalul notează insă ca nu s-a probat in speța un refuz nejustificat al paraților de a proceda la încheierea actului autentic.
Astfel instanța de recurs reține, că în raportul de expertiză topo-cadastrală efectuat în cauză la instanța de fond de expert ing D. R. ( raport ce nu a fost contestat de reclamanți, nefiind formulate obiecțiuni) s-a concluzionat că suprafețele de teren de 110 mp. și 117,50 mp. nu pot fi identificate în fizic.
Acestea suprafețe, asupra cărora poarta prezentul litigiu, se află incluse în interiorul unei suprafeței de 924 mp., sub formă de cote indivize de 12,75 % si 12, 29%, potrivit raportului expertiza, lucrare amplu motivata și fundamentată științific si care a fost și avizată la OCPI ,potrivit Ordinului Ministerului de Justiție nr. 1882C/2011, prin procesul verbal de recepție nr. 1727/09.05.2014. De asemenea in cuprinsul expertizei s-a constatat și că,în plus, calea de acces a imobilelor de 1066 mp. și 1028 mp. este comună pentru alte șapte imobile.
În considerarea celor anterior expuse, Tribunalul constată recursul ca fiind vădit neîntemeiat, urmând a dispune respingerea acestuia în baza art. 312 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții A. I. și A. O. împotriva sentinței civile nr. 9124/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.04.2015.
Președinte, C. A. | Judecător, P. T. | Judecător, E.-C. P. |
Grefier, G. I. |
Red. E.C.P.
Tehn. M.M.D.
2 ex./20.11.2015
Judecător fond A. D. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 448/2015. Tribunalul IAŞI | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 851/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
