Contestaţie la executare. Decizia nr. 1859/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1859/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-09-2012 în dosarul nr. 1859/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Septembrie 2012
Președinte - M. A.
Judecător A. S.
Judecător O. L.
Grefier I. B.
DECIZIEA CIVILĂ Nr. 1859/2012
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent B. D. A. și pe intimat M. C. SRL, P. AV. F. O., intimat B. E., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat T. pentru recurentă, lipsă fiind intimații.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că s-a înaintat la dosar, prin serviciul registratură al tribunalului Iași, de către intimata . cerere prin care solicită judecata cauzei în lipsa părților.
Instanța constată că în cauză sunt declarate două recursuri.
Constată recursul declarat de ., motivat, semnat, legal taxat dat față de comunicarea sentinței recurate, tardiv formulat.
Constată recursul formulat de B. D. A. și motivat în termen, semnat, legal taxat.
Avocat T. învederează instanței că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererilor de recurs.
Avocat T., având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat de B. D. A., cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, iar în ceea ce privește celălalt recurs declarat în cauză, solicită respingerea recursului ca tardiv formulat.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față:
P. sentința civilă nr._/06.12.2011 a Judecătoriei Iași s-au respins excepțiile tardivității și lipsei calității de reprezentant invocate de intimata B. D. A..
S-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimații B. D. A. B. E..
S-a anulat procesul verbal de încetare a executării silite întocmit de executorul judecătoresc D. A. la 30.06.2011 in dosarul de executare silită nr. 232/2009.
S-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoare in ce privește obligarea intimatului B. D. A. de a întocmi acte de executare in conformitate cu pct. 2- 5 din cerere.
S-a dispus restituirea taxei de timbru in cuantum de 40 lei către contestatoare după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
S-a respins cererea de restituire cu privire la restul taxei de timbru.
S-a dispus obligarea intimatului B. D. A. la plata către contestatoare a sumei de 155 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea de față s-a formulat contestație la executare solicitându-se anularea procesului verbal de încetare a executării silite întocmit de intimat la 30.06.2011, de asemenea s-a formulat contestație la executarea silită împotriva refuzului executorului de a întocmi actele de executare în conditiile prevăzute de lege. De procesul verbal de închidere dosar contestatoarea a luat cunostinta la 5.07.2011 astfel cum rezulta din copia dovezii de comunicare. Tot atunci, contestatoarea a aflat de faptul că executorul judecătoresc a efectuat demersurile împotriva debitoarei la domiciliul acesteia situat in Iași, .> Potrivit art.399 alin. 1 Cod proc. civ., împotriva executării silite precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare de asemenea se poat formula contestatie si in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare efuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare in conditiile prevăzute de lege.
La randul sau art. 400 alin.1 lit.a si c C.pr.civ prevede: contestația se poate face in termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat la cunoștința de actul de executare iar debitorul care contesta executarea insasi a primit somația ori de la data când a luat cunoștința de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somația sau executarea se face fără somație. Potrivit art. 102 alin. 1 Cod proc. civ. termenele încep sa curgă de la data comunicării actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.
Asa cum rezulta din dosarul de executare actul contestat a fost comunicat contestatoarei la 5.07.2011, aspect ce rezulta si din dovada depusă in copie în dosarul de executare. F. de data la care a fost comunicat contestatoarei actul contestat, instanța constata ca ultima zi pentru formularea contestației a fost 21.07.2011 (termen calculat conform dispozițiilor art. 101 alin. 1 Cod proc. civ.). Prezenta contestație a fost formulata la data de 21.07.2011, data depunerii cererii la oficiul poștal.
In consecința instanța va respinge excepția tardivității formulării contestației la executare.
În ceea ce privește excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, aceasta urmează a fi respinsă având în vedere că avocat O. F. a făcut dovada calității sale de reprezentant al contestatoarei cu împuternicirea avocațială depusa la dosar la fila 9.
Pe fondul acțiunii, instanța constată că executorul judecătoresc a efectuat demersuri cu privire la debitoarea B. E., însă procesul verbal de închidere a dosarului de executare este întocmit cu încălcarea prevederilor legale. Astfel potrivit art. 371 ind. 5 din C. executarea silită încetează dacă aceasta nu mai poate fi continuată sau efectuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile, etc. Din procesele verbale întocmite de executor la 26.05.2010 si la 15.12.2010, rezultă că executorul judecătoresc s-a deplasat la adresa din Iași, B-l Dacia, nr. 27, ., . nu a identificat-o pe debitoare si nici bunuri ale acesteia. De altfel la datele precizate, debitoarea figura in evidenta DEPABD cu un alt domiciliu, care este activ din 29.01.2010. La acest nou domiciliu, executorul judecătoresc nu s-a deplasat pentru a o identifica pe debitoare sau pentru a constata dacă aceasta are sau nu bunuri urmăribile. De asemenea, deși executorului judecătoresc i s-a indicat de către contestatoare în cererea de executare silită un alt domiciliu al debitoarei, executorul judecătoresc nu a luat în considerare acest aspect si nu a efectuat nici un fel de verificări.
Raportat la cele reținute anterior, procesul verbal de închidere a dosarului de executare a fost nelegal întocmit, executorul judecătoresc neefectuând demersurile necesare si suficiente in vederea identificării bunurilor debitoarei. In consecință, instanța va anula procesul verbal de închidere a dosarului din 30.06.2011.
În ceea ce privește îndatorarea intimatului B. D. A. de a întocmi actele de executare în conformitate cu punctele 2-5 din cererea introductivă, raportat la domiciliul debitoarei, precum și îndatorarea executorului de a efectua verificări în sensul de a obține dovada înstrăinării imobilului, instanța constată pe de o parte că efectul anulării procesului verbal de închidere semnifică faptul că executorul trebuie să continue executarea silită, iar pe de altă parte acesta nu poate fi indatorat a face dovada instrăinării unui bun de către debitoare.
Potrivit disp. art. 3711 alin. 3 Cod procedură civilă, executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare. Potrivit disp. art. 3731 alin. 3 Cod procedură civilă, în temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege, iar potrivit alin. 6 al aceluiași articol, în tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.
De asemenea, executorul judecătoresc are obligația de a stărui pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației cuprinsă în titlul executoriu și de a comunica creditorului, la cererea acestuia, toate actele de executare efectuate.
Având în vedere dispozitiile legale citate, că executorul judecătoresc nu a finalizat executarea silită si că la acest moment nu poate dispune incetarea executării silite, acesta fiind in continuare investit cu solutionarea cererii de executare silită, instanta va admite contestatia la executare in ceea ce privește procesul verbal de inchidere a dosarului, anulând actul, și va respinge contestatia in rest.
Instanța constată neîntemeiată cererea intimatei de aplicare a unei amenzi judiciare contestatoarei, apreciind că aceasta și-a exercitat drepturile procesuale cu bună-credință.
In ce privește cererea intimatei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, aceasta va fi admisă în limita sumei de 155 lei, reprezentând onorariu avocațial, proporțional cu pretențiile admise, in conformitate cu prevederile art. 274 si art. 276 C.. De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 23 lit. e din Legea nr. 146 din 1997, va restitui contestatoarei suma de 40 lei taxă de timbru.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata B. D. A. invocând excepția tardivității plângerii, având în vedere termenul de 5 zile prev. de art. 53 din Legea 188/2000.
Se arată că procesul verbal de închidere a dosarului de executare nr. 228/2009 a fost comunicat petentei la data de 23.06.2011, plângerea fiind depusă la 15.07.2011, deci cu mult peste termenul de 5 zile.
S-a invocat și excepția lipsei calității de reprezentant a d-nei av. O., având în vedere faptul că nu are mandat special pentru introducerea plângerii.
Pe fond, susține că, în mod greșit, s-a reținut că executorul nu a stăruit în executare. Obligația de a furniza toate informațiile aparține creditorului, iar în condițiile în care acesta nu a indicat noul domiciliu al debitoarei nu se poate vorbi de culpa executorului judecătoresc.
Ca atare, în mod corect executorul a dispus în baza art. 371 ind. 5 lit. b teza 1 Cod procedură civilă, închiderea dosarului de executare.
Totodată a formulat recurs și contestatoarea S.C. „M. C.”S.R.L. solicitând obligarea executorului judecătoresc la continuarea executării silite în dosarul de executare nr. 232/2009 și a obligării intimatului la întocmirea actelor de executare conform punctelor 2-5 din cererea introductivă.
Recurenta arată că deși a fost anulat procesul verbal de încetare a executării silite, nu a dispus și obligarea intimatului – executorul judecătoresc la continuarea executării silite în dosarul de executare nr. 232/2009.
Deși are această îndatorire potrivit art. 3731 alin. 3 Cod procedură civilă, acesta nu o va executa în mod voluntar și în lipsa unei dispoziții a instanței în acest sens.
În al doilea rând se susține că solicitarea de obligare a intimatului – executor judecătoresc la a face dovada înstrăinării bunurilor deținute de către debitor este o obligație care i se subordonează celei de identificare a bunurilor urmăribile ale debitorului.
Recursurile sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Analizând motivele de recurs formulate de către B. D. A., tribunalul constată că potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 400 alin. 1 lit. a și c Cod procedură civilă, contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat la cunoștință de actul de executorie, respectiv de la comunicarea procesului verbal de încetare a executării silite întocmite la 30.06.2011 a avut loc la 05.07.2011.
Contestația fiind depusă la data de 21.07.2011 rezultă că a fost respectat termenul legal de 15 zile.
Recurenta susține că a fost încălcat termenul prev. de art. 53 din Legea 188/2000, însă acest termen vizează obligația executorului de a elibera copii de pe actele întocmite în cel mult 5 zile de la data formulării cererii, acesta nefiind termenul legal de introducere a contestației.
În ceea ce privește lipsa calității de reprezentant se constată că această dovadă a fost depusă la fila 9 dosar, respectiv împuternicirea avocațială a av. O., nefiind necesară o probă suplimentară în acest sens.
Pe fond, tribunalul constată că din procesele verbale întocmite de executor la 26.05.2010 și la data de 15.12.2010 rezultă că acesta s-a deplasat la adresa din Iași, ., ., . i-a indicat în cerere de executare silite un alt domiciliu al debitoarei, respectiv din Iași, . (fila 11 dosar).
Contrar celor susținute de recurentă, contestatoarea i-a indicat acest domiciliu,însă executorul judecătoresc nu a efectuat nici un fel de verificări la această adresă.
Ca atare, în mod corect s-a apreciat că executorul judecătoresc nu a făcut demersurile necesare și suficiente în vederea identificării bunurilor debitoarei și din acest considerent a dispus anularea procesului verbal de închidere a dosarului de executare.
Pentru aceste motive, recursul promovat de către B. D. A. este nefondat.
Referitor la recursul formulat de către contestatoarea S.C. „M. C.”S.R.L., tribunalul constată că efectul anulării procesului verbal de închidere semnifică faptul că executorul trebuie să continue executarea silită, nefiind necesară dispoziția instanței în acest sens.
Temerea recurentei că, în lipsa unei atari mențiuni în hotărâre, executorul nu va continua în mod voluntar, executarea silită este nefondată, pentru că există soluții legale care să-l determine să iasă din pasivitate.
În ceea ce privește obligația executorului de a dovedi înstrăinarea bunurilor deținute de către debitor, se reține că o astfel de obligație nu există în sarcina acestuia.
Potrivit alin. 6 al art. 3731 Cod procedură civilă, în tot cursul executării, executorul este obligat să aibă rol activ, stăruind prin toate mijloacele admise de lege pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației cuprinsă în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.
În cauza de față executorul este ținut să identifice bunurile urmăribile ale debitorului, dar nu poate fi îndatorat să facă dovada înstrăinării acestora ci doar a demersurilor întreprinse, ceea ce executorul a probat cu adresa nr._/2010 emisă de Direcția de Finanțe Publice Locale.
Față de cele ce preced, tribunalul constată că recursurile sunt neîntemeiate și pe cale de consecință în baza art. 312 Cod procedură civilă va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de B. D. A. și M. C. SRL împotriva sentinței civile nr._ din 06. 12. 2011 pronunțată de judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19. 09. 2012
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A.M. pentru S.A. promovată L.O.
la Curtea de Apel Iași
semnează
GREFIER,
B.I.
Red. S.A.
Tehn. A.G.
2 ex.(07.11.2012
Jud. fond: H. L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1229/2012. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 403/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
