Pretenţii. Decizia nr. 606/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 606/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-07-2014 în dosarul nr. 606/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Iulie 2014
Președinte - C. A.
Judecător - M. S.
Grefier - I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 606/2014
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta Asociația de proprietari „M. de F.” – împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 a Judecătoriei Iași.
Componența nominală a completului de judecată A1, la termenul de astăzi, este modificată ca urmare a înlocuirii judecătorului A. M., conform dispozițiilor din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, cu judecătorul planificat pe lista de permanență, respectiv judecător S. M., conform procesului verbal nr.925 din data de 06.06.2014 întocmit de judecătorul delegat cu atribuțiile de soluționare a incidentelor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/245/2013 Judecătoria Iași a admis excepția inadmisibilității cererii, în baza art. 2 alin 12 din Legea nr. 192/2006, invocată din oficiu și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de către reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ”M. DE F.” – . în contradictoriu cu pârâta L. L..
Deliberând asupra excepției inadmisibilității cererii, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 16.09.2013, sub dosar nr._, reclamanta Asociația de proprietari M. de F. ., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta L. L., obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 2401,49 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013, precum și a sumei de 54,56 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că pârâta este proprietara imobilului situat în mun. Iași, . nr. 6, ., . administrarea acesteia, imobil pentru care s-au acumulat cheltuieli de întreținere restante, aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013, în valoare totală de 2401,49 lei. S-a arătat, de asemenea, că au fost calculate penalități aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013, în conformitate cu dispozițiile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, acestea având un cuantum total de 54,56 lei.
În drept, au fost invocate dispozițiile NCPC, Legii nr. 230/2007.
În susținerea cererii, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind anexate, în copie certificată, următoarele: fișă cont, liste lunare de plată, proces-verbal de constituire a asociației de proprietari, încheierea nr. 8/29.05.2012.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007.
Pârâta a formulat întâmpinare la data de 04.11.2014, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, sens în care s-a menționat că în mod sumele din cuprinsul listelor de plată au fost contestate de către aceasta, însă reprezentanții asociației nu au rectificat sumele inserate în cuprinsul lor.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind anexate la dosarul cauzei următoarele: carte de identitate L. L., centralizator al sumelor pretinse, adresă către Primăria Municipiului Iași, cereri adresate asociației de proprietari, sentința civilă nr. 6607/26.03.2012, sentința civilă nr._/11.11.2011, decizia civilă nr. 2473/24.11.2010, sentința civilă nr. 4883/26.03.2010.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 19.11.2013, reclamanta a precizat că susținerile pârâtei cu privire la faptul că sumele indicate în cuprinsul listelor de plată nu sunt corecte, rămân la stadiul unor simple afirmații din moment ce nu se indică în mod clar care este rațiunea acestor susțineri, astfel că solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
La termenul din data de 17.12.2013, instanța de fond a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa dovezii parcurgerii procedurii informării asupra avantajelor medierii, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la excepția inadmisibilității cererii, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 601 din Legea nr. 192/2006, ”în litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluționare a conflictelor, părțile și/sau partea interesată, după caz, sunt ținute să facă dovada că au participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii”. În acest sens, potrivit lit. f a textului normativ anterior menționat, legiuitorul a stabilit că ”în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepția litigiilor în care s-a pronunțat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvență, a acțiunilor referitoare la registrul comerțului și a cazurilor în care părțile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 - 1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025 - 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
În cauza supusă analizei, valoarea obiectului cererii se situează în pragul prevăzut de dispozițiile art. 601 lit. f din Legea nr. 192/2006, iar obiectul nu este exceptat de la aplicarea dispozițiilor legale în materia parcurgerii procedurii informării asupra avantajelor medierii, astfel cum reiese din interpretarea textului normativ anterior redat.
Prin rezoluția din data de 20.09.2013, instanța de fond a pus în vedere reclamantei să depună la dosarul cauzei, până la primul termen de judecată, dovada parcurgerii procedurii informării asupra avantajelor medierii. În cuprinsul precizărilor formulate la data de 09.10.2013, reclamanta a arătat, în răspuns la solicitarea instanței de fond, că procedura informării asupra avantajelor medierii nu este aplicabilă acțiunilor formulate de către asociațiile de proprietari.
În considerarea celor anterior expuse, reținând că obiectul cauzei supuse analizei se încadrează în dispozițiile alin. 601 lit. f din Legea nr. 192/2006, iar reclamanta nu a anexat la dosarul cauzei dovada parcurgerii procedurii informării asupra avantajelor medierii, în temeiul art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității cererii și, în consecință, a respins cererea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarant apel A. DE P. "M. DE F. - .", arătând că prin această sentință JUSTITIA a dat posibilitatea și altor datornici din . platească datoriile către asociatie, iar din acest motiv asociația nu-și poate plăti datoriile catre furnizorii de utititati. Acesta este un precedent creat, pentru ca a mai avut litigii cu acelasi obiect in instantele iesene, unde fără procedura de informare la mediere, sau fără mediere, actiunile sale au fost admise.
Consideră că este o sentinta nelegala si netemeinică în această cauză.
Legea care a modificat legea medierii, prevede că si judecatorul procurorul, avocatul, consilierul juridic poate parcurge procedura de informare la mediere. Președintele de instanta putea să facă această procedura si era obligat sa o faca pentru solutionarea corecta si justa a cauzei, pentru că în Noul Cod de Procedura Civila se face vorbire de rolul activ al judecatorului in solutionarea corecta si justa a cauzei. In acest caz nu a existat rolul activ al judecatorului in solutionarea corecta si justa a cauzei.
Asociația de Proprietari “M. de F.” ., a solicitat admiterea apelului și obligarea intimatei la plata sumelor solicitate prin cererea chemare in judecata respectiv a sumei de 2401,49 lei debit restant pentru perioada ianuarie-iulie 2013 și a sumei de 54,56 lei penalitati neachitate pentru aceeași perioadă.
În motivarea apelului s-a arătat că pentru litigiile prevazute la Legea 230/2007, actualizată, privind asociatiile de proprietari nu este prevazuta medierea. A explicat in raspunsul la întâmpinarea de la fond și în precizări că nu există posibilitatea de mediere, deoarece furnizorii de utilitati nu-I așteaptă până încasează sumele de bani de la pârâta L. L. printr-o eventual eșalonare la plată pentru că asta presupune o mediere a unui litigiu. Daca asociatia nu achită într-o luna utilitățile, furnizorii în urmatoarea luna emit factura de penalitati, iar această facturănu poate fi pusă la plată pentru ceilalti proprietari de pe scara blocului unde functionează asociația care își platesc lunar datoriile catre asociatie. Este o metodă vizibila favorizatoare pentru pârâtă, pusă în practica de această instanta de judecata, iar favorizarea este stabilita si din dispozitivul sentintei.
Referitor la aceasta mediere de care s-a prevalat instanta de fond in a-i respinge actiunea si a favoriza pe intimata L. L., depune Procesul verbal de mediere nr.140 din 20 mai 2013 întocmit de către Mediator autorizat G. si T., din Iasi, prin care se poate constata ca L. L. a fost invitată la mediere dar a refuzat să vină. Iata cat pret a pus intimata L. L. pe o activitate de mediere si cat de mult o intereseaza pe ea sa-si plateasca la timp datoriile catre asociatie. Avand in vedere faptul ca în alte litigii cu acelasi obiect, pe care asociatia le-a avut in instantele iesene, nu le-a fost solicitata medierea, a considerat ca nu este necesar a depune acest proces verbal de mediere pentru ca nu s-au așteptat la o favorizare atat de vizibila a unei persoane într-o instanță de judecata.
Apelanta consideră că explicatiile date de instanța de judecata in sentinta apelată referitoare la inadmisibilitatea actiunii, sunt nelegale și netemeinice, pentru că exact modificarea la legea medierii prin care da posibilitatea judecatorului, procurorului, avocatului sau consilierului juridic sa faca procedura de informare in vederea medierii nu este mentionata in sentinta apelata. Iata cum instanta s-a transformat in avocatul intimatei L. L., facand mentiuni partinitoare pentru aceasta. Un judecător trebuie să fie echidistant în judecarea și solutionarea unei cauze si nu asa cum s-a procedat in cazul nostru.
Consideră că este inadmisbila o asemenea sentința în care o instanța nu invoca exceptia de inadmisibilitatea a actiunii încă de la primul termen de judecata, asa cum prevede Codul de Procedura Civilă, iar la pronuntare se pronunta pe o exceptie pe care n- a pus-o in discutie in sedinta publica. Prin asta denota ca instanta a premeditat aceasta sentința, iar asociația degeaba a mai participat la acest proces civil.
Apelanta a solicitat admiterea apelului și obligarea intimatei la plata sumelor solicitate in actiunea formulata.
În drept a a invocate dispozițiile Codului de Procedura Civilă și Legea 230/2007, privind asociațiile de proprietari.
Intimata L. L. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, întrucât reclamnata a refuzat medierea.
De asemenea, intimata a menționat că listele de plată nu corespund relității, dar nu a precizat cu exactitate ce liste, ce sume contestă și din ce motiv.
Față de acestea, a solicitat respingerea apelului și cu privire la fondul cauzei.
Analizând apelul de față, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulate în cauză, reclamanta Asociația de Propiretari “M. de F.” . a chemat în judecată pe pârâta L. L., solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de 2401,49 lei debit restant corespunzător perioadei ianuarie-iulie 2013 și 54,56 lei penalități de întârziere pentru perioada ianuarie-iulie 2013.
Instanța de fond, reținând că obiectul cauzei supuse analizei se încadrează în dispozițiile alin. 601 lit. f din Legea nr. 192/2006, iar reclamanta nu a anexat la dosarul cauzei dovada parcurgerii procedurii informării asupra avantajelor medierii, în temeiul art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006, a admis excepția inadmisibilității cererii și a respins cererea reclamantei.
Prin Decizia nr. 266/2014, definitivă și general obligatorie, Curtea Constituțională a României a constatat că prevederile art. 2 alin. (1) și (12) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale și contravin art. 21 din Constituție care consacră accesul liber la justiție, considerând că procedura prealabilă obligatorie a informării asupra avantajelor medierii apare ca fiind o piedică în calea realizării și obținerii de către cetățean a drepturilor sale în justiție.
S-a considerat că o procedură constând în informarea asupra existenței unei legi apare, neîndoielnic, ca o încălcare a dreptului de acces la justiție, ce pune asupra justițiabilului o sarcină inoportună, cu atât mai mult cu cât procedura se rezumă la o simplă obligație de informare și nu la încercarea efectivă de soluționare a conflictului prin mediere, astfel încât participarea părților la ședința de informare în fața mediatorului este una cu caracter formal.
În contextul celor mai sus reținute, Curtea Constituțională a constatat că obligația instituită în sarcina părților, persoane fizice sau persoane juridice, de a participa la ședința de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, este o măsură neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 21 din Constituție.
Față de aceste dispoziții, instanța de apel va admite apelul și va respinge excepția inadmisibilității.
În baza dispozițiilor art. 480 din Noul Cod de Procedură Civilă, întrucât instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, tribunalul va anula sentința și va judeca procesul evocând fondul.
Astfel, analizând cauza pe fond, tribunalul reține că pârâta este membra reclamantei Asociației de P. ”M. de F.” și în această calitate îi revin drepturi și obligații, conform dispozițiilor Legii 230/2007 privind asociațiile de proprietari.
Potrivit art. 46 din legea 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Analizând listele de plată din perioada invocată, rezultă că intimata pârâtă datorează pentru luna ianuarie 2013 suma de 688,78 lei, pentru luna februarie 2013 suma de 531,09 lei, pentru luna martie 2013 suma de 515,37 lei, pentru luna aprilie suma de 339,59 lei, pentru luna mai 2013 suma de 33,49 lei, pentru luna iunie 2013 suma de 152,59 lei, iar pentru luna iulie 2013 suma de 140,58 lei. Efectuând calculul matematic aferent, a rezultat că în perioada ianuarie 2013 – iulie 2013 au fost acumulate cheltuieli în sumă totală de 2401,49 lei, sumă egală cu cea solicitată de reclamantă.
Instanța reține că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, iar penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat, după cum reiese din art.49 al aceluiași act normativ.
Având în vedere aceste texte de lege, listele de plată depuse (verificate de instanță), procesele-verbale ale Adunărilor Generale ale Asociației, prin care a fost stabilit coeficientul penalităților din data de 28.05.2011, în conformitate cu textul de lege, prin raportare la penalitățile aferente obligațiilor de plată lunare din perioada indicată, rezultă că pârâta datorează suma de 54,56 lei penalități de întârziere.
În consecință, având în vedere dispozițiile legale anterior enunțate, tribunalul va admite apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari „M. de F.” – împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va anula, va respinge excepția inadmisibilității acțiunii și, rejudecând cauza, va admite acțiunea formulată de Asociația de Proprietari „M. de F.” – ., contradictoriu cu pârâta L. L. și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 2401,49 lei debit – cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013 și suma de 54,56 lei penalități de întârziere aferente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari „M. de F.” – împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o anulează.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Rejudecând cauza, admite acțiunea formulată de Asociația de Proprietari „M. de F.” – ., contradictoriu cu pârâta L. L. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2401,49 lei debit restant – cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei ianuarie 2013-iulie 2013 și suma de 54,56 lei penalități de întârziere aferente.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2014.
Președinte Judecător Grefier
A.C. S.M. B.I.
Redactat:A.C.
4 ex/Judecător de fond:T. I., Judecătoria Iași
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1242/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1247/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
