Acţiune în constatare. Decizia nr. 215/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 215/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Februarie 2015
PREȘEDINTE – A. C.
JUDECĂTOR – T. P.
JUDECĂTOR – M. M.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 215/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către H. C. C. împotriva sentinței civile nr. 1288 din 20.11.2013 pronunțată de Judecătoria H., în contradictoriu cu intimații H. E., C. L. De F. F. Șipote, C. Județeană Iași pentru A. L. 18/1991, având ca obiect acțiune în constatare disjungere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru 29 ianuarie 2015 când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 05 februarie 2015 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1288/20.11.2013 Judecătoria H. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată din oficiu, a respins cererea formulată de intervenientul H. C. C. în contradictoriu cu reclamanta Hatură E. și cu pârâții C. L. de fond funciar Șipote și C. Județeană de fond funciar Iași având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de 12 ari situat în tarlaua 46 ., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
P. a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.02.2012 sub nr._, reclamanta Hatură E. a chemat în judecată pe pârâtele C. L. de fond funciar Șipote și C. Județeană de fond funciar Iași solicitând modificarea titlului de proprietate nr._/12.11.2002 pe numele lui I. Margarinta pentru suprafața de 2,20 ha. teren arabil aflat pe raza ., în sensul menținerii suprafeței totale de 2,20 ha., dar consemnării, la categoria arabil, a următoarelor:
- în tarlaua 3, . suprafața de 0,5759 cu vecini: N – R. N., la E – DE 60/1/1/2, la S – R. N. și la V – I. Mărgărinta;
- în tarlaua 5, ./1, suprafața de 0,9015ha. cu vecini la N – R. N., la E – DE – 60/1/1/2, la S – R. N. și la V – DE – 53 și
la categoria alte terenuri
- in Tarlaua 3, . suprafața de 0,7226 ha. cu vecinii: la N – R. N., la E – I. M., la S – R. N. și la V – DE – 47/1/1.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, încercând să vândă terenul, a constatat că suprafețele înscrise în titlul de proprietate nu corespund cu vechiul amplasament și nici cu suprafețele deținute în fizic, în titlul de proprietate fiind consemnate două tarlale și două parcele, ori, în realitate, fiind 3 tarlale și 3 parcele. S-au adresat, astfel, Comisiei Locale de fond funciar care, la data de 23.10.2009 a întocmit fișa de punere în posesie nr. 164 în care a consemnat amplasamentul real așa cum e și dorește modificarea titlului.
În drept au fost indicate prev. art. 58 din Legea nr. 18/1991.
Prin întâmpinarea primită la serviciul registratură în data de 08.03.2012 (f. 9), pârâta C. Județeană de fond funciar Iași învederează că introducerea sa în cauză s-a realizat pentru opozabilitate, dat fiind că numai C. L. are atribuții în ceea ce privește amplasamentul.
În drept au fost indicate prev. art. 5și 36 din HG nr. 890/2005.
Prin întâmpinarea depusă la serviciul poștal în data de 16.03.2012 și înregistrată la instanță în data de 19.03.2012 (f. 12), pârâta C. L. de fond funciar Șipote a solicitat admiterea acțiunii reclamantei.
În motivare s-a arătat că în mod greșit s-au notat în titlul de proprietate tarlalele și parcelele, acestea necorespunzând cu notările din planurile parcelare.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În ședința publică din 02.04.2012 (f. 25) instanța de fond a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri iar, la termenul din 04.03.2013 (f. 59) a suplimentat probatoriul cu proba cu expertiză topografică.
Prin cererea de intervenție voluntară principală înregistrată la serviciul registratură în data de 15.05.2013 (f. 73), intervenientul H. C. C. a solicitat, în contradictoriu cu părțile din prezentul dosar, recunoașterea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 12 ari situată în cvartalul 46 al satului Chișcăreni, ., parcelele cadastrale CC 1516, HV 1517/1 și VH 1518, lot primit de la CAP Chișcăreni în anul 1962 pentru construirea unei case de locuit și pe care este situată casa sa, construită în anul 1965 la adresa actuală General I. U. nr. 1638 și, pentru respectiva suprafață de teren i s-a constituit dreptul de proprietate de către C. L. de fond funciar Șipote prin Anexa 2b, în baza L. nr. 18/1991. De asemenea, a mai solicitat anularea procesului-verbal de punere în posesie nr. 164/23.10.2009 întrucât, la data întocmirii, autoarea reclamantei era decedată și s-a invocat excepția autorității de lucru judecat față de ds. nr._, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că pentru suprafața de teren solicitată de reclamantă s-a aflat în posesia lui continuă, neîntreruptă și utilă, fiind folosită de el și de familia sa timp de 51 de ani, sub nume de proprietari. După atribuire, respectiva suprafață a fost înscrisă pe numele său în registrul agricol pentru anii 1959 – 1963, cât și în registrul cadastral al posesorilor la pagina 689, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 457/23.07,2012, toate acestea aflându-se la Primăria Șipote. Din anul 1965 și până în prezent arată că a plătit impozit pentru acest teren și casă la Primăria Șipote.
În drept au fost invocate disp. art. 49 – 56 și 112 C. pr. civ., art. 1201 C. civ., 166 C. pr. civ., art. 23, 24 din Legea nr. 18/1991 și art. 264 C. pr. civ.
Prin întâmpinarea depusă la serviciul poștal în data de 10.05.2013 și înregistrată la registratură în 15.05.2013 (f. 116), reclamanta a solicitat respingerea cererii de intervenție la netemeinică și nelegală.
La termenul din 15.05.2013 (f. 118), instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție voluntară principală.
Prin precizările depuse în ședința publică din 05.06.2013 (f. 138), reclamanta a arătat că solicită modificarea titlului de proprietate nr._/12.11.2002 emis pe numele lui I. Margarinta, după cum urmează:
a) la rubrica „teren primit în extravilan Șipote”:
- suprafața de 5681 mp. tren situată în T3, . arabil cu vecinii: N – R. N., E – DE 53, S – R. N., V – I. Margarinta;
- suprafața de 7992 mp. teren situată în T5, ./1 arabil cu vecinii: N – R. N., E – DE 60/1/1/2, S – R. N., V – DE 53;
- suprafața de 7127 mp. teren situat în T3, . – alte terenuri, cu vecinii: N – R. N., E – I. Margarinta, S – R. N. și V – DE 47/1/1,
Suprafața totală primită în extravilan Șipote fiind de_ mp.
b) la rubrica „teren primit în intravilan Chișcăreni”:
- suprafața de 539 mp. teren situat în T 46, .;
- suprafața de 596 mp. teren situat în T 46, . construcții,
- suprafața de 65 mp. teren situat în T 46, . cu vecinii: N – DS 1064, E – DS 1092, S – P. D, V – R. N
suprafața totală primită în intravilan Chișcăreni 1200 mp. teren.
Prin întâmpinarea depusă la cererea de intervenție, după încuviințarea în principiu a acesteia din urmă, reclamanta a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, ca nefondată și s-a invocat excepția lipsei de interes a intervenientului pentru suprafața de 1200 mp. teren situată în T 46, parcelele 1516, 1517/1 și 1518 din intravilan Chișcăreni, ..
În motivare s-a mai arătat că intervenientul nu poate solicita respingerea întregii acțiuni a reclamantei, având interes numai cu privire la suprafața solicitată de el și, de asemenea, nu i s-a atribuit niciodată de către CAP teren în acel amplasament, nefiind făcută dovada aferentă cu chitanță, ci a avut loc o simplă înțelegere cu mama ei de a-i lăsa în folosință terenul contra unor produse agricole în schimbul folosinței.
În ședința publică din 26.06.2013 (f. 148) instanța de fond a respins ca nefondată excepția autorității de lucru judecat, invocată de intervenient și a suplimentat probatoriul având în vedere cererea de intervenție cu proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii P. C. (f. 169) și C. P. (f. 170) pentru intervenient, precum și martorii O. Ș. (f. 171) și B. V. (f. 172) pentru reclamantă.
Prin sent. civ. nr. 1077/23.10.2013 pronunțată în ds. nr._ instanța a disjuns capătul cererii de intervenție având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate al intervenientului H. C. C. pentru suprafața de 12 ari situată în cvartalul 46 al satului Chișcăreni, ., parcelele cadastrale CC 1516, HV 1517/1 și VH 1518, și a dispus formarea unui nou dosar înregistrat sub nr._ cu termen la 20.11.2013, pentru când s-a solicitat intervenientului să facă precizări privind temeiul de drept și calitatea procesuală pasivă.
Prin precizările depuse la serviciul registratură în data de 12.11.2013, intervenientul H. C. C. a arătat că a solicitat constatarea dobândirii dreptului său de proprietate ca urmare a împlinirii termenului de uzucapiune de lungă durată.
La termenul din 20.11.2013 instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a reținut cauza în pronunțare pe excepția invocată, conform art. 137 alin. 1 C. pr. civ.
Examinând cu prioritate excepția de fond a lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, conform disp. art. 137 alin. 1 C. pr. civ., instanța de fond a amintit că promovarea oricărei acțiuni în justiție presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: formularea unei pretenții, existența unui interes, calitatea procesuală și, nu în ultimul rând, capacitatea procesuală.
În principiu, prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea dintre persoana care figurează în proces în calitate de pârât și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății. Prin urmare, în materia drepturilor reale, cum este și dreptul de proprietate, calitatea procesuală pasivă revine acelei persoane față de care reclamantul are un interes serios și actual de a-și opune dreptul pe care îl invocă, respectiv acela care din punct de vedere juridic ar fi în măsură să îl conteste.
În acest context, în ipoteza uzucapiunii, calitatea procesuală pasivă nu poate reveni decât adevăratului proprietar al imobilului căruia reclamantul dorește să-i opună prescripția achizitivă. Această concluzie reiese, pe de o parte, din dubla funcționalitate a uzucapiunii – mod de dobândire a proprietății, dar și sancțiune pentru proprietarul nediligent care a permis ca imobilul său să fie stăpânit de o altă persoană pe tot timpul cerut de lege pentru a prescrie - și, pe de altă parte, concluzia de mai sus rezultă din împrejurarea că invocarea uzucapiunii față de o altă persoană ar fi inutilă în contextul în care, față de adevăratul proprietar, constatarea uzucapiunii în raport de un terț ar fi inopozabilă.
Prin urmare, instanța de fond a reținut că în litigiile întemeiate pe dispozițiile legale privind prescripția achizitivă, calitate procesuală pasivă poate avea persoana care din punct de vedere juridic, la momentul invocării uzucapiunii, are calitatea de proprietar al imobilului, titularul dreptului real de proprietate.
În cauza de față, însă, intervenientul (reclamant față de cererea de intervenție voluntară principală) nu au făcut în nici un fel dovada că reclamanta Hatură E. (pârâtă față de cererea de intervenție voluntară principală) sau pârâții C. L. de fond funciar Șipote și C. Județeană de fond funciar Iași ar fi avut vreodată sau ar avea în prezent calitatea de proprietari ai imobilului față de care a invocat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, deși sarcina acestei probe îi incumba, conform art. 1169 C. civ. și art. 129 alin. 1 teza finală C. pr. civ.
Prin urmare, față de cele menționate mai sus, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților din cererea de intervenție voluntară principală și a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de 12 ari situat în tarlaua 46 . îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarant recurs intervenientul H. C. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemenică, pentru urmatoarele motive:
Instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din codul de procedură civilă și art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care cere ca o cauză să fie examinată în mod echitabil, adică să fie respectate principiile contradictorialității și a dreptului la apărare.
A menționat că prin cererea din 29.02.2012 reclamanta Hatură E. a solicitat includerea în titlul ei de proprietate a terenului pe care este situată casa intervenientului, iar în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topografice la care el nu a fost citat.
Prin cererea de intervenție din data de 15.05.2013 a solicitat instanței recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra acestui teren, în temeiul art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991, cerere cu privire la care s-a dispus disjungerea.
P. a-și apăra interesul a arătat faptul că exercită o posesie continuă, neîntreruptă, utilă și sub nume de proprietar de 51 de ani, iar de 30 de ani deține chitanțe prin care a plătit impozit pentru terenul și casă la Primăria Șipote, fiind îndeplinit și termenul de uzucapiune.
Instanța de fond, la primul termen din acest dosar, la 20.11.2013 a invocat din oficiu excepție lipsei calității procesuale pasive și a reținut cauza în pronunțare, fără a-i da posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare prin acordarea unui termen la care să poată îndeplini cerințele instanței.
De asemenea. A mai menționat că tot instanța a dispus după care acte să se facă copie în dosarul disjuns, iar procesul-verbal nr. 164/23.10.2009, alături de declarațiile martorilor făcea dovada calității procesuale pasive.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct.5 și 7 din Codul de procedură civilă.
Ulterior, recurentul a mai făcut următoarele precizări:
Prin acțiunea introductiva de instanță ce a format obiectul dosarului nr._ .( dosar care se afla in recurs pe rolul Tribunalului Iași ) reclamanta Hatură E. a chemat in judecata pe pârâtele C. Comunală Șipote și CJFF Iași prin care a solicitat Judecătoriei H. rectificarea și completarea titlului de proprietate emis pe numele autoarei defuncte I. Mărgărinta.
La solicitarea reclamantei, instanța de fond a admis proba cu expertiza topometrica, cu ocazia măsurătorilor in teren efectuate de către expert a constatat ca reclamanta H. E., prin acțiunea introductiva de instanța a solicitat completarea titlului de proprietate si cu suprafața de 1200 mp teren constituit intimatului mie de către C.L.F.F. Șipote - teren pe care a edificat încă din anul 1965 un imobil casa cu anexe gospodărești, motiv pentru care la data de 15.05. 2013 a formulat cerere de intervenție in nume propriu solicitând respingerea cererii formulată de reclamanta Hatură E. cu privire la modificarea si completarea titlului de proprietate cu suprafața de teren pe care cu a edificat construcții și cu care a fost pus in posesie de C.L.F.F. Șipote .
De asemenea, prin cererea de intervenție în nume propriu a solicitat constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere in posesie nr. 164 din 23.10.2009 eliberat de C.L.F.F. Șipote pe numele defunctei lias Margarinta pentru Iipsa calității de folosință a acesteia deoarece la acea dată aceasta era decedată.
Cererea de intervenție în nume propriu a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 49-56 din C.Proc. Civila.
Tot prin cererea de intervenție in nume propriu a solicitat si constatarea autorității de lucru judecat, motivând în drept dispozițiile art. 1201 din Cod Civil, excepție pe care instanța de fond a respins-o in mod justificat.
Prin sent. civilă nr. 1077 din 23.10. 2013 pronunțată de Judecătoria H. nr. 388 /239/2012 instanța de fond a respins acțiunea promovată de reclamanta Hatură E. și fără a pune în discuția părților prin dispozitivul hotărârii a dispus disjungerea capătului său de cerere având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 1200 mp, considerând ca fiind vorba de o constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, dispunându-se formarea unui nou dosar, ceea ce s-a materializat prin formarea dosarului nr. 1955 /239/2013 soluționat de Judecătoria H. prin s.civ. nr. 1288/20.11.2013 prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive " a pârâților.
Având în vedere ca dosarul nou format - din propria inițiativa a instanței de fond schimbând obiectul cererii de intervenție in nume propriu din dosarul nr._ -. la primul termen de judecata din data de 20.11 2013, considerând că în noul dosar, având un nou obiect s-au aflat la prima zi de înfățișare putând modifica și completa acțiunea prin apărător, a solicitat introducerea in cauză a UAT Șipote care poate sta in justiție in calitate de pârâtă în acțiuni de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune,. cerere care i-a lost respinsa nejustificat și nelegal .
Motivat de faptul ca . instanța de fond a încălcat principiile disponibilității și contradictorialității în materie civilă, a promovat recurs impotriva s.civ. nr. 1077 din 23.10. 2013 pronunțată de Judecătoria Hârlau în ds. nr._, a formulal recurs care se află pe rolul Tribunal Iași cu termen de judecata la data de 21.02. 2014.
Recurentul consideră că aceleași principii le-a încălcat instanța de fond si in dosarul nr. 1955 /239/2013 soluționat de Judecătoria H. prin s.civ. nr. 1288 din 20.11. 2013, motiv pentru care a promovat prezentul recurs, considerând hotărârea ca fiind esențialmente nelegala.
Având in vedere faptul ca prin cererea de intervenție în nume propriu din dosarul nr. 388 /239/2012. nu a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1200 mp teren prin uzucapiune si nici nu a motivat in drept dispozițiile legale în această materie, respectiv art. 1837 din (Cod Civil, precum și legătura intrinsecă, recurentul consideră că se impune în recurs conexarea dosarului nr._ la dosarul mamă nr._ . pentru o bună administrare a justiției.
În drept și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă.
Recurentul a anexat la cererea de recurs: sent. civ. nr. 1077/23.10. 2013, motivele de recurs împotriva sent. civ. nr. 1077 din 23.10.2013 a Judecătoriei H. pronunțată în dosarul nr._ .
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare dar au solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul de față, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta Hatură E. a chemat în judecată pe pârâtele C. L. de fond funciar Șipote și C. Județeană de fond funciar Iași solicitând modificarea titlului de proprietate nr._/12.11.2002 pe numele lui I. Margarinta pentru suprafața de 2,20 ha. teren arabil aflat pe raza ., în sensul menținerii suprafeței totale de 2,20 ha., dar consemnării, la categoria arabil, a următoarelor:
- în tarlaua 3, . suprafața de 0,5759 cu vecini: N – R. N., la E – DE 60/1/1/2, la S – R. N. și la V – I. Mărgărinta;
- în tarlaua 5, ./1, suprafața de 0,9015ha. cu vecini la N – R. N., la E – DE – 60/1/1/2, la S – R. N. și la V – DE – 53 și
la categoria alte terenuri
- in Tarlaua 3, . suprafața de 0,7226 ha. cu vecinii: la N – R. N., la E – I. M., la S – R. N. și la V – DE – 47/1/1.
La data de 15.05.2013 în cauză a formulat cerere de intervenție voluntară principală H. C. C. prin care a solicitat, în contradictoriu cu părțile din dosar recunoașterea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 12 ari situată în cvartalul 46 al satului Chișcăreni, ., parcelele cadastrale CC 1516, HV 1517/1 și VH 1518, lot primit de la CAP Chișcăreni în anul 1962 pentru construirea unei case de locuit și pe care este situată casa sa, construită în anul 1965 la adresa actuală General I. U. nr. 1638 și, pentru respectiva suprafață de teren i s-a constituit dreptul de proprietate de către C. L. de fond funciar Șipote prin Anexa 2b, în baza L. nr. 18/1991. De asemenea, a mai solicitat anularea procesului-verbal de punere în posesie nr. 164/23.10.2009 întrucât la data întocmirii autoarea reclamantei era decedată și s-a invocat excepția autorității de lucru judecat față de ds. nr._ .
Prin sentința civilă nr. 1077/23.10.2013 dată de Judecătoria H. în dosarul nr._ a fost disjunsă cererea intervenientului H. C. C. având ca obiect recunoașterea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 12 ari situată în cvartalul 46 al satului Chișcăreni, ., parcelele cadastrale CC 1516, HV 1517/1 și VH 1518, lot primit de la CAP Chișcăreni în anul 1962 pentru construirea unei case de locuit, instanța de fond constatând că se impun lămuriri suplimentare referitoare la temeiul de drept al cererii și calitatea procesuală pasivă și s-a dispus formarea unui nou dosar având ca obiect acțiune în constatare – uzucapiune.
La primul termen acordat în acest sens, după disjungerea și înregistrarea separată a cauzei – 20.11.2013 – instanța de fond nu a primit precizările la acțiune formulate de intervenientul H. C. C., decăzându-l din dreptul de a-și modifica acțiunea, considerând că era depășită prima zi de înfățișare.
În cauză însă, H. C. C. care în cauza disjunsă și înregistrată sub nr._ a dobândit calitatea de reclamant, era în termen să-și precizeze acțiunea, precizări pe care le solicitase, în mod corect, chiar instanța de fond. În mod greșit însă instanța de fond l-a decăzut din acest drept.
Referitor la motivul de recurs că în mod greșit s-a respins a fost decăzut din dreptul de modificare a acțiunii, instanța de recurs reține că acesta este fondat.
Conform art. 134 Cod procedură civilă, prima zi de înfățișare este aceea în care părțile legal citate pot pune concluzii, norma procedurală enunțată instituind două condiții pentru calificarea unui termen de judecată ca prima zi de înfățișare și anume că la acel termen părțile să fie legal citate și să poată pune concluzii.
Potrivit art. 132 Cod procedură civilă, la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii.
Modificarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant sub aspectul cadrului procesual s-a realizat la termenul din data de 20.11.2013, după cum rezultă din încheierea de ședință de la acel termen.
Din punct de vedere procedural, termenul din data de 20.11.2013 are semnificația primei zile de înfățișare.
Așadar, termenul la care reclamantul și-a modificat acțiunea nu a fost ulterior primei zile de înfățișare, completarea cadrului procesual sub aspectul pârâților făcându-se cu respectarea dispozițiilor art. 132 raportat la art. 134 Cod procedură civilă.
Față de cele reținute mai sus, tribunalul apreciază că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității prin neexaminarea cererii deduse judecății în limitele cadrului procesual care trebuia determinat de reclamant prin precizările solicitate și, pe cale de consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă aplicabil în speță, va admite recursul, va casa sentința civilă și va trimite cauza spre rejudecare instanței inițial investite.
Adoptarea acestei soluții face de prisos analiza celorlalte motive de recurs formulate de recurent și a apărărilor intimaților.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Admite recursul declarat de H. C. C. împotriva sentinței civile nr. 1288/20.11.2013 a Judecătoriei Hârlau, sentință pe care o casează în tot.
Trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria H..
Irevocabila.
Pronunțata în ședință publică astăzi, 12.02.2015.
Președinte Judecător Judecător Grefier
A.C. T.P. M.M. I.G.
Redactat: A.C./2 ex
Judecător de fond: M. O., Judecătoria H.
| ← Dizolvare persoana juridică. Decizia nr. 305/2015. Tribunalul... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 190/2015.... → |
|---|
