Contestaţie la executare. Decizia nr. 797/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 797/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-03-2012 în dosarul nr. 797/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Martie 2012
Președinte – M. M.
Judecător – A. C.
Judecător – F. S.
Grefier .M. Getuța
Decizia civilă Nr. 797
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent B. M. împotriva sentinței civile nr. 5290/16.03.2011 a Judecătoriei Iași, intimate D.G.F.P.L. I., B. R., P. B. R., având ca obiect contestație la executare suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.03.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 16.03.2012, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,26.03.2012, când,
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 5290/16.03.2011 Judecătoria Iași a dispus următoarele:
„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a terților popriți și P. B. SA și P. B. SA.
Respinge contestația formulată de contestatorul B. M., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat G. E. J., Iași, . și Sfânt, nr.11 în contradictoriu cu terții popriți și P. B. SA, cu sediul în București, ., sector 3, și P. B. SA, cu sediul în București, .-64, . 4 sector 1.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul B. M. în contradictoriu cu intimata Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași ca nefondată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite.
Respinge cererea contestatoarei privind acordarea cheltuielilor de judecată.”
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Intimata Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași a emis titlul executoriu, somația de executare și adrese de înființare a popririi pentru suma de 70.858 RON stabilită în sarcina contestatorului B. M. prin sentința civilă nr. 284/s/13.05.2009 pronunțată în dosarul nr._ către terții popriți Casa Județeană de Pensii, Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie. Contestatorul a fost informat despre înființarea popririi prin adresele nr._/02.09.2010 și_/25.11.2010.
Instanța va admite excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a terților popriți B. R. SA și P. B. SA, cu care debitorul contestator a înțeles să se judece în prezenta cauză, având în vedere că intimata Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași nu a emis adrese de înființare a popririi către aceștia. Într-adevăr cu privire la P. B. SA s-a înființat o poprire pentru suma respectivă însă nu de către intimata Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași ci de A., care a fost ulterior desființată, deci este vorba despre acte de executare care nu fac obiectul prezentei cauze. Cât privește împrejurarea că debitorul ar încasa pensia în cont deschis la unul sau altul dintre acești terți, această împrejurare nu conferă calitatea de terț poprit în sensul art. 452 Cod procedură civilă, ci aceasta aparține Casei de asigurări de sănătate care virează debitul cu titlul de pensie și către care s-a emis într-adevăr adresă de înființare a popririi.
În consecință instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a terților popriți și va respinge cererea formulată în contradictoriu cu aceștia pentru această excepție.
Pe fondul cererii, în contradictoriu cu intimata Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași, instanța reține că art. 149 alin.5 Cod procedură fiscală obligă organul fiscal să înștiințeze debitorul despre înființarea popririi, fără a impune cu titlu obligatoriu vreun anume conținut pentru adresa de înștiințare. În speță se constată pe de altă parte că debitorul nu a contestat primirea, anterior, a somației și titlului executoriu astfel că avea deplină cunoștință despre sursa obligației și cuantumul ei și nici nu a invocat că s-ar fi efectuat rețineri din pensie cu încălcarea plafonului impus de art. 409 Cod procedură civilă.
În procedura prezentei contestații nu pot fi examinate critici de fond privind hotărârea titlu executoriu și procedura judiciară respectivă și nici împrejurarea că debitorul a exercitat o cale de atac extraordinară împotriva sentinței titlu executoriu rămasă irevocabilă nu este de natură să afecteze executarea silită,ci, în măsura în care va obține o anulare a titlului executoriu, debitorul poate cere întoarcerea executării silite potrivit art.404 ind.1 Cod procedură civilă.
În consecința instanța va respinge contestația formulată în contradictoriu cu intimata Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași ca nefondată.
În baza art. 403 alin.1 Cod procedură civilă, cererea de suspendare a executării este accesorie contestației la executare astfel că, atât timp cât nu s-a dovedit nici o cauză de nelegalitate și implicit de nulitate a executării, cererea nu poate fi primită.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, cererea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de judecată va fi respinsă pentru că intimata și terții nu au căzut în pretenții.
Prin încheierea din data de 16.03.2011 Judecătoria Iași, instanța de fond a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minută și dispozitivul sentinței civile nr. 5290/16.03.2011 a Judecătoriei Iași în sensul că au fost menționați în mod corect terțul poprit B. R. S.A.
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs B. M. solicitând modificarea sentinței, admiterea contestației în sensul anulării executării silite cu plata cheltuielilor de judecată.
A motivat în esență recurentul că organul de executare i-a comunicat faptul înființării popririi prin adresele din 2.09.2010 și din 25.11.2010 fără ca vreuna din aceste adrese să facă referire la un dosar de executare silită, titlul executoriu, cuantumul debitului și numărul sentinței comerciale. Alăturat acestor adrese nu i-a fost comunicat titlul executoriu sau adresa de înființare a popririi comunicată terțului poprit. Într-adevăr art. 149 alin. 5 Cod procedură fiscală nu precizează datele pe care trebuie să le conțină adresa de înștiințare a debitorului, dar această adresă ar trebui să conțină o . elemente minime prin care să i se aducă la cunoștință măcar contravaloarea debitului, titlul executoriu și dosarul de executare silită. Instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că debitorul nu a contestat primirea, anterior a somației și titlului executoriu. La dosarul cauzei nu au fost depuse acte din care să rezulte că au fost comunicate somația și titlul executoriu.
Instanța de fond a respins în mod greșit contestația la executare, titlul executoriu fiind emis cu nerespectarea prevederilor art. 141 alin. 4 și 43 alin. 2 Cod procedură fiscală. Titlul executoriu nu conține informații cu privire la cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate și nici nu are menționat obiectul actului administrativ fiscal și motivele de fapt. Titlul executoriu menționează generic „venituri din sentințe comerciale” iar formularea la plural „sentințe comerciale” creează o confuzie debitorului. Nu se menționează din ce sentințe provine debitul datorat (număr, dată, număr dosar, instanța).
Organul de executare nu a respectat prevederile art. 144 Cod procedură fiscală care menționează că în toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu și să arate natura și cuantumul debitului ce face obiectul executării.
Instanța de fond a constatat legalitatea actelor de executare silită în condițiile în care, împotriva aceluiași debit, a fost începută executarea silită și de către A.V.A.S. (poprire.
Actele de la dosar demonstrează faptul că atât A.V.A.S. cât și D.E.F.P.L. Iași au pornit executarea silită împotriva lui B. M. pentru un debit ce provine din aceeași sentință comercială. Suma de 70.858 lei a fost achitată de către B. N. (cealaltă persoană obligată în solidar la plata debitului) în perioada iulie – septembrie 2010, conform adresei emisă de A.V.A.S. nr. 4/3136/7.12.2010.
Întregul debit a fost recuperat de la B. N..
Intimata B. R. S.A. a precizat că recurentul contestator este clientul Băncii Românești, iar pe numele acestuia, în calitate de debitor, au fost în ființate două popriri:
- o poprire înființată de creditorul A.F.P. C. din data de 1.03.2011, care a fost sistată în data de 26.09.2011;
- o poprire înființată de creditorul A.V.A.S. București prin Ordinul A.V.A.S. nr. 48/9.06.2011.
Recurentul B. M. nu a avut disponibil în contul curent deschis la Bancă astfel încât nu au fost efectuate plăți către creditori.
Totodată, B. M. este și debitor al Băncii Românești conform contractului de credit bancar nr._/22.05.2007.
În această fază procesuală nu s-au administrat probe noi.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, motivele de recurs invocate și dispozițiile legale aplicabile, tribunalul constată nefondat recursul promovat în cauză.
Prin sentința civilă nr._ Tribunalul Iași – Judecător Sindic (irevocabilă prin nerecurare) pârâții B. M. și B. N. au fost obligați la plata pasivului debitorului S.C. BOVITIN S.A. în cuantum de 780.858,4093 lei.
Adresa de înființare a popririi la care face referire recurentul contestator nr._/25.11.2010 îi aduce la cunoștința acestuia că în temeiul art. 149 Cod procedură fiscală i s-a înființat poprire pe veniturile din pensie în vederea recuperării debitului restant reprezentând venituri din sentințe comerciale. Din cuprinsul dosarului de executare reiese că o dată, Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași a emis titlul executoriu nr._/30.04.2011 pe numele debitorului B. M. pentru suma de 70.858 lei urmată de emiterea somației către debitor pentru aceeași sumă (filele 14, 15 dosar fond) – somația nr._.
La dosar mai sunt depuse și titlul executoriu nr._/25.01.2011 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru suma de 500 lei (sumă datorată conform sentinței comerciale nr. 284/S/13.05.2009 a Tribunalului Iași – Judecător Sindic) și somația nr._/25.01.2011 emisă debitorului B. M. pentru aceeași sumă (fila 80, 81 dosar fond).
Inițial, contestatorul B. M. a contestat actele de executare primite de către Direcția Generală de Finanțe Publice Iași, criticând în esență că adresa de înființare a popririi nr._/25.11.2010 nu cuprinde mențiuni „esențiale” precum: indicarea numărului titlului executoriu, debitul datorat, nr. dosarului de executare.
Pentru termenul de judecată din data de 26.01.2011, la solicitarea expresă a instanței de fond de a se preciza de către contestator „cuantumul creanței și înscrisurile a căror anulare o solicită” (conform încheierii de ședință din data de 5.01.2011), contestatorul B. M. a precizat că suma contestată este de 500 lei, terții popriți fiind B. R. și P. B. S.A., unități bancare la care contestatorul are conturi deschise și privește veniturile realizate din pensie. Precizările reclamantului, care sunt reluate și în concluziile scrise (fila 98 dosar fond) fac referire în mod evident la titlul executoriu nr._/25.01.2011 emis pentru suma de 500 lei. Apărările și concluziile pe fond ale reclamantului au fost aceleași: adresa de înființare a popririi nu menționează titlul executoriu, cuantumul sumei datorate și titlul executoriu, suma maximă care poate fi indisponibilizată din pensie este de 1/3 din aceste venituri iar sentința comercială nr._ se află în calea de atac a recursului.
Alte apărări nu au fost formulate de către contestator – cea mai importantă dintre ele fiind achitarea debitului de către celălalt creditor B. N..
Astfel, prima instanță cu toate că pe fondul cauzei a reținut că reclamantul contestă actele de executare pentru suma de 70.858 lei (deși conform precizărilor suma contestată era de 500 lei), a analizat în mod judicios cuprinsul adresei de înființare a popririi stabilind în mod corect că dispozițiile art. 149 alin. 5 Cod procedură fiscală nu impun cu titlu obligatoriu ca adresa de înființare a popririi să aibă nu anumit conținut, fiind deci emisă în mod legal.
Criticile reluate de către contestator în recurs privind mențiunile adresei de înființare a popririi sunt nefondate pe baza acelorași considerente reținute de către instanța de fond. Însuși recurentul susține că „într-adevăr art. 149 alin. 5 Cod procedură fiscală nu precizează datele pe care trebuie să le conțină adresa de înștiințare a popririi” astfel încât în lipsa unor prevederi care să sancționeze cu nulitatea emiterea acestor acte în condițiile date, instanța nu le poate aprecia ca neconforme, neputând adăuga la lege.
Celelalte susțineri din recurs privind nerespectarea emiterii titlului executoriu (recurentul nici nu a mai precizat la care titlu executoriu se referă) în condițiile art. 141 alin. 4 Cod procedură fiscală, pornirea executării silite atât de către A.V.A.S. cât și de către D.E.F.P.L. Iași pentru un debit ce provine din aceeași sentință comercială cât și faptul că debitul pretins în titlul executoriu a fost achitat de către B. N., (critici care se referă în mod evident la suma de 70.858,41 lei și nu la suma de 500 lei contestată conform precizărilor) nu au făcut obiectul dezbaterii în fond (constituind alte temeiuri pentru anularea actelor de executare).
Față de toate aceste considerente, tribunalul va respinge recursul, menținând sentința Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul B. M. împotriva sentinței civile nr. 5210/16.03.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.03.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.M. A.C. F.S. GREFIER,
M.G.
Red: M.M.
H.C./ex.2
25.06.2012
Judecător fond: O. I. I.
| ← Reziliere contract. Hotărâre din 16-01-2012, Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 972/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
