Fond funciar. Decizia nr. 2202/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2202/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-10-2012 în dosarul nr. 2202/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Octombrie 2012
Președinte - O. L.
Judecător M. S.
Judecător I. D.
Grefier D. C.
DECIZIE Nr. 2202/2012
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurentul C. L. AL M.. IAȘI împotriva sentinței civile nr._/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută Ordin Prefect.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța constată că în cauză a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă și nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr._/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria iași s-au dispus următoarele:
S-a respins plângerea formulată de petentul C. L. Iași în contradictoriu cu intimata Instituția P. Județului Iași pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia.
S-a respins plângerea formulată de petentul C. L. Iași, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr.11, județul Iași, în contradictoriu cu intimatul P. Județului Iași, cu sediul în Iași, .. 60, județul Iași, împotriva Ordinului P. nr. 315/08.04.2011.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:
Prin ordinul nr. nr. 315/08.04.2011 emis de P. Județului Iași, a fost respinsă cererea de reconstituire formulată de petentul C. L. Iași în calitate de reprezentant al Municipiului Iași, în baza prevederilor Legii nr.247/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 386,20 mp teren, situat în Iași, ., motivat de faptul că este situat în zonă sistematizată, fiind afectat de traseul străzii Uzinei.
În fapt, prin cererea nr._/25.11.2005, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de de 386,20 mp teren, situat în Iași, ., susținând că este proprietarul acestei suprafețe în baza actului de expropriere prin bună învoială nr. 4905 din 1928 (filele 18 - 19 dosar).
Din referatul întocmit de Comisia Municipală Iași de fond funciar, instanța a reținut că terenul solicitat a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică, în prezent fiind afectat de actualul traseu al străzii Uzinei.
Ordinul contestat este temeinic și legal, chiar dacă incorect motivat, având în vedere următoarele argumente, ce vor înlocui motivația intimatului:
1. Petentul, nici în nume propriu și nici în calitate de reprezentant al Municipiului Iași nu este beneficiarul Lg. 18/1991 sau al legilor ulterioare ale fondului funciar.
Legea 18/1991, precum și legile ulterioare ale fondului funciar urmăresc readucerea în patrimoniul titularilor sau a moștenitorilor acestora a proprietății unor categorii de imobile enumerate în textele sale.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.2 Lg. 18/1991, cu modificările ulterioare: „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de cãtre aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pãmânt în cooperativa și alte persoane anume stabilite”.
Legea fondului funciar, în norme distincte, stabilește și alte categorii de persoane fizice sau entități juridice care beneficiază de prevederile sale, cum ar fi: asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridicã (art.29 Lg. 18/1991), asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste de orice profil, reorganizate în societãți comerciale pe acțiuni (art.30 Lg.18/1991), persoanele ale cãror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se afla în administrarea unitãților agricole de stat (art.37 Lg.18/1991), persoanele fizice sau, dupã caz, moștenitorii acestora, ale cãror terenuri cu vegetație forestierã, pãduri, zãvoaie, tufãrișuri, pãșuni și fânețe împãdurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale (45 Lg.18/1991), consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor și mãnãstirilor, precum și ale instituțiilor de învãțãmânt (art.47 Lg.18/1991), Academia Română (art.9 alin.4 Lg.1/2000), structurile reprezentative ale unitatilor de cult (art. 23 Lg.1/2000) etc.
Așa cum arată art. 8 alin.2 teza ultimă din Lg. 18/1991, toate persoanele fizice sau juridice, beneficiari ai legii de reconstituire și care nu sunt membrii cooperatori sau moștenitori ai acestora, sunt expres menționate în conținutul articolelor care prevăd posibilitatea reconstituirii unor categorii de terenuri în favoarea lor, cu îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor prevăzute de lege.
Municipiul Iași, în calitate de unitate administrativ teritorială, nu se află printre beneficiarii legilor de reconstituire, împrejurare firească în raport cu scopul și finalitatea acestor legi.
2. Suprafața de teren solicitată este exceptată de la reconstituire, făcând parte din domeniul public
Așa cum se arată chiar în referatul ce emană de la Comisia Municipală de fond funciar Iași, suprafața de 386,20 mp teren, situat în Iași, ., face parte din domeniul public al unității administrativ teritoriale și nu din domeniul său privat.
Potrivit dispozițiilor art. 5 Lg.18/1991: „Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, cai de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu destinație forestierã, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, țãrmurile Marii N., inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apãrãrii sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacã, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
Terenurile pe care sunt amplasate rețele stradale și parcuri publice, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepție pentru lucrãri de interes național”.
Or, așa cum se stipulează în art. 3 Lg. 1/2000, nu pot fi supuse reconstituirii decât terenurile care fac parte din proprietatea privată a unității administrativ teritoriale („Pentru aplicarea prezentei legi comisia locala dispune de totalitatea terenurilor proprietate privata a unității administrativ-teritoriale respective”).
Terenul asupra căruia poartă cererea de reconstituire formulată de petent însă, face parte din proprietatea publică a unității administrativ teritoriale.
3. Pe calea aleasă nu se poate opera, în mod indirect, nelegal și fraudulos, schimbarea regimului juridic al bunului prin trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Iași.
Regimul bunurilor care fac parte din proprietatea publică a Statului Român sau a unităților administrativ teritoriale este supus Lg. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Trecerea unor bunuri din proprietatea publică în proprietatea privată a unităților administrativ teritoriale nu se poate face decât în condițiile strict și limitativ prevăzute de dispozițiile legale.
Prin cererea formulată petentul, urmărește, în fapt, să folosească în mod abuziv și chiar fraudulos, schimbarea regimului juridic al bunului în litigiu, folosindu-se de dispozițiile legale inaplicabile situației de fapt și prin scoaterea lor din context întrucât titlul de proprietate pe care urmărește a-l obține este în mod necesar supus regimului juridic de drept comun privitor la proprietatea privată, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Dispozițiilor art. 27 alin.21 Lg. 18/1991 trebuie și urmează a fi interpretate prin corelare cu normele din care fac parte.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 26 Lg.18/1991: „Terenurile situate în intravilanul localitãții, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fãrã moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, dupã caz, și în administrarea primãriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosința celor care solicita să-și construiascã locuințe și nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensãrile prevãzute la art. 24.
P. la efectuarea operațiunilor prevãzute la alin. (1), terenurile au fost înscrise și folosite conform destinației avute.
În continuarea textului enunțat, art. 27 Lg._ stipulează: „Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptãțiți nu pot avea loc decât numai dupã ce s-au fãcut în teren delimitările necesare pentru mãsurãtori, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia mãsurãtorilor comisia localã a luat act de recunoașterea reciprocã a limitelor proprietãții de cãtre vecini, le consemneazã în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înainteazã documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
(2^1) Proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolã de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.
Acestor categorii de proprietari și moștenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64”.
Textul invocat se corelează implicit și cu dispozițiile art. 11 alin.21 Lg. 18/1991, potrivit cărora: „Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”.
Așadar, pentru a determina categoria persoanelor cărora li se aplică textul invocat, trebuie stabilit cu necesitate cine sunt „cei îndreptăți” la care face referire alin.1 al art. 27, identificarea făcându-se prin trimitere la articolul anterior cu care se corelează, respectiv „cooperatorii sau alte persoane care au decedat, în ambele cazuri fãrã moștenitori” și care „au deținut terenuri în intravilanul localității”.
Textul de lege, în nici un caz, nu se adresează și nu poate avea ca beneficiar o unitate administrativ teritorială a Statului Român.
Față de cele de mai sus, plângerea formulată apare ca vădit neîntemeiată și a fost respinsă, instanța apreciind că ordinul contestat cuprinde o soluție legală și temeinică din punct de vedere juridic chiar dacă incorect motivată.
În temeiul dispozițiilor art. 129 alin.6, raportat la art. 274 C.proc.civ., s-a constatat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C. L. al Municipiului Iași care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că motivația instanței de fond potrivit căreia „petentul, nici în nume propriu și nici în calitate de reprezentant al Municipiului Iași nu este beneficiarul legii nr. 18/1991 sau al legilor ulterioare ale fondului funciar”, textul art. 27 neputând avea ca beneficiar o unitate administrativ teritorială a Statului Român, este o susținere complet netemeinică.
Aceasta în condițiile în care, nicăieri în cuprinsul legilor funciar nu există dispoziții exprese care să excludă aceste categorii de persoane de la beneficiul legii,m astfel încât solicită să se constate că soluția instanței de respingerea cererii pe motiv că aceasta ar fi în contradicție cu scopul și finalitatea acestor legi reparatorii este neîntemeiată.
Mai mult, contrar celor susținute de instanța de fond, există prevederi carereglementează restituirea în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor diverse categorii de terenuri, astfel încât și aceste persoane pot beneficia de dispozițiile legii speciale.
Raportat la susținerea instanței de fond referitoare la faptul că „suprafața de teren solicitată este exceptată de la reconstituire, făcând parte din domeniul public” s-a precizat faptul că de la bun început, scopul cumpărării acestui teren a fost de a se face o investiție, anume alinierea unei străzi. Prin urmare,reținerea considerentului că suprafața de teren este în zona sistematizată este lipsită de efect, având în vedere scopul pentru care Primăria Municipiului Iași a dobândit respectiva suprafață de teren în 1928.
Potrivit art. 27 alin. 21 din Legea nr. 18/1991. cu modificările și completările ulterioare „Proprietarii care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu lis-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar,titluri de proprietate conform prezentei legi”.
Având în vedere actul mai sus invocat în susținerea cererii, reiese clar că respectiva suprafață de teren este dobândită pentru o cauză de utilitate publică (și anume alinierea unei străzi) rămânând în proprietatea privată a Primăriei Municipiului Iași – titlul de proprietate ce ar trebui să se emisă de prefect are un caracter recognitiv. Mai mult decât atât, s-a învederat faptul că obținerea titlului de proprietate, deci confirmarea dreptului de proprietate în patrimoniul recurentului este necesar ă în vederea accesării de fonduri europene.
Intimata Instituția P. jud. Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că recurentul nu face parte din categoria persoanelor prev. la art. 27 alin. 21 din Legea 18/1991 republicată, atât timp cât la momentul solicitării terenului în temeiul Legii 247/2005, acesta nu avea regimul juridic al terenurilor proprietate privată. Totodată a arătat că terenul este situat în zonă sistematizată, fiind afectat de traseul . de altă parte face parte din domeniul public.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursului este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed.
Prima instanță a făcut o analiză judicioasă și corectă a situației de fapt prin raportare la dispozițiile legale invocate de petent, pronunțând o soluție temeinică și legală pentru motivele pe larg expuse în hotărâre.
Critica recurentului precum că nicăieri în cuprinsul legilor fondului funciar nu există dispoziții exprese care să excludă C. local în nume propriu, sau în calitate de reprezentant al Municipiului Iași de la beneficiul legii, ba mai mult există prevederi care reglementează restituirea în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor diverse categorii de terenuri nu se susține în condițiile în care prima instanță a menționat clar dispozițiile art. 8 alin. 2 teza ultimă din Legea 18/1991 ce fac referire toate persoanele fizice sau juridice, beneficiari ai legii de reconstituire și care nu sunt membrii cooperatori sau moștenitori ai acestora, sunt expres menționate în conținutul articolelor care prevăd posibilitatea reconstituirii unor categorii de terenuri în favoarea lor, cu îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor prev. de lege.
Instanța de fond a precizat în mod clar că prevederile art. 27 alin. 21 din Legea 18/1991 se interpretează coroborat cu art. 11 alin. 21 din același act normativ în ceea ce privește categoria persoanelor cărora li se aplică textul invocat reținând că „cei îndreptățiți” sunt „cooperatorii sau alte persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori” și care „au deținut terenuri în intravilanul localității”, concluzionând în mod corect că textul de lege nu poate avea ca beneficiar o unitate administrativ teritorială a Statului Român.
Pe de altă parte, atât timp cât însăși Legea 18/1991 precizează în art. 5 care sunt terenurile ce face parte din domeniul public, acestea fiind inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, neputând fi introduse în circuitul civil decât dacă sunt dezafectate din domeniul public potrivit legii, iar terenul din prezenta speță este afectat de rețele stradale, după cum reiese din referatul Comisiei Municipale de fond funciar în mod corect prima instanță a reținut că acesta face parte din proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și deci nu poate face obiectul reconstituirii în temeiul Legii 18/1991.
Pentru toate aceste considerente instanța în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă va respinge ca neîntemeiat recursul formulat de petentul C. L. al M.. Iași împotriva sentinței civile nr._/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petentul C. L. AL M.. I. împotriva sentinței civile nr._/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2012.
Președinte, O. L. | Judecător, M. S. | Judecător, I. D. |
Grefier, D. C. |
Red. S.M.
Tehn. A.G.
2 ex./08.03.2013
J.. fond: Z. L. M. O.
| ← Anulare act. Decizia nr. 2174/2012. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 2150/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
