Contestaţie la executare. Decizia nr. 1059/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1059/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 1059/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Noiembrie 2015
Președinte - M. A.
Judecător M. S.
Judecător A. M. Diuță T.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILA Nr. 1059/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent A.N.A.F. -DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI și pe intimat J. C., intimat B. S.A, intimat B.R.D G.S.G, intimat AUTORITATEA.N. .V.., intimat ., având ca obiect contestație la executare rejudecare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27 octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Aspura recursului de față, Tribunalul constată:
Prin sentința civilă nr. 5886/29.04.2015, Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Respinge excepția prescripției dreptului de a obține executarea silită.
Admite excepția tardivității invocării de către contestator a criticilor care privesc actele de executare anterioare actului de executare reprezentat de înființarea popririi.
Constată că sunt tardive criticile care privesc actele de executare anterioare actului de executare reprezentat de înființarea popririi, cu consecința faptului că actele de executare anterioare înființării popririi nu pot fi criticate de contestator pe calea prezentei contestații la executare.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul J. C., cu domiciliul în R., .. 4, . în contradictoriu cu intimații A. - AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR – DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, cod fiscal_, cu sediul în Iași, .. 26, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în București, sector 1, .. 13, terți popriți fiind B., cu sediul în Iași, ., B. G., cu sediul în Iași, Șoseaua P. și ., C.U.I._, cu sediul în N., R., bld. R. M., ., ., județ N..
Desființează poprirea înființată de creditorul-urmăritor în dosarul de executare nr. 3743/2006, conform adreselor de înființare a popririi nr._/03.09.2012 comunicate terților popriți B., B. G. și ..
Respinge cererea prin care contestatorul solicită anularea întregii executării silite din dosarul de executare nr. 3743/2006.
Admite cererea contestatorului privind obligarea intimatului A. - AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR – DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă intimatul să achite creditorului suma de 199 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2015.”
P. a decide astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ contestatorul J. C. a chemat în judecată intimata A. – Direcția regională pentru A. și Operațiuni V. Iași solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare silită nr. 3743/2006 al intimatei.
Cererea a fost legal timbrată.
În motivarea cererii contestatorul a susținut că la data de 02.12.2003 a cumpărat un autoturism, pentru care a avut toate actele solicitate de autoritățile vamale, iar în baza acestora a beneficiat, la data efectuării importului, de regimul tarifar preferenția.
La data de 11.01.2006 Biroul vamal Piatra N. a emis actul constatator nr. 1 prin care s-a stabilit în sarcina contestatorului diferențe de datorii vamale în sumă de 9724 lei, calculate ca urmare a anulării regimului preferențial acordat în 2003. La data de 29.04.2009 intimata i-a comunicat somația nr. 9125/22.04.2009, procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlu executoriu nr. 9125/2009, emise în dosarul de executare nr. 3743/2006, prin care i s-a adus la cunoștință că este executat pentru suma de_ lei, stabilită în baza actului constatator nr. 04/11.01.2006 emis de Biroul vamal Piatra N..
Împotriva acestor acte a formulat contestație la executare, cererea care a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. _/245/2009, iar prin sentința civilă nr._/30.10.2009 cererea i-a fost admisă și s-a dispus anularea procesului-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlu executoriu nr. 9125/2009 și a executării silite din dosarul de executare nr. 3743/2006 al intimatei. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata, cerere pentru care s-a constatat de instanța de control judiciar că a intervenit perimarea.
Cu toate acestea la data de 03.09.2012 intimata i-a comunicat adresa nr._/2012 prin care a fost înștiințat că s-a dispus înființarea popririi pentru suma de_ lei reprezentând taxe vamale și alte obligații accesorii, calculate în baza AC nr. 1/11.01.2006.
Contestatorul a susținut că există autoritate de lucru judecată motivat de faptul că a fost soluționată contestația sa, ce a făcut obiectul dosarului nr. _/245/2009, pentru sumele reprezentând taxe vamale; de asemenea, a intervenit prescripția dreptului de a acere executarea silită, prin depășirea termenului de 5 ani, prev. de art. 131 C. proc. fiscală, ca urmarea a anulării executării silite.
În drept contestatorul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 172 și 131 C. proc. fiscală.
Alăturat cererii contestatorul a depus înscrisuri.
Din oficiu, instanța de judecată a dispus atașarea copie certificate a dosarului de executare silită al intimatei.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Terțul popri B. a depus întâmpinare prin care a arătat că are doar calitatea de terț poprit și s-a conformat dispozițiilor organului de executare.
Terțul poprit B. a precizat că contestatorul nu are conturi deschise la această bancă.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 2082/2013 instanța a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de către contestator și a admis contestația la executare formulată de contestatorul J. C. formulată în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. – DRAOV Iași și a anulat actele de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr. 3743/2006 al intimatei.
Împotriva acestei sentința a formulat recurs intimatul.
Prin decizia civilă nr. 932/2014, Tribunalul Iași a admis recursul și a casat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 15.01.2015 sub numărul_ .
În rejudecare, instanța a dispus citarea părților, inclusiv a terțului poprit ..
De asemenea, instanța, în rejudecare, a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând proba cu înscrisuri, instnața reține următoarele aspecte:
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța reține:
Deși în cadrul procedurii contestației la executare autoritatea de lucru judecat nu reprezintă o veritabilă excepție ci o apărare de fond care, odată găsită întemeiată, conduce la anularea actelor de executare îndeplinite fără a îndrepta neregularitățile identificate de instanță în cadrul contestației la executare admise, instnața va analiza autoritatea de lucru judecat pe cale de excepție, astfel cum a invocat-o contestatorul.
În concluzie, în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de către contestator – instanța constată că în prezenta cauză contestatorul solicită anularea unor noi acte de executare întocmite în același dosar, astfel că nu se poate reține existența triplei identități, motiv pentru care va respinge excepția ca neîntemeiată.
În legătură cu excepția prescripției dreptului de a obține executarea silită a titlului executoriu, instanța reține că această apărare nu este o veritabilă excepție în cadrul procedurii contestației la exectuare, ci este o apărare de fond care, dacă este admisă, conduce la anularea întregii executări silite. Cu toate acestea, instanța va analiza prescipția dreptului de a obține executarea silită astfel cum a fost invocată de contestator, deci ca excepție.
Potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din OG nr. 92/2003, potrivit cu care „dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept”.
În prezenta cauză dreptul de a obține executarea silită a luat naștere, în raport de data la care a fost emis actul constatator nr. 4 din 11.01.2006 privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului de stat, la 01.01.2007.
Termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, dacă ar fi curs neîntrerupt, s-ar fi împlinit la data de 01.01.2012.
Conform art. 133 alin. (1) lit. c) din OG nr. 92/2003, „ termenul de prescripție prevãzut la art. 131 se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executãrii silite, a unui act de executare silitã”.
Art. 145 alin. (1) din OG nr. 92/2003 prevede că „executarea silitã începe prin comunicarea somației”. Rezultă, deci, că somația este primul act de executare.
La data de 23.09.2011 a fost comunicată contestatorului somația nr._ prin care i se aducea la cunoștință obligația de a achitat suma de_ lei. Împotriv aacestei somații contestatorul a formulat contestație la executare, fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași dosarul nr._/245/2011. În cuprinsul cotestației la executare, contestatorul a invocat faptul că somația i-a fost comunicată la data de 25.09.2011, astfel încât actul de executare reprezentat de somația de executare a întrerupt termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, de la data de 25.09.2011 începând să curgă un nou termen de prescripție de 5 ani, termen care, în mod evident, nu era împlinit la data emiterii actelor de executare contestate de contestator, respectiv măsura popririi înființate în anul 2012.
Cu privire la fondul contestației la executare:
În baza actului constatator nr. 04/11.01.2006 intimata a reluat executarea silită față de debitor, întocmind noi acte de executare silită, respectiv procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu nr._/05.08/2010, procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu nr._/1/23.09.2011 și adresa de înființare a poprii.
În ceea ce privește actele de executare anterioare măsurii popririi, în mod evident contestatorul nu mai este în termen pentru a le contesta, motiv pentru care instanța va admite excepția tardivității invocării de către contestator a criticilor care privesc actele de executare anterioare actului de executare reprezentat de înființarea popririi și va constata că sunt tardive criticile care privesc actele de executare anterioare actului de executare reprezentat de înființarea popririi, cu consecința faptului că actele de executare anterioare înființării popririi nu pot fi criticate de contestator pe calea prezentei contestații la executare.
Cu privire la criticile formulate de contestator în legătură cu măsura înființării popririi, instanța reține:
Conform dis part. 141 cod proc fiscală: ”Executarea silitã a creanțelor fiscale se efectueazã în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de cãtre organul de executare competent în a cãrui razã teritorialã își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevãzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadențã, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Potrivit art. 158 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 (sub imperiul căreia a fost emis actul constatator, în prezent abrogată), declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si validare”.
Art. 145 alin. (1) din OG nr. 92/2003 prevede că executarea silitã începe prin comunicarea somației, care trebuie însoțită de un exemplar al titlului executoriu.
Din probele administrate în cauză nu rezultă faptul că intimatul a comunicat vreodată în mod legal contestatorului titlul executoriu. Dacă în ceea ce privește somația de executare, contestatorul a recunoscut comunicarea acesteia (a se vedea argumentele din contestația la executare care a făcut obiectul dosarului nr._/245/2011), în schimb, cu privire la titlul executoriu, contestatorul a susținut ferm că acest document nu i-a fost comunicat.
În condițiile în care contestatorul a invocat în susținerea contestației sale faptul negativ al necomunicării actului, revedea în mod cert intimatului sarcina dovedirii faptului pozitiv contrar, respectiv comunicarea legală titlului executoriu.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că intimatul a procedat la comunicarea legală a titlului executoriu, astfel încât contestatorul a fost lipsit de dreptul de a contesta actul constatator.
În prezenta cauză, executarea silită are la bază actul constatator nr. 4 din 11.01.2006 privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului de stat și procesul-verbal nr._/23.09.2011 pentru calculului accesoriilor.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că aceste acte au fost legal comunicate contestatorului, deși sarcina probei legalei comunicări revenea, în mod evident, intimatului.
Intimatul a încercat comunicarea actului constatator nr. 4 din 11.01.2006 privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului de stat și a înștiințării de plată nr. 245/11.01.2006 (f. 82 – 85) prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, însă comunicarea nu a fost posibiliă din cauză că destinatarul ăși schimbase domiciliul ( f. 81).
Intimatul nu a procedat în continuare în mod legal, în sensul de a încerca identificarea noului domiciliu al contestatorului în vedere comunicării legale prin scrisoare recomandată, ci a procedat direct la comunicarea prin publicitate (f. 78).
Analizând mențiunile de la DEPABD, instanța constată că debitorul a făcut opozabil terților domiciliul său actual, or intimatul a comunicat actele la o adresă de domiciliu incompletă, ceea ce ar fi atras oricum nevalabilitatea comunicării, or comunicarea nevalabilă echivalează cu lipsa totală a comunicării.
În raport de aceste considerente, instanța va admite în parte contestația la executare și va desființa poprirea înființată de creditorul-urmăritor în dosarul de executare nr. 3743/2006, conform adreselor de înființare a popririi nr._/03.09.2012 comunicate terților popriți B., B. G. și ..
Având în vedere soluția pronunțată, instanța va obliga intimatul să achite contestatorului J. C. suma de 199 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.”
♦♦♦
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata A.- Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași în calitate de continuator al Directiei Regionale pentru A. si Operatiuni Vamale Iasi, care a criticat sentința civilă pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta învederează prin recursul formulat faptul că instanța de fond nu a înțeles actele deduse judecății și a interpretat greșit legislația aplicabilă în cauză.
Recurenta precizează că titlul executoriu a fost comunicat contestatorului, acest fapt fiind consemnat în sentința civilă nr._/30.10.2009 pronunțată în dosarul nr._/245/2009 unde contestatorul a recunoscut chiar prin contestatia formulată acest fapt.
Referitor la obligarea intimatei-recurente la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru, recurenta învederează că în speță nu există culpă procesuală, iar pe de altă parte conform OUG nr. 80/2013 suma ce reprezintă taxa de timbru poate fi recuperată după soluționarea irevocabilă a cauzei.
Un alt motiv de recurs vizează lipsa calității procesuale pasive A., recurenta solicitând admiterea excepției invocate și respingerea acțiunii în contradictoriu cu această instituție ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Intimatul J. C. a formulat note de concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului motivat de faptul că titlul de creanță nu i-a fost comunicat niciodată, sentința de fond fiind legală și temeinică.
♦♦♦
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este întemeiat pentru următoarele motive:
Recurenta A.- Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași a criticat sentința civilă nr. 5886/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Iași sub trei aspecte: 1. faptul că instanța de fond a reținut greșit că nu s-a comunicat contestatorului titlul de creanță reprezentat de Actul constatator nr. 1/2006, 2. în mod eronat instanța a obligat organul fiscal la plata cheltuielilor de judecată și 3. instanța a soluționat greșit cauza în contradictoriu cu intimata A., care nu are calitate procesuală pasivă în cauză, solicitând admiterea excepției invocate și respingerea contestației în contradictoriu cu acest intimat pentru lipsa calității procesuale pasive.
Recursul este întemeiat în următoarele limite:
În ceea ce privește primul motiv de recurs ce vizează comunicarea actului constatator nr. 4 din 11.01.2006 către debitor, Tribunalul reține că în dosarul nr._/245/2009 contestatorul J. C. s-a judecat în contradictoriu cu intimata A.-Directia R. P. A. și Operațiuni Vamale Iași solicitând anularea Somației nr. 9125/22.04.2009, a titlului executoriu (corect titlu de creanță) AC nr. 4/11.01.2006 și a titlului executoriu Pv. Nr. 9125/22.04.2009.
Așa cum se menționează în cuprinsul sentinței civile nr._/30.10.2009 pronunțată de Judecătoria Iasi în acest dosar, contestatorul a arătat în motivarea în fapt a contestației că s-a prezentat pentru lămurirea situației la Direcția Vamală unde i s-a înmânat o copie de pe actul constatator din 2006.
Această recunoaștere din partea contestatorului în cadrul unei proces pendinte are valoarea unei mărturisiri judiciare, astfel că instanța de recurs constată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că actul constatator nu a fost comunicat contestatorului niciodată, dimpotrivă intimatul J. C. primind personal o copie după actul constatator nr. 4/11.01.2006.
Sentința civilă nr._/30.10.2009 a Judecătoriei Iasi nu are autoritate de lucru judecat cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal cu încălcarea art. 44 C.proc.fiscală deoarace aceasta are în vedere comunicarea efectuată la momentul emiterii actului constatator în anul 2006, comunicare apreciată ca fiind nelegală.
În prezenta cauză, instanța are în vedere comunicarea făcută personal debitorului în momentul când acesta s-a prezentat la Direcția Vamală în anul 2009 pentru lămuriri.
Având în vedere că intimatul a recunoscut că i s-a comunicat actul constatator și nu a făcut dovada ca l-a contestat pe calea contenciosului administrativ, titlul de creanță fiind valabil, actele de executare efectuate de organul fiscal pentru recuperarea creanței sunt legale, contestația la executare fiind, sub acest aspect, neîntemeiată.
Și cel de-al doilea motiv de recurs ce vizează cheltuielile de judecată este întemeiat. Având în vedere în primul rând faptul că actele de executare întocmite de organul fiscal sunt legale, contestația la executare fiind astfel neîntemeiată, se impune soluția de respingere a cererii accesorii privind obligarea intimatei-recurente la plata cheltuielilor de judecată. În al doilea rând, conform prevederilor art. 45 din OUG nr. 80/2013, taxa de timbru se restituie la cerere în cazul când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, astfel că nici în ipoteza de admitere a contestației la executare intimata recurentă nu putea fi obligată să suporte aceste cheltuieli de judecată.
Motivul de recurs ce vizează lipsa calității procesuale pasive a A. este neîntemeiat având în vedere că în conformitate cu art. 11 alin. 3 din OUG nr. 74/26.06.2013, pentru litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata, Agentia N. de Administrare Fiscala si directiile generale regionale ale finantelor publice se subroga în toate drepturile si obligatiile Autoritatii Nationale a Vamilor si ale directiilor generale ale finantelor publice, dupa caz, si dobandesc calitatea procesuala a acestora, începand cu data intrarii în vigoare a hotararii Guvernului prevazuta la art. 13 alin. (1).
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala decurge chiar din lege.
P. aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul formulat recurenta A.- Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași în calitate de continuator al Directiei Regionale pentru A. si Operatiuni Vamale Iasi împotriva sentinței civile nr. 5886/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o va modifica în parte, în sensul că va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul J. C. în contradictoriu cu A.-Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași în calitate de continuator al Directiei Regionale pentru A. si Operatiuni Vamale Iasi, urmând să respingă și cererea contestatorului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. Celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate care nu contravin prezentei decizii vor fi menținute.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat recurenta A.- Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași în calitate de continuator al Directiei Regionale pentru A. si Operatiuni Vamale Iasi împotriva sentinței civile nr. 5886/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul J. C. în contradictoriu cu A.-Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași în calitate de continuator al Directiei Regionale pentru A. si Operatiuni Vamale Iasi.
Respinge cererea contestatorului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronuntata în ședință publică, astazi, 03.11.2015.
Președinte, M. A. | Judecător, M. S. | Judecător, A. M. Diuță T. |
Grefier, I. B. |
I.B. 04 Noiembrie 2015
Red./tehnored. DTAM
2 ex, 08.01.2016
Jud fond T. G.
| ← Anulare act. Sentința nr. 2378/2015. Tribunalul IAŞI | Validare poprire. Hotărâre din 20-01-2014, Tribunalul IAŞI → |
|---|
