Acţiune pauliană. Sentința nr. 3080/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3080/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 3080/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01 Octombrie 2014
Președinte - Doinița T.
Grefier D. C.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3080/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanta S. E. H. SRL în contradictoriu cu pârâții F. C. N. și F. I., având ca obiect acțiune pauliană.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință când, la solicitarea apărătorilor părților de a se amâna pronunțarea pentru a depune la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 22.09.2014, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 29.09.2014, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii civile de față constată următoarele:
Cu cererea înregistrată sub nr._ din 17.02.2014 reclamanta S. E. H. S.R.L., prin avocat Ț. N.-H. în contradictoriu cu pârâții F. C. N. și F. I. a formulat acțiune revocatorie ( pauliană), solicitând:
- declararea ca inopozabil față de reclamantă a contractului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2457/2013 din 7.10.2013 de către Biroul Notarului Public „P. M.”, cu sediul în Iași, având ca obiect împărțirea bunurilor mobile și imobile comune;
-constatarea caracterului simulat al plății sumei de_ euro cu titlu de sultă, pretins a fi fost făcută de către pârâta F. I. pârâtului F. C. N. conform mențiunii cuprinse în contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 2475/2013.
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Valoarea obiectului litigiului este dată de valoarea obiectului contractului de partaj voluntar, 407.000 ron, raportat la care competența de soluționare revine Tribunalului in temeiul art. 95 pct. 1 Cod pr.civilă coroborat cu art. 94 pct. 1 lit.j Cod pr.civilă.
In fapt, susține reclamantul că prin cererea de executare silită înregistrată sub nr. 418/2013 pe rolul B. „A. L.” creditoarea reclamantă a solicitat declanșarea procedurii executării silite împotriva debitorului avalist F. C. N., in vederea executării titlurilor executorii constând in 10 bilete la ordin, cu scadențe intre 28.08.2012 și 28.05.2013, pentru recuperarea unei creanțe totale in sumă de 150.000 lei. Prin încheierea din 11.09.2013 in ds. de executare nr._ Judecătoria Răducăneni a dispus încuviințarea executării silite pentru recuperarea sumei totale de 150.000 lei. In vederea executării a fost emisă somația cambială comunicată debitorului avalist F. C. N. la data de 26.09.2013. La 30.09.2013 au fost comunicate aceluiași debitor avalist înștiințarea privind executarea silită și copia încheierii de încuviințare a executării silite. Potrivit dovezii de înmânare aceste acte au fost primite sub semnătură de către P. V., soacra pârâtului F. și mama pârâtei. La data de 7 10 2013 debitorul avalist încheie cu soția sa contractul de partaj voluntar prin care sunt împărțite bunurile comune mobile și imobile, respectiv autoturismul marca MERCEDES-BENZ, fabricat în anul 1996, autoturismul marca FORD fabricat in anul 2004, imobilul situat în Iași .. 5B, jud. Iași, compus din cota indiviză de ½ din terenul in suprafață totală de 412 mp, construcția C21 reprezentând „casă” cu o suprafață construită de 174, 13 mp, apartamentul situat la parterul construcției C1, casa scării, apartamentul situat la etajul construcției C1, apartamentul de la mansarda construcției C1, boxa situată la subsolul construcției C1, garajul boxa și casa scării din subsolul construcției C1. Toate bunurile au fost atribuite pârâtei F. I., devenind bunuri proprietate exclusivă a acesteia. Conform declarației pe proprie răspundere cuprinsă în contractul de partaj voluntar, pârâtul F. C. N. declară că a primit suma de 90.000 Euro cu titlu de sultă.
Împotriva executării silite debitorul a formulat două contestații la executare ce au format obiect al dosarului_ al judecătoriei Răducăneni.
In vederea executării silite executorul judecătoresc a efectuat mai multe demersuri de identificare a bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitorului. Cu adresa nr._/21.10.2013 a Direcției Economice și Finanțe Publice Locale a Municipiului Iași - Serviciul Constatare, Impunere și Executare persoane fizice se aduce la cunoștința executorului judecătoresc faptul că debitorul avalist F. C. N. figurează în evidențele fiscale ale Municipiului Iași cu bunuri conform situației patrimoniale anexate. Din aceasta rezultă că este vorba despre aceleași bunuri cu cele care au făcut obiectul contractului de partaj voluntar nr. 2457/2013.
S-a solicitat, in consecință, încuviințarea urmăririi silite imobiliare cu privire la imobilul situat în Iași .. 5B. Prin încheierea nr._/18.01.2014 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a fost respinsă cererea de notare a urmăririi silite imobiliare, cu motivarea că imobilele pentru care se dorește notarea urmăririi imobiliare nu mai sunt proprietatea debitorului avalist F. C. N..
In același sens sunt adresele nr._/19.11.2013 a Direcției Economice și Finanțe Publice Locale, și nr._/20.12.2013.
În drept reclamanta invocă disp. art. 1562 alin 1 cod civil potrivit cu care „ dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvență.”
Sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru declararea inopozabilității actului întrucât prin încheierea contractului de partaj voluntar s-a creat creditoarei un prejudiciu, constând in imposibilitatea executării silite in vederea realizării creanței de 150.000 lei, contractul de partaj voluntar a fost încheiat in frauda drepturilor creditoarei, respectiv după momentul la care pârâtului F. C. N. i-a fost comunicată somația cambială prin care i se solicita să efectueze plata sumei de 150.000 lei către creditoare. La data introducerii acțiunii creanța pe care reclamanta o are față de pârât este certă, acest caracter fiind confirmat prin încheierea de încuviințare a executării silite pronunțate de Judecătoria Răducăneni. Analiza succesiunii actelor și faptelor juridice descrise denotă că pârâții au încheiat contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 2457/2013 cu intenția de a sustrage executării silite bunurile proprietatea debitorului avalist F. C. N. din executarea cărora ar fi putut fi recuperată creanța reclamantei, in valoare de 150.000 lei. Actul a cărui inopozabilitate o solicită a condus la crearea unei stări de insolvabilitate a debitorului, stare care face imposibilă recuperarea creanței.
Intenția frauduloasă rezultă din faptul că bunurile au fost scoase doar aparent din patrimoniul debitorului, fiind folosite in mod abuziv dispozițiile legale care permit partajul in timpul căsătoriei, singurul motiv al acestei operațiuni fiind acela de a face imposibilă executarea silită pornită in dosarul de executare silită. Intenția frauduloasă rezultă și din faptul că, deși in cuprinsul contractului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2457/2013 se precizează că pârâtul declară că a primit cu titlu de sultă suma de 90.000 euro iar acesta nu a înțeles ca din aceasta suma sa achite creanța in valoare de 150.000 lei.
In realitate plata sumei de 90.000 euro nu a avut loc, fiind simulată de cei doi pârâți cu intenția de a conferi caracter oneros contractului de partaj voluntar. Nu s-a plătit nicio sumă, ci doar s-a schimbat calitatea de titular al dreptului de proprietate. Relația soț- soție conduce la concluzia că aceștia au acționat în conivență, urmărind să evite consecințele pe care urmărirea silită le-ar fi avut cu privire la bunurile proprietate comună. Aceasta cu atât mai mult cu cât contractul de partaj a fost încheiat după data comunicării înștiințării privind începerea executării silite.
Solicită și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept invocă disp. art. 1562-1565 Cod Civil, 1289-1293, 451-453 Cod pr.civilă.
Solicită admiterea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Reclamanta a anexat cererii de chemare in judecată contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 2457 din 7.10.2013 la Biroul Notarului Public P. M., Copou, încheierea nr._ din 21.10.2013 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, copia cererii de executare înregistrate la Biroul Executorului Judecătoresc A. L. Iași la nr. 418/2013, copiile biletelor la ordin- titluri executorii, încheierea Judecătoriei Răducăneni din 11.09.2013, somația cambială nr. 418/2013, procesul-verbal de înmânare din 26.09.2013, înștiințare privind declanșarea executării silite nr. 418/2013 din 25.09.2013, proces verbal de înmânare pentru aceasta și încheierea de încuviințare executare silită din 30.09.2013, încheierea din 22.11.2013 a Judecătoriei Iași de încuviințare executare silită imobiliară, adresele nr._ din 21.10.2013 și nr._ din 19.11.2013 ale Direcției Economice și Finanțe Publice locale – Serviciul de Constatare, Impunere și executare persoane Fizice, încheierea de respingere nr._ din 11.12.2013 a OCPI Iași, certificat constatator nr._ al Oficiului Național al Registrului Comerțului – Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.
Prin încheierea nr. 178 din 16.04.2014 Tribunalul Iași a încuviințat cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, a redus obligația de plată stabilită în sarcina reclamantei de la_ lei la 3807,75 lei, sumă care a fost achitată de către reclamantă.
Pârâtul F. C. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată, cu acordarea cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente.
Invocă excepția lipsei de interes a reclamantului întrucât imobilul care face obiectul acțiunii este ipotecat la Banca Garantibank pentru o creanță care depășește valoarea imobilului. Susține că divorțul a fost pronunțat după o lungă perioadă de timp in care căsătoria părților devenise strict formală, rezumată la comunicarea impusă de interesele copiilor lor, astfel că au decis in final să armonizeze situația juridică a raporturilor de familie cu situația de fapt in care se află. Bunurile au fost atribuite fostei soții întrucât imobilul din . fost dobândit cu contribuția familiei sale, P., tatăl său fiind cel care i-a susținut financiar, au înstrăinat locuința proprie și locuiesc din anul 2002 in imobilul din . ca urmare a despărțirii in fapt a soților. Soții au întâmpinat dificultăți de comunicare și în educația fiului lor, insă, pentru interesul acestuia, au continuat să păstreze aparența de normalitate in viața de familie.
Nu sunt întrunite condițiile pentru admiterea acțiunii revocatorii întrucât partajul voluntar nu produce un prejudiciu reclamantei. Imobilul din . ipotecat în favoarea Garantibank ca urmare a acordării unui credit de consum cu garanție imobiliară, cu ipotecă grad I. Soldul acestui credit este de 207.475,78 CHF, adică mai mult decât valoarea de piață a imobilului. Dacă s-ar fi menținut imobilul in patrimoniul comun nu ar fi existat posibilitatea reclamantei de a-și satisface creanța prin intermediul înstrăinării cotei ce ar fi revenit paratului din acest imobil.
La momentul realizării partajului nu exista o creanță certă a reclamantei față de pârât. Această creanță a fost stabilită in baza unor bilete la ordin avalizate in nume propriu pentru a garanta plata chiriei unui spațiu comercial din incinta Era Park pentru societatea SHAWARMA ALL INCLUS S.R.L., societate al cărei administrator și asociat era la data emiterii biletelor. După cedarea părților sociale și încetarea calității de administrator al societății in perioada mai 2012 nu a mai plătit sumele din biletele la ordin avalizate deoarece nu se justifica această plată, in lipsa calității de asociat și administrator al societății. Mai mult, in urma negocierilor purtate cu proprietarul spațiului comercial sumele trebuiau modificate in facturi de la 43 euro la 7 euro/mp. Învestirea acestor bilete la ordin constituie un abuz. A contestat executarea silită ulterior încheierii contractului de partaj. S-a încercat negocierea cu reprezentanții reclamantei și după inițierea prezentei acțiuni, negocieri sistate din culpa reclamantei.
Nu există complicitate la fraudă a terțului și intenția de fraudare a creditorului.
Parata F. I. nu putea cunoaște existența acestei creanțe anterior partajului, data fiind limitarea comunicării soților doar la situația minorilor, precum și faptul că nu a fost înscrisă in cartea funciară a imobilului nicio mențiune cu privire la creanță. Mama paratei a semnat de primire pentru somație, insă din pricina vârstei înaintate și a stării de boală a pierdut din vedere să ii înștiințeze despre această notificare.
In privința caracterului simulat al plații sultei in sumă de 90.000 euro susținerile reclamantei sunt neadevărate. Banii i-au fost dați cu titlu de sultă, in pofida faptului ca soția a preluat si sarcina achitării creditului bancar pentru care s-a garantat cu imobilul, provin de la tatăl acestuia, P. S., care a dispus de sume semnificative ca urmare a înstrăinării unor terenuri cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate. Nu poate fi considerata o plată simulată plata sultei numai pentru faptul că nu a înțeles ca din această sumă să achite creanța pretinsă de reclamantă. Nu recunoaște această datorie, a sesizat organele de control financiar întrucât facturile emise împotriva sa nu au fost înregistrate contabil de către reclamantă.
Cerințele art. 1562 alin 1 și 2 Cod pr.civilă nu sunt îndeplinite, prin urmare acțiunea reclamantei este lipsită de interes și neîntemeiată.
Anterior realizării partajului starea de solvabilitate a debitorului F. C. N. era identică cu cea actuală, el beneficiind de aceleași venituri ca in prezent și având aceleași resurse financiare disponibile.
Pârâtul a depus la dosar certificat de divorț nr._ din 30.10.2013, contract de partaj voluntar, convenție divorț cu minori autentificată prin încheierea nr. 2797 din 30.10.2013 la BNP P. M. Iași, copie contestație la executare formulată in ds. nr._ ,, copie contract de credit nr. 763 din 6.11.1998, certificat de înregistrare societatea Cleaning Expres Services SRL D., proces-verbal de control nr._ din 20.03.,2004 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara, contract de tranzacție din 21.10.2004, hotărârea nr. 3/_ din 6.11.2004 a . SRL D., adresa nr. 2514/22.03.2005 a oficiului Registrului Comerțului, Sentința Comercială nr. 180/S a tribunalului Iași- Comercial/F., jud. Iași, contract de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1199/2008 din 3.04.2008 la BNP „I. P.”, ., comunicarea încheierii nr._ din 19.02.2014 a OCPI, extras carte funciară nr._-C1-U6, extras de cont 1.01._14, 3 scrisori medicale pentru P. V., acte medicale pentru fiul pârâților, copie interogatoriu pentru reclamantă.
Parata F. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată a reclamantei.
Solicită judecata cauzei in ședință secretă, cerere respinsă de către instanță in ședința din 15.09.2014.
In fapt susține pârâta ca a fost căsătorită cu pârâtul in perioada 3 mai_13. Soțul său a demarat o activitate ca întreprinzător privat administrând in cursul timpului 6 societăți comerciale, inclusiv in municipiul D., a beneficiat de sprijinul material al familiei sale, deoarece tatălui său, P. S. in s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren agricol și pădure pe care le-a valorificat, sprijinindu-i cu sume importante. Datorită unor aspecte ce privesc pe fiul lor, a solicitat sprijinul soțului, care a revenit in Iași in anul 2008.
Locuința in care domiciliază împreună cu părinții și copiii săi este cumpărată de tatăl paratei pentru aceata, părinții săi au contribuit substanțial și pentru extinderea acestei locuințe, in anul 2002, ca urmare a vânzării apartamentului in care locuiau in . Iași. Din anul 2002 părinții săi locuiesc in .. 5B Iași cu parata si copiii săi.
Întrucât activitățile comerciale derulate de șotul său au fost administrate păgubos pentru familie s-a produs o situație tensionată, care, in timp, a determinat menținerea căsătoriei doar pentru îndeplinirea rolului de părinti .. Pentru interesul copiilor, in special al fiului lor care a fost diagnosticat in anul 2010 cu o problema de sănătate ce implica in foarte mare a măsură nevoia supravegherii atente din partea părinților si sprijin moral, afectiv, constant au decis să rămână căsătoriți pentru a oferi copilului un climat de stabilitate necesar terminării unui ciclu de studii de bază. Întrucât tatăl paratei susține cheltuielile casei de când s-a mutat aici și problemele economice întâmpinate de soț in activitățile desfășurate au dus la o uzură psihică foarte mare au hotărât, totuși, in cursul anului 2013, să solicite desfacerea căsătoriei și partajarea bunurilor comune, având in vedere și faptul că soțul folosește de mai mulți ani o altă locuință. În pofida susținerilor reclamantei, solicită a se reține că desfacerea căsătoriei și partajul de bunuri s-au realizat din motive strict familiale și nu pentru a-l scăpa pe fostul soț de urmărirea creditorilor. Nu poate fi primită susținerea reclamantei potrivit căreia a acționat in conivență cu fostul soț pentru a crea un prejudiciu reclamantei întrucât la momentul încheierii contractului de partaj nu a cunoscut faptul că soțul are acest debit față de societatea E. H.. Din mențiunile de la cadastru și publicitate imobiliară nu rezultau alte notări înafara celor privitoare la un credit contractat in anul 2008 pentru care s-a constituit ipoteca de rang I asupra imobilului. Datorită vârstei si problemelor de sănătate ale părinților săi cu care locuiește și care asigura sprijin pentru achitarea ratelor lunare și pentru că nu a dorit să afecteze stabilitatea domiciliului acestora a domiciliului minorilor a decis să preia obligația de plată a creditului. Nu se poate vorbi astfel de crearea sau marirea starii de insolvabilitate a debitorului in dauna creditorului reclamant. Nu sunt întrunite condițiile prev. de Codul Civil art. 1562 alin 1 și 2 pentru admiterea acțiunii revocatorii.
Partajul nu creează un prejudiciu pentru creditor pentru că din valoarea integrală a imobilului nu se poate satisface pe deplin nici creanța garantată a bancii față de pârâți.
Nu poate fi primită nici teza potrivit căreia relația de soți presupune acționarea in conivență in frauda reclamantei întrucât relația de soți era exclusiv aparentă, comunicarea înscrisurilor de către executorul judecătoresc s-a făcut către mama parâtei și nu i-au fost aduse acesteia la cunoștință. Mama sa are o stare de sănătate precară și e indiscutabil afectată de situația sa familială, nu i-a transmis că pe numele fostului soț au venit alte comunicări și până in prezent susține că nu își amintește de acestea. Soții erau separați in fapt. Susține parata ca nu putea încheia un act juridic cu intenția de fraudare atât timp cât nu cunoștea existenta acestei creanțe pretinse de reclamantă. Revine reclamantei obligația de a proba că pârâta a cunoscut și a acționat cu intenție la realizarea unei operațiuni prin care fostul soț să devină insolvabil. Raportat la situația de fapt concretă și la contribuția familiei sale la dobândirea bunurilor in timpul căsătoriei nu poate fi admisă o asemenea susținere, aceasta fiind nejustificată și nedovedită. Dată fiind ipoteca constituită in favoarea băncii creditoare, revenirea imobilului in patrimoniul comun nu asigura posibilitatea satisfacerii creanței pretinse de reclamantă.
Solicită admiterea probei cu inscrisuri, martori.
A depus la dosar contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 6113/1995 din 1.03.1995 notariatul de stat Iași, nr. 1177 din 28.12.2006 BNP „C. G. Lodovico”, V., nr. 182 din 21.01.2002 BNP „B. A. L.”, contract de partaj voluntar autentificat sub nr. 977 din 23.04.2007, BNP „B. A. L.”, autorizație de construire nr. 507 din 3.06.1998, 14 adeverințe privind transfer in cont in numerar, extrase de cont Garantibank,.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinări, solicitând, in genere, înlăturarea apărărilor.
Excepția lipsei de interes a fost respinsă de către tribunal prin încheierea din 15.09.2014.
Urmare a dezbaterii contradictorii a cererilor de probe in raport de teza probatorie a acestora și utilitatea lor in proces Tribunalul a admis proba cu înscrisuri pentru toate părțile, proba cu interogatoriul administrat de reclamantă pârâților.
Analizând probele administrate in relație cu pretențiile reclamantei și apărările pârâților Tribunalul constată acțiunea întemeiată, in parte, pentru considerentele ce urmează:
Cererea de declarare ca inopozabil a contractului de partaj voluntar este întemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanta promovează acțiune revocatorie, susținând că actul de partaj voluntar dintre pârâți a fost încheiat in frauda intereselor sale, titular al unei creanțe certe, pentru realizarea căreia a inițiat executarea silită.
Sediul materiei pentru acțiunea revocatorie este dat de art. 1562-1565 Cod civil cu referire la care părțile au formulat susțineri.
Potrivit art. 1562 Cod civil:
„Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.
Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută in executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a pornit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.”
In fapt, reține instanța de fond următoarele:
Reclamanta este titulara unui drept de creanță in sumă de 150.ooo lei reprezentând contravaloare facturi in considerarea cărora au fost emise mai multe bilete la ordin, avalizate de către pârâtul F. C. N. pentru care a fost încuviințată executarea silită împotriva acestui pârât ( încheierea din 11.09.2013 a judecătoriei Răducăneni, jud. Iași) și a fost încuviințată executarea silită imobiliară asupra imobilului din Iași .. 5B, jud. Iași( încheierea din 22.11.2013 a Judecătoriei Iași).
După încuviințarea executării silite, încheierea Judecătoriei Răducăneni și copiile biletelor la ordin – titluri executorii au fost comunicate debitorului F. C. N. la adresa din Iași, .. 5B, jud. Iași, actele fiind înmânate soacrei sale (potrivit consemnării din actul de procedură aflat la fila 29-verso), P. V., la data de 30.09.2013.
Pârâții insistă in întâmpinările formulate asupra împrejurării ca soții P., părinții pârâtei, locuiesc din anul 2002 in imobilul din .. 5B împreună cu pârâta și copiii lor, cu care gospodăresc, ajutând pe fiica lor să suporte cheltuielile familiei, inclusiv cele ce țin de rambursarea creditului contractat in anul 2008.
Ambii pârâți stăruie asupra împrejurării că părinții pârâtei au ajutat substanțial pe soții F. in dobândirea imobilului, ceea ce a și justificat in mare parte realizarea partajului prin atribuirea bunurilor in totalitate către pârâtă.
Acestea fiind datele speței tribunalul constată că existența unui prejudiciu este dovedită prin faptul că actul de partaj voluntar exclude din proprietatea paratului in totalitate bunurile asupra căruia s-a dispus; se consemnează plata sultei de 90.000 euro care nu constituie o compensare a modalității de partaj, anume atribuirea tuturor bunurilor către fosta soție, pentru că, așa cum se susține de către pârât prin răspunsul la interogatoriu, suma primită ca sultă (in numerar) a fost folosită pentru plata altor creanțe. Nu s-a probat această împrejurare, insă nici faptul că pârâtul ar avea la dispoziție vreo altă sumă care să permită realizarea creanței reclamantei.
Este irelevantă in stabilirea existenței prejudiciului împrejurarea că imobilul supus partajului face obiectul unei ipoteci grad I constituită pentru garantarea unui credit al cărui cuantum este mult superior valorii de piață a imobilului.
Tribunalul nu este ținut să stabilească in determinarea prejudiciului care sunt șansele de succes ale creditoarei in ipoteza concursului creanței sale cu alți creditori, a căror conduită nu poate fi anticipată cu succes, ci doar să analizeze dacă actul a cărui revocare se solicită a fost încheiat in frauda intereselor sale de creditor.
Din această perspectivă prejudicierea intereselor reclamantei este evidentă câtă vreme actul contestat lipsește pe parat de dreptul de proprietate asupra oricărui bun imobil și asupra a două autoturisme, așa cum rezultă din adresa nr._ din 19.11.2013 a Direcției Economice și Finanțe Publice Locale a Municipiului Iași - Serviciul Constatare, Impunere și Executare persoane fizice (fila 36) comparativ cu adresa aceleiași instituții nr._ și situației anexate acesteia (filele 30,31).
Prin prejudiciu in cauza de față se înțelege obstacularea sau întârzierea realizării creanței prin golirea patrimoniului pârâtului debitor de dreptul de proprietate a unui imobil (teren și construcție) și a două autoturisme a căror valoare declarată de către pârâți odată cu partajul a fost de peste 400.000 Ron. Sulta primită a fost epuizată de către pârât pentru alte creanțe, prin urmare patrimoniul său presupune la data judecății doar drepturile asupra pensiei care se probează cu actul de la fila 419 a fi la nivelul de 1060 lei Lei. Reținând acestea Tribunalul stabilește că reclamanta susține cu temei faptul că pârâtul F. și-a creat starea de insolvabilitate in fața executării sale silite pentru o creanță de 150.000 lei.
Paratul nu a invocat existența altor bunuri ori venituri lunare.
Veniturile pe care le obține din pensie presupun accesul creditoarei reclamante pentru o sumă modică in raport de valoarea creanței, dată fiind și limita legală ce ar putea fi supusă executării silite și care ar permite realizarea creanței . mare de timp. Tribunalul stabilește totodată că este irelevant dacă reclamanta a inițiat acest tip de executare (motiv pentru care s-a respins solicitarea administrării interogatoriului propus de către parat in acest sens) întrucât potrivit art.622 alin 3 Cod pr.civilă creditorul are liber alegerea de a urma mai multe forme de executare concomitent sau succesiv până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu. A condiționa exercițiul acțiunii de față de inițierea anterioară a executării prin poprire asupra pensiei paratului, pentru care nu se probează premisele posibilității executării creanței de 150.000 lei raportat la cuantumul pensiei de cca 1000 lei, ar însemna limitarea drepturilor creditoarei de a uza de toate formele de executare permise de lege, prin urmare limitarea – împotriva legii - a reperelor de determinare a prejudiciului, golind de conținut dreptul său la a obține realizarea creanței in mod prompt și efectiv (art. 629 Cod pr.civilă), finalitate in sprijinul căreia este recunoscută și instituția acțiunii revocatorii . Astfel se explică și reglementarea unui termen de prescripție special, de numai 1 an de la data la care creditorul a cunoscut prejudiciul.
Tribunalul nu primește apărările pârâtului F. C.-N. privind lipsa caracterului cert al creanței reclamantei la data realizării partajului. Potrivit art. 1563 Cod Civil creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii. Condiția textului este îndeplinită. Potrivit art. 662 alin (2 ) Cod pr. civilă creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însăși titlul executoriu.
In speță existența creanței reclamantei este dovedită cu copia celor 10 bilete la ordin avalizate de către pârât, pentru care s-a încuviințat executarea silită prin încheierea din 11.09.2013 a Judecătoriei Răducăneni din ds. de executare nr. 715/286/_. Tribunalul nu primește apârârile paratului relative la temeiurile pentru care au fost emise aceste bilete la ordin, la negocierile dintre acesta și reprezentanții reclamantei privind chiria spațiului comercial, întrucât ele sunt incompatibile cu limitele învestirii instanței. Contestarea titlului executoriu ori a raporturilor comerciale care au condus la emiterea acestuia se poate face de catre partea interesată pe calea acțiunilor prevăzute de lege și nu in orice alta acțiune pe care creditoarea o promovează pentru realizarea creanței sale, înscrisă în titlul executoriu eliberat in condițiile legii și care ii conferă efecte obligatorii și in raport cu debitorul și in raport cu instanța, ținută să analizeze efectele sale.
Față de cele expuse, contractul de partaj voluntar s-a încheiat in frauda drepturilor reclamantei pentru că a creat paratului starea de insolvabilitate, prejudiciind-o prin imposibilitatea de a-și realiza creanța.
Este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 1562 Cod civil referitoare la contractele cu titlu oneros, aceea potrivit căreia terțul care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.
Crearea stării de insolvabilitate a fost cunoscută pârâtei F. I. pentru considerentele ce urmează.
Pârâții susțin unanim că deteriorarea raporturilor de căsătorie a avut loc cu mulți ani in urmă, menținerea formală a căsătoriei fiind o decizie dictată de interesele minorilor rezultați din căsătorie. Tot astfel susțin că părinții pârâtei, soții P., locuiesc cu F. I. și minori in imobilul din .. 5B încă din anul 2002, contribuie substanțial la suportarea costurilor întreținerii familiei, au contribuit esențial la dobândirea imobilului.
Comunicarea încheierii de încuviințare a executării silite, a înștiințării executării silite și a copiilor celor 10 bilete la ordin – titluri executorii in cauză - s-a realizat la domiciliul pârâtei, fiind primite sub semnătură de către d-na P. V., mama paratei.
In aceste circumstanțe Tribunalul nu primește apărarea pârâtei potrivit căreia nu a cunoscut despre datoria soțului său întrucât mama sa nu i-a comunicat actele primite. D. fiind gradul major de implicare al părinților pârâtei in gestionarea intereselor de familie ale soților F., P. S. fiind fost asociat al . – SRL(fila 509) Tribunalul nu reține din probele administrate și susținerile părților niciun temei care să permită in mod rezonabil reținerea tezei potrivit căreia P. V. a ignorat actele comunicate la data de 30.09.2013 și că nu le-a adus la cunoștința destinatarului, ori a fiicei sale. Se susține de către pârâți că P. V. este grav bolnavă, ca nu-și mai amintește de primirea actelor, insă o atare apărare nu poate fi primită. Actele medicale depuse la dosar fac dovada a multiple afecțiuni pentru aceasta, in special de natură cardiologică, insă niciunul dintre diagnosticele inserate in scrisorile medicale depuse nu permit concluzia afectării capacităților cognitive ale d-nei P. V..
Înlăturând această apărare, tribunalul reține că realizarea comunicării încheierii de încuviințare a executării precum și a titlurilor executorii la domiciliul paratei, înmânate mamei acesteia cu care gospodărește, este dovada suficientă a împrejurării că pârâta F. I. a cunoscut la data de 30.09.2013 despre începerea executării silite precum și despre creanța pentru care se poartă executarea, înscrisă in copiile biletelor la ordin comunicate. Acestui fapt i se adaugă susținerile din întâmpinarea paratei potrivit căreia hotărârea desfacerii căsătoriei și a partajării bunurilor comune s-a luat in cursul anului 2013 având in vedere faptul că tatăl său susținea cheltuielile casei iar problemele economice întâmpinare de soț in activitățile desfășurate au dus la o uzură psihică foarte mare.
Parații au solicitat administrarea probei cu martori pentru a se dovedi împrejurările care au determinat divorțul soților. Aceste împrejurări nu interesează cauza, ci numai cele care pot stabili o relație de cauzalitate intre începerea executării silite și realizarea partajului soților.
Această legătură de cauzalitate este cu prisosință dovedită de împrejurarea că partajul a intervenit la doar 7 zile după comunicarea actelor doveditoare ale începerii executării silite, mai înainte de data desfacerii căsătoriei, iar prin modalitatea de realizare a acestuia paratul nu primește niciun bun in natură; suma primită cu titlu de sultă este integral alocată altor creanțe. Prin urmare, efectul partajului este golirea de bunuri a patrimoniului paratului.
In fine, potrivit întâmpinării paratei, motivul pentru care s-a decis realizarea partajului la acest moment a fost uzura psihică determinată de problemele economice ale soțului său. Nu s-a probat insă existența altor probleme economice ale paratului pentru a se retine, obiectiv, că partajul nu este consecința exclusivă a executării inițiate de către reclamantă. Având in vedere că deteriorarea relațiilor de familie s-a produs cu mai mulți ani in urmă, este evident din coroborarea probelor dosarului și a susținerilor paraților că resortul realizării partajului in aceste circumstanțe a fost inițierea executării silite si intenția de protejare a bunurilor familiei de efectele acesteia. Dacă pentru maniera de partajare a imobilului sunt aduse lămuriri de către parați, Tribunalul nu identifică nicio explicație pentru care ambele autoturisme ale părților au fost atribuite soției, de comun acord, făcând ca niciun bun să fie atribuit paratului.
Pentru toate aceste motive Tribunalul constată îndeplinite condițiile art. 1562 Cod civil in temeiul căruia acțiunea revocatorie va fi admisă in parte, se va declara inopozabil față de reclamantă, in limita sumei de 150.000 lei, contractul de partaj voluntar încheiat între pârâți, autentificat prin încheierea nr. 2457/2013 din 7.10.2013 de către Biroul Notarului Public „P. M.” Iași .
Cererea de constatare a simulației plății sultei in sumă de_ euro va fi respinsă, ca efect al admiterii acțiunii revocatorii. Efectul constatării simulației este inopozabilitatea actului aparent. Admiterea cererii principale, cu consecința caracterului inopozabil al întregului act de partaj și nu doar a mențiunii privind plata sultei, in limita sumei de 150.000 lei, asigură reclamantei confortul efectului de inopozabilitate urmărit prin cererea de constatare a simulației a cărei cercetare este inutilă, astfel.
In temeiul art. 453 Cod pr.civilă, având in vedere soluția de admitere in parte a cererii de chemare in judecată ( pentru cererea revocatorie ) Tribunalul va obliga parații să plătească reclamantei cheltuielile impuse de judecata acesteia, anume jumătate din taxa de timbru suportată de către reclamant. In temeiul art. 18 din OUG 51/2008 parații vor fi obligați la plata către stat a jumătate din suma ce a făcut obiectul facilităților la plata taxei de timbru acordate reclamantei de către tribunal. Nu vor fi acordate cheltuielile de judecată solicitate de către reclamantă reprezentând onorariul de avocat, pentru care pana la data închiderii dezbaterilor s-a depus doar copia facturii, nu și copia chitanței de plata a onorariului aici consemnat, prin urmare avansarea efectivă a sumei consemnate in factura nu s-a probat in condițiile art. 452 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea de chemare in judecată formulată de către reclamanta S. E. H. S.R.L. cu sediul ales la Cabinet Avocat N.-H. Ț., în contradictoriu cu pârâții F. C. N., și F. I.,
Declară ca inopozabil față de reclamantă, in limita sumei de 150.000 lei, contractul de partaj voluntar încheiat între pârâți, autentificat prin încheierea nr. 2457/2013 din 7.10.2013 de către Biroul Notarului Public „P. M.” Iași .
Respinge cererea de constatare a caracterului simulat al plății sumei de 90.000 euro cu titlu de sultă înscrisă în același contract.
Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 1918,75 lei cheltuieli de judecată și statului suma de 5756,25 lei.
Respinge cererile pârâților de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se va depune la sediul Tribunalului Iași.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 1.10.2014.
Președinte, Doinița T. | ||
Grefier, D. C. |
Red. și tehn./T.D./12.01.2015/5 ex
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1244/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Hotărâre din 25-09-2014, Tribunalul IAŞI → |
|---|
