Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 88/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 88/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 88/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Ianuarie 2015
Președinte - O. L.
Judecător M. S.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 88/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent R. D. E., recurent S. M., recurent R. L. - decedată și pe intimat M. IAȘI P. P., având ca obiect constatare nulitate act juridic absolută contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 19.01.2015 astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
P. sentința civilă nr._ din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași, invocată de către pârât.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții S. M. și R. L. în contradictoriu cu pârâtul M. Iași, prin reprezentant legal, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că defuncta S. Ortansa, în calitate de donator, a încheiat cu Statul Român, în calitate de donatar, actul juridic intitulat „act de donație”, fila 14, având ca obiect donarea terenului în suprafață de 300 mp., situat în Iași, ..
O condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv, al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material supus judecății.
În cadrul oricărei acțiune ce privește valabilitatea unui contract trebuie să participe toate părțile respectivului act juridic, pentru ca acestea să-și poată asigura apărarea și pentru ca o eventuală hotărâre de desființare a acestui contract să fie pronunțată în contradictoriu cu toate părțile semnatare. Or, prezenta cauză ce are ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de donație nu este formulată în contradictoriu cu persoana care a încheiat actul juridic în calitate de donatar, respectiv Statul Român, ci în contradictoriu cu o persoană străină actului juridic, și anume M. Iași.
Discuțiile privind reprezentarea Statului Român la încheierea acestui contract sau referitoare la titularul actual al acestui drept de proprietate ce a făcut obiectul contractului analizat, nu oferă legitimitate procesuală Municipiului Iași, nici în calitate de reprezentant al Statului Român și nici de titular actual al dreptului de proprietate. În acțiunea de constatare a nulității absolute, precum cea de față, calitatea procesuală pasivă nu poate aparține decât părților actului juridic analizat. Or, contractul de donație supus criticilor reclamanților nu a fost încheiat de către M. Iași, ci de către Statul Român, fiecare dintre acestea având personalități juridice diferite.
Astfel, potrivit art. 223 din Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009 în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens, dispozițiile alin 1 fiind aplicabile în mod corespunzător și unităților administrativ teritoriale care participă la raporturile civile în nume propriu, prin organele prevăzute de lege.
Față de aceste argumente de drept și de fapt, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași, invocată de către pârât și va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții S. M. și R. L., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Se arată în motivele de recurs că instanța de fond a analizat greșit prevederile legale aplicabile speței în condițiile în care M. Iași are calitate procesuală pasivă în cauză, terenul supus discuției fiind în proprietatea și posesia efectivă a acestuia.
Conform prevederilor doctrinare, pentru definirea noțiunii de calitate procesuală, se face legătura între persoana reclamantului și titularul dreptului subiectiv dedus judecății, precum și între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic de drept substanțial. De asemenea, raportul juridic de drept procesual nu se suprapune însă exact raportului de drept substanțial dedus judecății, calitatea procesuală nefiind nici ea identică cu dreptul.
De altfel, în prezent și în raport de cadrul legislativ actual, statul nu mai apare ca fiind beneficiar al contractului de donație încheiat în anul 1979, terenul ce a făcut obiectul respectivului contract intrând în patrimoniul altui subiect de drept, în speță M. Iași.
Intimatul M. Iași, prin P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Iași.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză tribunalul constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În mod greșit instanța de fond a respins acțiunea formulată reținând lipsa calității procesuale pasive a pârâtului M. Iași.
Referitor la soluționarea acestei excepții trebuie însă nuanțat. Într-adevăr calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu cea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Pentru a determina în concret, la momentul actual, cine este beneficiarul donației și, ca atare, cine are calitatea de a sta ca parte în proces, trebuie să se aibă în vedere pe lângă legislația în vigoare la data realizării liberalității, împrejurările contemporane efectuării donației și normele legale în vigoare ce statuează asupra titularului dreptului de proprietate și reprezentarea acestuia în instanță.
Astfel la data întocmirii actului de donație unicul titular al dreptului de proprietate socialistă de stat era statul socialist.
Datorită faptului că bunurile ce intrau în fondul unitar al proprietății socialiste, fără a ieși din patrimoniul statului intrau și în patrimoniul unităților administrativ – teritoriale de la acea vreme dar nu cu titlu de drept de proprietate ci pentru administrare directă, legiuitorul a prevăzut prin Decretul nr. 478 din 1954 că în cazul donațiilor oferite statului acesta era reprezentat de consiliile populare.
Această formă de participare la încheierea unui act juridic civil este explicată tocmai de existența unui singur titular al dreptului de proprietate.
În prezent însă, ca efect al Legii nr. 213/1998 și al Legii nr. 215/2001 ce-și găsesc fundament în normele constituționale (art. 136) se face distincție între dreptul de proprietate ce aparține statului și dreptul de proprietate ce aparține municipiilor, orașelor, comunelor.
În privința litigiilor ce privesc bunuri asupra cărora dreptul de proprietate aparține statului, calitatea de parte în judecată o are Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor conform art. 12 alin. 5 din Legea nr. 213/1998 și art. 3 pct. 56 din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005.
În speță însă terenul în litigiu situat în Iași, ., ce a făcut obiectul donației se regăsește în patrimoniul Municipiului Iași și este inclus în categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local conform art. 6 din Legea nr. 213/1998.
P. urmare, trebuie considerat, prin interpretarea conținutului contractului din perspectiva dispozițiilor Legii nr. 213/1998 și art. 135 din Constituția României că beneficiar al donației este unitatea administrativ-teritorială – M. Iași.
Terenul ce a făcut obiectul donației se află, conform deciziei de acceptare a donației în proprietatea Municipiului Iași și este administrat de Consiliul Local al Municipiului Iași.
Astfel, are calitate procesual-pasivă în acțiunea vizând desființarea contractului de donație M. Iași, reprezentat prin P. .
În acest sens este și decizia civilă nr. 610/08.12.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și care a fost dată într-o cauză având ca obiect constatarea nulității unei donații făcută statului unde în calitate de pârât figurează municipiul – calitate recunoscută implicit de instanța supremă prin soluționarea fondului.
În considerarea celor expuse mai sus tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă va admite recursul și va casa sentința pronunțată de instanța de fond, se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Iași, prin P. iar în temeiul disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat împotriva sentinței civile nr._ din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o casează.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Iași prin P..
Dispune trimiterea cauzei Judecătoriei Iași în vederea rejudecării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2015..
Președinte, O. L. | Judecător, M. S. | Judecător, G. C. |
Grefier, A. M. |
Red. S.M./S.M. 2 ex.
10.06.2015
Judecător fond – C. I.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 791/2014. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 85/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
