Contestaţie la executare. Decizia nr. 519/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 519/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 519/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 09 Aprilie 2014
Președinte - A. M. Diuță T.
Judecător M. A.
Judecător M. S.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 519/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant D. V. și pe intimat M. G., intimat P. MUN.P. - S. T. SI I. L., având ca obiect contestație la executare REJUDECARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Prin decizia civilă nr. 685/2013 a tribunalului Iași s-a admis recursul declarat de contestatorul D. V. împotriva sentinței civile nr. 731/08.03.2012 a Judecătoriei P., sentință pe care a casat-o în tot și s-a reținut cauza spre rejudecare, în vederea efectuării unei noi expertize contabile pentru a se stabili cu exactitate natura și întinderea sumelor cuprinse în titlul executoriu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
„Respinge contestația la executare promovată de contestatorul D. V., cu domiciliul în P., .. 2, ., ., în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P., S. DE T. ȘI I. L., cu sediul în P., . și Sfânt, . somației nr._/29.07.2010 și titlului executoriu_/29.07.2010 emise în dosarul de executare nr. 4048/29.07.2010.
Dispune restituirea către contestator a cauțiunii în sumă de 1094,27 lei achitată cu recipisa de consemnare CEC nr._/12.10.2010.
Obligă contestatorul să plătească expertului M. G. suma de 762,16 lei reprezentând diferență de onorariu.
Pentru a pronunța acesta soluție prima instanța a reținut următoarele:
„În dosarul de executare nr. 4045/29.07.2010 al PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI P., S. DE T. ȘI I. L. au fost emise titlul executoriu nr._/29.07.2010 prin care s-a stabilit în sarcina contestatorului D. V. o obligație de plată în sumă de_,43 lei, din care suma de_,71 lei reprezintă debit: impozit teren, impozit mijloace de transport, impozit nou clădiri și amenzi; suma de_,08 reprezintă dobânzi, iar suma de 4,64 lei reprezintă penalități de întârziere, fiind emisă somația nr._/29.07.2010 prin care i s-a pus in vedere contestatorului să achite sumele respective în termen de 15 zile de la comunicare.
Somația și titlul executoriu au fost comunicate contestatorului la data de 02.08.2010.
Titlul executoriu și somația contestate au fost emise în baza deciziilor de impunere anuale, emise de intimată în baza declarațiilor fiscale. Împotriva deciziilor de impunere debitorul avea posibilitatea de a formula contestație la organul fiscal emitent în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, această posibilitate fiind indicată expres în deciziile de impunere.
Contestatoarea cu toate că nu a urmat această procedură pusă la dispoziția sa de lege, respectiv nu a formulat contestație la organul fiscal emitent, a solicitat direct instanței să analizeze legalitatea și temeinicia titlului de creanță fiscală – deciziile de impunere, arătând că sumele respective nu sunt datorate în totalitate iar creanța pentru care s-a pornit executarea silită nu este certă, lichidă și exigibilă.
Conform Deciziei nr. XIV din 05.02.2007 dată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 733/30.10.2007, ”posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.”
Conform art. 110 alin. 3 Cod procedură fiscală: „titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii”, deci, în speță, titlul de creanță fiscală este decizia de impunere nr. 1898 / 11.10.2010.
Potrivit art. 141 alin.2 Cod procedură fiscală: „titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”, iar raportat la termenul de plată prevăzut în decizia de impunere, rezultă că acestea au devenit titlu executoriu.
Coroborând cele două texte de lege citate mai sus cu prevederile Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă că atâta timp cât decizia de impunere nu a fost contestată în termenul de 30 de zile indicat în aceasta la organul fiscal competent, și în caz de respingere a contestației respective, la instanța de judecată de contencios administrativ, în fața instanței investite cu contestație la executare nu mai pot fi invocate aspecte de fond ale acestui titlu de creanță fiscală. De precizat faptul că data comunicării actului denumit decizie de impunere este relevantă exclusiv pentru stabilirea datei scadenței. Or, data scadenței este prevăzută în cadrul deciziei de impunere ca și condiție obligatorie a valabilității acesteia. În condițiile în care se contestă corecta comunicare a deciziei de impunere, efectul direct al necomunicării conform cu legea este doar stabilirea greșită a datei scadenței, aspect ce ține de valabilitatea deciziei de impunere. Pentru a considera că titlul de creanță nu a devenit titlu executoriu la scadență, trebuie mai întâi constatat de către organele competente (organul fiscal și/sau instanța de contencios administrativ-tribunalul) faptul că scadența nu a fost calculată corect. Or, scadența este prevăzută în decizia de impunere care, potrivit legii, are cale specială de atac. Orice fel de apărări de fond sau formă împotriva conținutului deciziei de impunere, inclusiv modul de calcul al datei scadenței și modul de calcul al sumelor datorate, țin exclusiv de competența organului jurisdicțional competent să soluționeze contestația formulată conform art. 205, 207 C.proc. fisc. împotriva deciziei de impunere.
Pe cale de consecință, limitele posibilității de analiză a instanței de executare sunt doar cele ce țin de respectarea condițiilor de formă ale actelor de executare emise în baza titlului de creanță.
Față de considerentele de mai sus, instanța constată că titlul executoriu nr._/29.07.2010 și somația emisă la data de_/29.07.2010 îndeplinesc condițiile de formă prevăzute de lege.
Astfel, conform art. 141 alin.4 Cod procedură fiscală, titlul executoriu va cuprinde: „pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului”. Titlul executoriu nr._/29.07.2010 cuprinde elementele cerute pe lângă cele vizate de art. 43, alin. 2 Cod procedură fiscală, iar mențiunile din art. 43, alin. 2 Cod procedură fiscală sunt întrunite în cadrul deciziei de impunere care face parte integrantă practic din titlul executoriu.
Mai mult, conform art. 46 din Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal ce constituie titlu executoriu în baza art. 141, alin. 3 Cod pr.fisc. este nul doar pentru: „lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzută la art. 43, alin. (3)”, iar în speță înscrisul denumit titlu executoriu cuprinde aceste elemente obligatorii vizate de art. 46. Față de prevederea expresă a elementelor obligatorii sub sancțiunea nulității, rezultă ca lipsa oricăror alte mențiuni ar atrage nulitatea relativă în condițiile în care debitorul ar dovedi că a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anulare (art. 105, alin. 2 cod procedură civilă).
Raportat la conținutul titlului executoriu înaintat debitorului contestator instanța constată că acesta întrunește cerințele prevăzute de lege pentru formă, astfel încât nu există indicii nici din acest punct de vedere asupra nelegalității și netemeiniciei întocmirii titlului executoriu nr._/29.07.2010.
Pentru valabilitatea somației, codul de procedură fiscală prevede expres mențiunile ce trebuiesc inserate: „numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia”, toate acestea regăsindu-se în somația contestată.
Referitor la sume menționate în cuprinsul titlului executoriu și somației, trebuie precizate următoarele:
La data de 20.01.2010 intimata a emis decizia de impunere nr. 1208 prin care se stabilea, pe baza declarațiilor de impunere depuse de contestator, o obligație de plată în sarcina acestuia în sumă de 6153,33 lei, debite curente, reprezentând impozit teren, mijloace transport și impozit nou clădiri, de_ lei, debite restante, reprezentând impozit teren, mijloace transport și impozit nou clădiri, amenzi, în sumă de_,29 lei, și majorări de întârziere în sumă de_,18 lei.
Ca urmare a constatării unei neconcordanțe între declarațiile depuse de contestator în anul 2006 și schița plan de amplasament și delimitare a bunului imobil și a încadrării unor construcții în altă categorie decât cea reală, intimata a emis o nouă decizie de impunere cu nr. 4591/05.03.2010, care a înlocuit decizia de impunere nr. 1208/20.01.2010, prin care s-a recalculat debitul datorat, în sensul diminuării acestuia.
Din suma datorată s-a scăzut totodată suma de 1260 lei ce a fost achitată de către contestator ca urmare a înființării popririi prin adresa nr._/20.08.2009 a intimatei, asupra sumelor primite de acesta ci titlu de pensie.
Întrucât debitele aferente primului semestru al anului 2010, cuprinse în decizia de impunere nr. 4591/05.03.2010 au devenit scadente la data de 31.03.2010 intimata a emis titlul executoriu_/29.07.2010 și somația nr._/29.07.2010 în dosarul de executare nr. 4048/29.07.2010, cuprinzând debitele restante, cu majorările de întârziere aferente și debitul datorat pentru primul semestru al anului 2010, împreună cu majorările de întârziere aferente.
Referitor la susținerea contestatorului în sensul că a fost înființată poprire prin adresa nr._/20.08.2009 a intimatei pe veniturile sale din pensie, anterior emiterii deciziei de impunere nr. 1208/20.01.2010, instanța constată că este neîntemeiată, în cauză fiind vorba de o altă executare, realizată în dosarul nr. 3579/09.07.2009, în care au fost emise alt titlu executoriu (nr._/09.07.2009) și altă somație (nr._/09.07.2009).
Concluzionând se reține faptul că, așa cum rezultă și din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul M. G. (inclusiv răspunsul la obiecțiuni), sumele pentru care s-a pornit executarea silită de intimată în dosarul de executare nr. 4048/29.07.2010, cuprinse titlul executoriu_/29.07.2010 și somația nr._/29.07.2010 este datorată, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, iar executarea silită s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale.
Pentru considerentele expuse, instanța urmează a respinge contestația la executare formulată de contestatorul D. V., ca fiind neîntemeiată.
Se va dispune restituirea către contestator a cauțiunii achitate.
Se va dispune obligarea contestatorului să plătească expertului M. G. diferență de onorariu cuvenită pentru efectuarea expertizei.”
Împotriva a cestei sentințe a formulat recurs contestatorul D. V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a arătat că, după expunerea situației de fapt, că în considerentele sentinței se arata că titlul executoriu are la baza decizii de impunere care nefiind contestate devin titluri de creanța executorii. Apreciază instanța de judecata în mod nelegal și neîntemeiat că s-a formulat contestație împotriva titlului executoriu, în condițiile în care deciziile de impunere sunt valabile. Deși nu se arata în mod explicit se deduce din motivare faptul că o asemenea contestație ar fi inadmisibila . De asemenea, instanța de judecata s-a raportat la expertiza tehnică efectuata de expert M. G., lucrare ale căror concluzii au fost contestate aproape în totalitate întrucât concluziile nu au fost corecte și obiective. Instanța de judecata a făcut abstracție de faptul că prin contestația formulat au fost invocate mai multe motive care conduc la concluzia că executarea nu este legala și temeinică, nu a fost demarata cu respectarea prevederilor legale și că s-a contestat însuși titlul executor. Din înscrisurile ce provin de la intimata rezultă cu ușurința faptul că s-a greșit calculul debitului, intimata comițând în mod constant erori de calcul. Prin urmare doar un expert poate stabili cu exactitate sumele datorate. În consecință, s-a solicitat admiterea cererii de recurs și admiterea contestației astfel cum a fost formulata.
În cauza a formulat întâmpinare M. G., însă prin încheierea din data de 07.11.2012 s-a constat ca acesta are doar calitatea de expert și nu de parte în cauza.
Intimata a depus precizări prin care a învederat că raportul de expertiza a fost întocmit corect și obiectiv, cuprinzând toate aspectele care au condus la calculul creanței Nu se poate reține că pentru anul 2005 contestatorul nu datora nici un fel de creanțe către bugetul local al municipiului P., fiind beneficiar al scutirii de la plata taxelor și impozitelor din cauza calamităților naturale, întrucât din actele emise de autoritatea locala rezultă fără echivoc că D. V. nu a fost identificat cu bunuri afectate de calamități naturale. Întrucât sentința pronunțata este legala și temeinică, s-a solicitat respingerea recursului.
Prin încheierea de ședință din 10.10.2012 s-a respins excepția tardivității recursului formulat.
În recurs a fost administrata proba cu înscrisuri.
Recurentul a depus concluzii scrise.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate si a dispozițiilor legale incidente in cauza tribunalul retine următoarele:
Obiectul prezentei cauze îl constituie contestația formulata de contestatorul D. V. împotriva somației nr._/29.07.2010 și titlului executoriu_/29.07.2010 emise în dosarul de executare nr. 4048/29.07.2010, emise de intimatul PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P., S. DE T. ȘI I. L.
Din cuprinsul titlului executoriu contestat rezultă că s-a stabilit, în sarcina contestatorului D. V., o obligație de plată în sumă de_,43 lei, din care suma de_,71 lei reprezintă debit: impozit teren, impozit mijloace de transport, impozit nou clădiri și amenzi; suma de_,08 reprezintă dobânzi, iar suma de 4,64 lei reprezintă penalități de întârziere, fiind emisă somația nr._/29.07.2010 prin care i s-a pus in vedere contestatorului să achite sumele respective în termen de 15 zile de la comunicare.
Deși în cuprinsul titlului executoriu se face trimitere la o decizie de impunere, aceasta nu a fost individualizata în concret, deși de esența executării silite fiscale este titlul de creanța, în speță, decizia de impunere. Intimata a invocat faptul că titlul executoriu a fost emis în baza deciziei de impunere nr. 4591/05.03.2010 emisă în baza recalculării sumelor datorate de contestator. Or, din analiza Deciziei de impunere nr. 4591/05.03.2010 rezulta ca au fost stabilite creanțe scadente în suma de 6153,33 cu termene de plata la 31.03.2010, respectiv 30.09.2010, respectiv restante debite de 19.440, 29 lei, restante majorări de 13.143,18, în total de 32.583 lei. Or, nici una din sumele înscrise în titlul de creanța nu se regăsește în titlul executoriu contestat. Astfel, la categoria impozit teren 39 în decizia de impunere figurează doua sume de 951,32 lei, respectiv de 2042,72 iar în titlul executoriu figurează suma de 1258,39, la categoria impozit mijloace de transport 480 lei, respectiv 1206 lei, iar în titlu executoriu 1345, la categoria impozit clădiri 4722,01 lei, respectiv 15.901, 57 lei iar in titlul executoriu suma de 8960 lei. Aceeași este situația si in ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere.
Or, conform dispozițiilor art. 141 alin. 2 din Codul de procedură fiscală titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege. Titlul executoriu emis de organul fiscal este un act procedural, emis pentru a delimita momentul în care titlul de creanță devine titlu executoriu si reprezintă în fapt transpunerea, după expirarea termenului de plată, a titlului de creanță. Titlul executoriu fiscal reprezintă în sens legal titlul de creanță ajuns la scadentă.
Potrivit art.141 alin. 4 din Codul de procedură fiscală ,, Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului”
În consecință, este necesar ca titlul executoriu să reflecte situația înscrisă în titlul de creanța, întrucât acesta din urmă prin ajungerea la termenul scadent dobândește caracter executoriu.
Chiar dacă în cadrul procesual stabilit ca urmare a formulării unei contestații la executare nu pot fi analizate apărările referitoare la existența, izvorul și întinderea creanței care se executa, totuși in acest cadrul procesul prima instanța avea obligația de a verifica daca exista identitate intre titlu de creanța si titlu executoriu si daca acesta din urma a fost emis după ce titlu de creanța a devenit scadent prin expirarea termenului de plata și legala comunicare a acestuia.
Expertiza efectuata în fața primei instanțe nu lămurește aspectele esențiale, în sensul de a stabili daca sumele înscrise în titlul executoriu contestat nr._/29.07.2010 au corespondent în decizia de impunere nr. 4591/06.03.2010. Mai mult, însuși expertul calculează sume distincte de plata decât cele înscrise în titlul executoriu.
În consecință, întrucât situația nu a fost pe deplin lămurită, apreciindu-se ca necesara efectuarea unei noi expertize contabile, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în temeiul art.312 alin.1 și 4 C.pr.civ, se va admite recursul declarat de contestatorul D. V. împotriva sentinței civile nr. 731/08.03.2012 a Judecătoriei P., sentință ceva fi casata în tot.
Se va dispune reținerea cauzei spre rejudecare în vederea discutării efectuării în cauza a unei noi expertize contabile care să stabilească daca fața de cuprinsul deciziei de impunere nr.4591/05.03.2010 și plățile efectuate de contestator până la data de 29.07.2010, sumele înscrise în titlul executoriu nr._/29.07.2010 sunt corect determinate (prin indicarea defalcata de către expert pe fiecare categorie de taxa/impozit a întinderii stabilite prin titlul de creanța, plățile efectuate de contestator, imputația acestora, respectiv restul rămas de plata si daca exista diferențe fața de conținutul titlului executoriu). Totodată expertul va evidenția calculul defalcat al dobânzilor si penalităților la sumele datorate, impuse în sarcina contestatorului.
Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă următoarele:
Titlul executoriu22087/29.07.2010 are la bază registru rol_ – D. pe perioada 2006-2010 – doc atas 1 – care reflecta masa impozabilă cu impozitele aferente stabilite pe baza declarațiilor de impunere depuse de contribuabil.
Sumele de plată din titlu sunt calculate corect.
Decizia de impunere 4591/05.03.2010 cuprinde debitele curente 2010 în structura lor și soldurile restante la 31.12.2009 din registru rol, actualizate la 05.03.2010, anexa 2.1.
Anexele 2.2. și 2.3. – reflectă baza de calcul a titlului de creanță 4591 pe categorii de impozite la 05.03.2010, actualizată până la 29.07.2010 și preluată în titlu executoriu_.
Astfel, în decizia 4591, soldurile debitelor de plată din registrul rol la 31.12.2009 se diminuează cu eventuale încasări din perioada ian. 2010 – 05.03.2010, 06.03.2010 – 29.07.2010 și se majorează cu rata 1 debite din 2010 obținându-se valoarea debitelor din titlul_.
Soldurile de penalizări la 31.12.2009 se majorează cu penalizările calculate până la 05.03.2010, la care se adaugă penalizările din 06.03.- 29.07.2010 obținându-se valoarea debitelor din titlul_.
Între registrul rol la 31.12.2009 și decizia 4591/05.03.2010/ titlu_/29.07.2010 este o diferență la impozitul pe mijloacele de transport de 216 lei, care nu este imputată în decizie și nu este nici penalizată.
Deși contestatorul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat, expertul a răspuns menținându-și concluziile .
Astfel, se constată că sumele de plată din titlurile executorii sunt corect calculate, contestatorul datorând aceste sume așa cum reies acestea din registrul rol pe anii 2006-2010 și anexele 1,2,3.
Față de aceste considerente tribunalul va respinge contestația la executare formulată de contestatorul D. V. în contradictoriu cu intimata Primăria Mun. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestatia la executare formulată de contestatorul D. V. în contradictoriu cu intimata Primăria Mun. P.-S. T. și I. L..
Irevocabilă.
Pronunțată în sedință publică azi, 09.04.2014.
pt.Președinte, A. M. Diuță T. aflat în C.O. semnează vicepreședintele instanței | Judecător, M. A. | Judecător, M. S. |
Grefier, I. B. |
Red. A.M./dact. B.M.D.
2 ex./14.07.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 479/2014.... | Uzucapiune. Decizia nr. 520/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
