Fond funciar. Decizia nr. 618/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 618/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 618/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Mai 2015
Președinte – B. I. E.
Judecător – M. M.
Judecător – M. D.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 618
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenți N. E., N. C. E. împotriva sentinței civile nr._/27.11.2014 a Judecătoriei Iași, intimate C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR VOINEȘTI, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IAȘI, având ca obiect fond funciar rectificare T.P..
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat F. C. S. pentru intimata C. L. de Fond Funciar Voinești, lipsă fiind celelalte părți.
Procedură egal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a înaintat de către recurenți prin serviciul de registratură la data de 21.05.2015 cerere de judecare a cauzei în lipsă.
Avocat F. C. S. pentru intimata C. L. de Fond Funciar Voinești depune la dosar delegație de reprezentare., interpelat fiind arată că nu mai are alte probe de administrat și nici alte cereri de formulat.
Având în vedere faptul că prezenta cauză a fost luată la amânări fără discuții, instanța dispune lăsarea cauzei la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare lipsă părțile.
Din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 131 alin.1 din C.proc.civ. instanța constată că Tribunalul Iași este competent general, material, teritorial să soluționeze prezenta cerere, cererea este scutită de plata taxei de timbru, recursul este declarat în termen, motivat, semnat.
Întrucât s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 411 NCPC, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/27.11.2014 a Judecătoriei Iași s-a dispus în sensul că:
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor invocată din oficiu și în consecință:
Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamanții N. E. și N. C.-E., în contradictoriu cu pârâtele C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR VOINEȘTI și C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IAȘI, ca inadmisibilă.
P. a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ reclamanții N. E. și N. C.-E. au solicitat in contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IAȘI, C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR VOINEȘTI, rectificarea titlului de proprietate nr._/10.01.1996, respectiv a îndreptării erorilor materiale, în sensul că: în loc de suprafața de 3600 mp. situată în T13, P-A329, se vor înscrie corect suprafața de 2023 mp. situată în T12 P-A318/3 și suprafața de 1577 mp. situată în T1 P-F315/3, în loc de suprafața de 6400 mp. situată în T3/1 P-F21/13 4, se va înscrie corect T2 P-21/13, iar în loc de suprafața de_ mp. situată în T3/1 P-A44/1/13, se va înscrie corect T2 P-F40, T3 P-F43, T3 P-A44, cu modificarea corespunzătoare a vecinătăților fiecărei parcele, precum și în sensul îndreptării altor erori materiale în măsura în care vor reieși din raportul de expertiză.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții arată că, autorului acestora, N. A., i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de_ mp. teren.
Reclamanții mai arată că, în urma întocmirii documentației cadastrale în vederea înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, s-a constatat că, în titlul de proprietate, există erori materiale cu privire la numărul de . că suprafața totală este corect trecută în titlul de proprietate, la fel amplasamentul și vecinătățile, iar punerea în posesie s-a realizat în mod corect, nefiind afectat dreptul de proprietate în substanța lui.
In drept, au fost invocate disp. art. 1 Titlul XIII din Legea 247/2005, art. 6 al. 1 lit. h, art. 7 al. 1 lit. a, art. 36 din HG 131/1991, art. 5 al. 1 lit. c, i, art. 6 al. 1 lit. a, art. 33 al. 1, art. 34 al. 1 din HG 890/2005, Hotărârea 202/17.05.2013 a CJSDPP Iași, art. 6 par. 1 CEDO si art. 1 din Protocolul 1 la CEDO.
S-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și cu expertiză topo-cadastrală.
Pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Iași a menționat că a emis titlul de proprietate în baza documentației înaintate de către C. locală de fond funciar, stabilirea amplasamentului intrând în atribuțiile acesteia din urmă.
În drept au fost invocate prev. Lg. 18/1991, H.G. 890/2005.
A fost invocată, din oficiu, excepția necompetenței generale a instanțelor de a soluționa prezenta cauză.
Analizând actele si lucrările dosarului, în ceea ce privește excepția invocată, instanța constată următoarele:
„Conform art. 59 ind. 1 al. 1 din Lg. 18/1991 modif., îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
Conform al. 2, rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
Conform al. 3, procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
În speță, prin cererea formulată, reclamanta solicită rectificarea titlului de proprietate nr._/10.01.1996, cu privire la numerele de ..
Competența exclusivă de analiză a cererilor de rectificare a erorilor materiale din titlurile de proprietate aparține comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991, care sunt abilitate să adopte hotărâri referitoare la respectivele cereri.
În acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare, existând posibilitatea, pentru acestea, să conteste respectivele hotărâri prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.
Ulterior, rectificarea titlurilor de proprietate se face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el putând permite restricții. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei astfel încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. Aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.
Instanța constată că, prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar, în favoarea organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept, ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile emise, iar formularea cererii către organul emitent al respectivului act de proprietate nu este o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.
P. considerentele arătate, instanța va admite excepția invocată și va respinge acțiunea ca inadmisibilă.”
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții N. E.și N. C.-E. criticând sentința pentru următoarele motive:
Instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art.53 din Legea nr.18/1991, dispoziții care nu sunt aplicabile în cazul procedurii rectificării titlurilor de proprietate, aspect ce reiese din însăși poziționarea dispozițiilor privind rectificarea titlurilor de proprietate - după art. 59 din Legea nr.18/1991.
În al doilea rând, în condițiile în care toate procedurile administrative în fața comisiilor de fond funciar au fost suspendate în perioada 17.05._14 prin dispozițiile Legii nr. 165/2013, respingerea acțiunii ca inadmisibilă echivalează cu încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului de proprietate motivat de faptul că la data introducerii acțiunii nu era reglementată nicio procedură administrativă, singura modalitate de rectificare a titlurilor fiind cea judecătorească, Hotărârea Comisiei Județene Iași nr. 342/15.07.2013 stabilind că începând cu data de 15.07.2013 și până la expirarea termenului prevăzut de Legea nr.165/2013 pentru suspendarea activității administrative a comisiilor de fond funciar se mai pot rectifica administrativ doar erorile ce vizează numele/prenumele titularilor sau codurile numerice personale.
În aceste condiții, apreciază recurentul, admiterea excepției necompetenței generale a instanțelor de judecată de a soluționa cererile de rectificare a titlurilor de proprietate ar constitui o încălcare atât a dreptului la respectarea bunurilor, prevăzut de art.1 din Protocolul 1 la CEDOLF, cât și a dreptului de acces la un tribunal, reglementat de art.6 par.l din CEDOLF.
Solicită, în consecință, admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Iași.
Legal citați, intimatele nu au depus întâmpinare .
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
Potrivit disp. art. 59/1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991:
(1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Față de aceste dispoziții legale prima instanță a admis excepția necompetentei generale a instanțelor judecătorești și a respins cererea având ca obiect rectificarea titlului de proprietate ca nefiind de competenta instanțelor judecătorești.
Tribunalul apreciază că în mod corect a fost admisă excepția necompetenței generale a instanței, câtă vreme dispoziția legală menționează foarte clar care este instituția abilitată să efectueze rectificarea titlurilor de proprietate, anume OCPI, precum și în baza cărui act aceasta rectifică titlul, anume în temeiul hotărârii comisiei județene.
Soluția de respingere a cererii ca inadmisibilă are în vedere calificarea procedurii instituite în favoarea Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară în sensul determinării naturii jurisdicționale/nejurisdicționale a operațiunilor efectuate în temeiul art. 59^1 din Legea 18/1991. Câtă vreme Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu realizează o activitate jurisdicționala, pentru ca instanța să poată declina competența în favoarea acestuia, ci are exclusiv atribuții administrative, conformându-se exclusiv hotărârii comisiei județene, soluția procesuala în ceea ce privește competența nu poate fi decât cea prevăzuta de art.132 alin. 4 din C.proc.civ. în sensul respingerii cererii ca inadmisibilă.
Recurenta a invocat și faptul că dispozițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991 nu sunt aplicabile în cazul procedurii rectificării titlurilor de proprietate, aspect ce reiese din însăși poziționarea dispozițiilor privind rectificarea titlurilor de proprietate - după art. 59 din Legea nr.18/1991.
Acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Este real faptul că art. 59/1 din Legea 18/1991 este situat ulterior art. 53, care reglementează procedura plângerii la instanța judecătorească împotriva hotărârii comisiei județene, însă aceasta nu înseamnă că hotărârea comisiei județene emisă în soluționarea cererii de rectificare a titlului de proprietate nu poate fi atacată cu plângere, art. 53 din Legea 18/1991 constituind dispoziția generală care permite ca orice hotărâre a comisiei județene emisă în procedura reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate, deci și cea prin care comisia județeană rectifică un titlu emis greșit cu ocazia reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate, să fie supusă cenzurii instanței de judecată, asigurându-se astfel părții dreptul de acces la instanța de judecată.
Recurenta a mai invocat faptul că admiterea excepției necompetenței generale a instanțelor de judecată de a soluționa cererile de rectificare a titlurilor de proprietate constituie o încălcare atât a dreptului la respectarea bunurilor, prevăzut de art.1 din Protocolul 1 la CEDO, cât și a dreptului de acces la un tribunal, reglementat de art.6 par.l din CEDO câtă vreme toate procedurile administrative în fața comisiilor de fond funciar au fost suspendate în perioada 17.05._14 prin dispozițiile Legii nr. 165/2013, iar prin Hotărârea Comisiei Județene Iași nr. 342/15.07.2013 s-a stabilit că începând cu data de 15.07.2013 și până la expirarea termenului prevăzut de Legea nr.165/2013 pentru suspendarea activității administrative a comisiilor de fond funciar se mai pot rectifica administrativ doar erorile ce vizează numele/prenumele titularilor sau codurile numerice personale.
Nici această critică nu este fondată.
Astfel, tribunalul are în vedere că, deși prin Hotărârea Comisiei Județene Iași nr. 342/15.07.2013 s-a stabilit că începând cu data de 15.07.2013 și până la expirarea termenului prevăzut de Legea nr.165/2013 pentru suspendarea activității administrative a comisiilor de fond funciar se mai pot rectifica administrativ doar erorile ce vizează numele/prenumele titularilor sau codurile numerice personale, deci ar rezulta că nu și cele vizând indicii cadastrali greșiți, totuși o asemenea hotărâre nu poate avea efectul respingerii cererilor de rectificare titlu adresate comisiilor județene de cei interesați, câtă vreme nu se poate modifica o dispoziție legală care stabilește o atribuție anume în sarcina comisiei județene - art. 59^1 din Legea 18/1991 - printr-o hotărâre a Comisiei Județene, act de o forță juridică inferioară legii, o asemenea interpretare de s-ar fi dat fiind cenzurabilă în procedura plângerii la instanța judecătorească.
Tot astfel, este adevărat faptul că potrivit dispozițiilor art. 7 alin 1 din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, însă cererea de rectificare a titlului de proprietate presupune că procedura de restituire a dreptului de proprietate a fost finalizată și că pe parcursul acesteia, la momentul emiterii titlului, au fost comise anumite erori privind identificarea cadastrală a terenului, astfel că instanța apreciază faptul că cererea de rectificare a titlului de proprietate nu se încadrează în procedurile administrative care au fost suspendate, nefiind vorba de o procedură în domeniul restituirii fondului funciar, câtă vreme procedura de restituire a fost deja finalizată.
De altfel, reclamanții nu s-au adresat cu o cerere în acest sens Comisiei județene și nici nu le-a fost respinsă sau suspendată o asemenea cerere de comisia județeană, înțelegând să se adreseze direct instanței, aspect de natură a atrage inadmisibilitatea cererii.
P. aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 496 cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul promovat de reclamanții N. E. și N. C.-E. îîmpotriva sentinței civile nr._/27.11.2014 a Judecătoriei Iași pe care o menține
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat, recursul promovat de reclamanții N. E. și N. C.-E. în privința sentinței civile nr._/27.11.2014 a Judecătoriei Iași pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.05.2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
B.I.E. M.M. M.D. M.G.
Red./Tehnored.B.I.E.
2 ex/18.06.2015
Jud. fond A. D. C.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 729/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 620/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
