Contestaţie la executare. Decizia nr. 968/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 968/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 968/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 24 Noiembrie 2014
Președinte - I. E. B.
Judecător - G. C.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 968/2014
Pe rol fiind pronunțarea apelului formulat de apelanta A.N.A.F – D.G.R.F.P. Iași – A.F.P. a M. Iași împotriva sentinței civile nr._ din 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ / 2013 în contradictoriu cu intimata L. N. R., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 17.11.2014, susținerile și concluziile intimatei fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, pentru a-i da posibilitatea intimatei de a depune la dosar concluzii scrise, la solicitarea acesteia, a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 24.11.2014, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr._ din 29.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Iași a dispus următoarele:
Admite in parte contestatia la executare formulata de contestatoarea L. NICOLAITA R. in contradictoriu cu intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A M. I..
Dispune anularea partiala a somatiei nr. 22/_ /_ si a titlului executoriu nr._ emise in dosarul de executare nr._/02.07.2013 numai in ceea ce priveste suma de 6377 lei.
Dispune anularea executarii silite insesi efectuata in dosarul de executare sus mentionat numai cu privire la suma de 6377 lei.
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei suma de 429 lei cu titlul de cheltuieli de judecata constand in taxa judiciara de timbru.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut că:
Prin contestatia inregistrata pe rolul Judecatoriei I. sub nr._, contestatoarea L. NICOLAITA R. a solicitat in contradictoriu cu intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A M. I., anularea somatiei nr. 22/_ /_ si a titlului executoriu nr._, emise in dosarul de executare nr._/02.07.2013 precum si a executarii silite insesi, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, contestatoarea arata faptul ca nu i-au fost comunicate deciziile sau documentele prin care a fost evidentiata suma de plata si nici in titlul executoriu nu se specifica perioada de referinta, baza de calcul sau termenele de plata.
Contestatoarea mai arata ca nu are raporturi juridice contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate, nefiind indeplinite prevederile Legii 95/2006, intrucat nu are calitatea de asigurat al acesteia.
Intimata, legal citata, a formulat intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii contestatiei la executare, aratand faptul ca, impotriva obligatiilor de plata stabilite prin decizia de impunere, exista o alta cale de atac prevazuta de lege.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestatiei, motivat de faptul ca, potrivit Legii 95/2006, persoanele care exercita profesii libere sau sunt autorizate sa desfasoare profesii independente sunt obligate sa depuna la casele de asigurari de sanatate declaratii privind obligatiile ce le revin fata de fond si dovada platii contributiilor.
In sedinta publica din data de 30.08.2010, contestatoarea a precizat faptul ca intelege sa conteste actele de executare numai in ceea ce priveste suma de 6377 lei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a reținut, referitor la inadmisibilitatea contestatiei la executare, invocata de intimata prin intampinare ca, potrivit art. 107.1 din normele metodologice privind codul de procedura fiscala ,, titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se stabilesc si se individualizeaza obligatia de plata privind creantele fiscale,,. Acest articol enumera titlurile care pot fi titluri de creanta, respectiv decizia de impunere, declaratia fiscala, angajamentul de plata, etc.
Contestarea titlui de creanta se poate face conform procedurii reglementate de dispozițiile OG 92/2003, pe calea contenciosului administrativ.
Insa, in conformitate cu art. 141 al. 2 C.pr.fiscala, la data la care creanta fiscala devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent titlul de creanta devine titlu executoriu, art. 141 al. 1 prevazind ca executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui tiltu executoriu.
Conform art. 172 al. 1 C.pr.fiscala, persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare, iar in al. 3 se prevede ca, contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarire data de o instanta judecatoreasca sau de un alt organ jurisdictional si daca pentru contestatrea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.
Or, in speta, contestatia este formulata impotriva somatiei nr. 22/_ /_ si a titlului executoriu nr._, emise in dosarul de executare nr._/02.07.2013 si pentru contestarea carora nu este prevazuta o alta procedura decat cea a contestatiei la executare, motiv pentru care instanta apreciaza ca, in speta, contestatia este admisibila.
Cat priveste fondul cauzei, instanta retine ca, in temeiul titlului executoriu nr._/02.07.2013, intimata a pornit executarea silita impotriva contestatoarei pentru suma totala de 7035 lei, din care suma de 658 lei reprezentand impozit pe venituri din activitati independente, iar suma de 6377 lei reprezentand contributii de asigurari de sanatate, fiind emisa si somatia nr. 22/_ /_.
Contestatoarea a precizat ca intelege sa conteste actele de executare numai in ceea ce priveste suma de 6377 lei, astfel incat, respectand principiul disponibilitatii, instanta a examinat legalitatea actelor de executare numai cu privire la aceasta suma, constatand ca, asa cum reiese din titlul executoriu contestat, acesta a fost emis in baza mai multor decizii de impunere prin care a fost evidentiata si obligatia de plata a sumei de 6377 lei reprezentand contributii de asigurari de sanatate.
Potrivit disp. art. 41 C.pr.fiscala, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale, iar conform art. 141 al. 2 C.pr.fiscala, titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent, ori in alt mod stabilit de lege.
Conform art. 86 al. 6 C.pr.fiscala, decizia de impunere constituie si instiintare de plata, de la data comunicarii acesteia, in conditiile in care se stabileste suma de plata.
Comunicarea actului administrativ fiscal se poate face numai in mod exceptional prin publicitate si numai dupa ce, in prealabil, comunicarea nu s-a putut face in una din celelalte modalitati prevazute de art. 44 al. 2 C.pr.fisc.
Din probele administrate in cauza rezulta faptul ca deciziile de impunere prin care a fost stabilita in sarcina contestatoarei obligatia de plata a sumei de 6377 lei au fost comunicate acesteia doar prin anunt colectiv si nu si printr-o alta modalitate reglemenatata de art. 44 C.pr.fiscala.
Referitor la anuntul colectiv, al. 3 al art. 44 C.pr.fiscala, stabileste in mod cumulativ ca toate comunicarile se fac atat prin afisare la sediul organului fiscal cat si pe pagina de internet a A., la dosarul cauzei neexistand nici o dovada din care sa rezulte ca au fost respectate cele doua modalitati de afisare.
Incalcandu-se disp. art. 141 al. 2 C.pr.fisc., nu exista un titlu executoriu, ca urmare a necomunicarii deciziilor de impunere, scadenta la care se refera acest text de lege operand numai dupa comunicarea facuta potrivit prevederilor legale, care ar fi dat posibilitatea formularii contestatiei in conformitate cu art. 205 C.pr.fisc. si ar fi generat transformarea titlului de creanta in titlu executoriu.
Mai mult, procedura de comunicare prin publicitate a actului administrativ fiscal, reglementata de art. 44 C.pr.fiscala, reprezinta o ingerinta in dreptul de acces la justitie garantat prin art. 6 paragraful 1 din CEDO.
Aceasta, deoarece, conform art. 207 al. 1 C.pr.fiscala, contestatia impotriva titlurilor de creanta este conditionata de depunerea acesteia in termen de 30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii, norma care reglementeaza o procedura administrativ fiscala prealabila si obligatorie. Nedepunerea contestatiei in termenul anterior mentionat atrage sanctiunea decaderii si imposibilitatea atacarii actului administrativ in fata instantei de contencios administrativ.
Or, procedura publicitatii presupune pentru contribuabil obligatia de a accesa zilnic baza de date de pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si de a se deplasa zilnic la vizierul sediului organului fiscal emitent pentru a lua cunostinta de actul administrativ fiscal emis pe numele lui.
In aplicarea garantiilor dreptului de acces la justitie reglementate de art. 6 paragraful 1 din Conventie, orice ingerinta in dreptul de acces la o instanta trebuie analizata din perspectiva conditiei necesitatii masurii . si a proportionalitatii obligatiei cu scopul urmarit. Procedura publicitatii impune contribuabilului o sarcina disproportionata fata de scopul legiuitorului de a reglementa o procedura a contestatiei legala.
In aceste conditii, ingerinta se transforma . art. 6 paragraful 1 din CEDO, ce determina aplicabilitatea art. 20 din Constitutie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal intimata care a solicitat admiterea apelului cu consecința respingerii contestației la executare ca fiind neîntemeiată și a menținerii actelor de executare silită ca fiind temeinice și legale.
În motivare, apelanta a arătat că toate aspectele reținute de instanța de fond sunt eronate, instanța făcând aplicarea greșită a legii întrucât, pe de o parte, art. 44 alin. 2 C.proc.fiscală a fost integral modificat de OUG 29/2011, iar pe de altă parte CAS lasi a comunicat actul administrativ prin intermediul serviciilor poștale cu confirmare de primire, existând dovada materială și fără echivoc a acestui fapt.
Pe fondul cauzei arată apelanta că, potrivit dispozițiilor Legii nr.95/2006, persoanele care exercită profesii libere sau sunt autorizate să desfășoare activităti independente sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate declarații privind obligațiile ce Ie revin față de fond și dovada plătii contribuțiilor.
Necomunicarea deciziei de impunere putea si trebuia sa fie invocata in termenul de contestatie la executare raportat la primirea somatiei. EI nu mai poate fi invocat dupa primirea somatiei, a carei contestare poate fi fundamentata numai pe motive care tin de aceasta modalitate de executare.
Cu privire la anularea executării silite insasi efectuata in dosarul de executare cu privire la suma de 6377 lei, a solicitat respingerea, motivând că titlul executoriu emis de organul fiscal este un act procedural, emis pentru a delimita momentul În care titlul de creanță devine titlu executoriu, creanțele devin exigibile și astfel poate fi începută procedura executării silite. Titlul executoriu este de fapt transpunerea, după expirarea termenului de plată, a titlului de creanță ajuns la scadență
Dupâ rezultă din textul art. 172 alin. 3 din Codul de procedura fiscală, contestarea existenței și cuantumului creanțelor fiscale (stabilite prin titluri de creanță), nu poate forma obiectul unei contestatii la executare, în care instanta este tinută doar la verificarea formelor de executare .
Cu privire la plata cheltuielilor de judecata, a arătat că nu sunt date nici cerințele art. 23 lit. e din Legea 146/1997 și nici cele ale art. 274 alin. 1 din C.proc.civ., în condițiile în care hotărârea instanței privind admiterea contestației la executare nu a rămas irevocabilă, cheltuielile de judecată putând fi pretinse printr-o cerere distinctă și, în plus, nu poate fi reținută culpa procesuală în sarcina apelantei, pârâte în fața instanței de fond.
Prin întâmpinare, intimata L.-N. R. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
În motivare, intimata reclamantă a arătat în esență că nu i s-au comunicat deciziile privind sumele de plată, iar în titlurile executorii contestate nu se specifică perioada de referință, baza de calcul, termenele de plată. În plus, apelanta pârâtă nu i-a comunicat actul administrativ fiscal cu respectarea dispozițiilor art. 141 alin. 2 din C.proc.civ.
Susține intimata că se impune respingerea criticilor apelantei în sensul că necomunicarea deciziei de impunere putea si trebuia sa fie invocata in termenul de contestatie la executare raportat la primirea somației sunt lipsite de coerenta juridica si de temei legal. Asa cum a probat in fata primei instante, executarea silita demarata de catre apelanta in dosar nr._/22/_ /_ s-a efectuat in baza unui titlu executoriu neleqal,încalcandu-se dispozitiile de procedura fiscala (art. 141 alin 2 C. proc Fiscala), nu exista un titlu executoriu ca urmare a necomunicarii deciziilor de impunere, scadenta la care se refera acest text de lege operand numai dupa comunicarea facuta cu respectarea prevederilor legale, care ar fi dat astfel posibilitatea formularii contestatiei in conformitate cu dispozitiile articolului 205 din Codul de procedura fiscala, generand astfel transformarea titlului de creanta intitlu executoriu. Acesta este si motivul pentru care instanta de fond a anulat executarea silita insesi, aceasta fiind demarata de apelanta
Referitor la obligatia stabilita de instanta de fond in sarcina apelantei potrivit careia aceasta este tinuta de plata cheltuielilor de judecata apreciază solutia ca fiind corecta si in stricta concordanta cu dispozitiile art. 451-453 Cod procedura civila.
A solicitat obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de apelul și la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce succed:
Corect a statuat instanța de fond că omisiunea apelantei pârâte de a comunica deciziile de impunere individualizate in cuprinsul titlului executoriu conform dispozițiilor art. 44 din C.proc.fiscala are drept lipsa caracterului de titlu executoriu a actului administrativ în temeiul căruia a fost demarată procedura de executare silită, executarea silita astfel inceputa fiind nelegala.
Contrar argumentației apelantei, admiterea contestației la executare nu echivalează cu statuarea asupra inexistenței creanței fiscale, ci certifică exclusiv faptul că nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la procedura executării silite, în condițiile în care, cum apelanta nu a probat respectarea dispozițiilor privind comunicarea titlurilor de creanță conform prevederilor legale anterior amintite, nu există titlul executoriu.
Pe cale de consecință, este legală și temeinică soluția instanței de fond privind anularea actelor de executare silită, anume somatia nr. 22/_ /_ si titlul executoriu nr._, emise in dosarul de executare nr._/02.07.2013 în ceea ce privește suma de 6377 lei.
Pentru toate considerentele expuse, nefiind identificate motive de nelegalitate și de netemeinicie în privința hotărârii criticate, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din C.proc.civ. tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta A.-D.-A. a M. Iași împotriva sentinței civile nr._ din 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi 24.11.2014
Președinte, I. E. B. | Judecător, G. C. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehnored.B.I.E.
4ex./12.12.2014
Jud. fond:I. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 973/2014. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 985/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
