Fond funciar. Decizia nr. 1436/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1436/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 1436/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 29 Octombrie 2015
Președinte - C. D.
Judecător I. D.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1436/2015
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelanții: C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE F. F. și P. JUDEȚEULUI IAȘI împotriva sentinței civile nr. 1668/2015 pronunțată de Judecătoria P. în contradictoriu cu intimații: T. S. O., T. S. O.,C. L. DE F. F. P. și P. M. P., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15.10.2015, apoi la data de 22.10.2015 și apoi pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1668 din 26.06.2015 a Judecătoriei P. s-a respins plângerea împotriva hotărârilor Comisiei Județene Iași formulată de petentul T. S. O. în contradictoriu cu pârâții C. L. DE F. F. P. și P. M. P., ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis plângerea împotriva hotărârilor Comisiei Județene Iași formulată de petentul T. S. O., în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI și P. JUDEȚULUI IAȘI.
Au fost desființate prevederile din Hotărârea Comisiei Județene Iași cu nr. 2211/ 12.10.2011 și Hotărârea Comisiei Județene Iași nr. 2483/ 13.12.2011 referitoare la finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului T. S. pentru suprafața de 0,27 ha teren conform Sentinței civile nr. 443/ 27.02.2007 a Judecătoriei P..
S-a respins cererea de obligare a pârâților la plata daunelor cominatorii formulată de reclamantul T. S. O., în contradictoriu cu pârâții C. L. DE F. F. P., P. M. P., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI și P. JUDEȚULUI IAȘI.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin Sentința civilă nr. 443/ 27.02.2007 pronunțată în dosarul nr._ al Judceătoriei P. s-a dispus :” (…) Obliga pârâta C. mun. P. sa întocmească documentația prealabilă eliberării titlului de proprietate pentru terenul de 0,27 ha, situat pe teritoriul mun. P., cartierul Fîntînele, predat statului de către O. T. conform adeveriței nr.2354 din 26.03.1953, emisă de către Sfatul Popular al Orașului P..
Obliga pârâta C. comunală M. să întocmească reclamantului documentația prealabilă eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 2.200 m.p. ,teren arabil ,si suprafața de 2.500 m.p. teren neutilizabil, situate pe teritoriul . .
Obligă pârâta C. Județeană Iași pentru aplicarea Legii nr.18/1991 să elibereze titlurile de proprietate reclamantului pentru suprafețele de: 2.700 m.p. categoria fînețe, situat în P. - Fîntînele ; 2.500 m.p. categoria neutilizabil și 2.200 m.p categoria arabil, amplasat în ..
Respinge cererea reclamantului referitoare la obligarea pârâtelor în solidar, la plata unor despăgubiri de 15.000 lei, precum și cererea de obligare a comisiilor locale de fond funciar la plata de daune cominatorii”.
Pentru a se pronunța în acest mod instanța a reținut:
” Reclamantul T. S. O. este descendentul defunctului T. C., decedat la 15.07.1996, și nepotul defunctei T. O., decedată la 11.04.1983. T. O. fiind mama lui T. C..
T. O. a fost căsătorită cu T. T. și amândoi figurează înscriși în registrul agricol pe anul 1953, vol.I, fila 124 al mun.P., cu suprafața totală de 3,59 ha, din care :3,07 ha teren arabil ; 0,27 ha fânaț ; 0,25 ha teren netrebnic.
Instanța reține în baza mențiunii existente în registrul agricol și a adeverinței nr.2354/26.03.1953 emisă de către Sfatul Popular Or.P. că tot acest teren a fost predat de către O. T. la stat conform Decretului nr.308/1953 .
Referitor la terenul de 0,27 ha fânaț instanța constată că a fost amplasat în tarlaua I a suburbiei Fântânele, P., astfel cum rezultă din cererea formulată la 16.02.1953 de către O. T. și din actul de trecere în proprietatea statului din 23.02.1953.
Prin decizia nr.118/18.03.1992 a Comisiei Judetene Iași de fond funciar O. T. este înscrisă în anexa 19 la Lg.18/1991, fiiindu-i validat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,27 ha prin atribuirea de acțiuni ( adresa nr.2026/07.06.1995 a Primăriei P. ) .
La data de 03.05.1995 este emis titlul de proprietate nr._ prin care se reconstituie numitului T. T.C. dreptul de proprietate asupra terenului de 2,85 ha, situat pe teritoriul comunei M., jud.Iași.
Prin cererile comunicate comisiilor locale de fond funciar în zilele de 23.11.2005 și 23.10.2005 (fila 14, 15,16 dosar) reclamantul a solicitat reconstituirea și pentru: terenul de 0,27 ha, fânaț, situat în suburbia Fîntînele - P. ; terenul de 0,25 ha, netrebnic, situat pe teritoriul . care depășește cota de reducere de 15 %. (…)
Reclamantul T. S. O. a comunicat cererile sale pârâtei C. municipală P. în lunile octombrie și noiembrie 2005 și nici până la dezbaterea pe fond a cauzei., 20.02.2007, pârâta nu a răspuns reclamantului.
Mai mult, dreptul reclamantului de reconstituire poate fi exercitat fără a fi necesară curgerea în prealabil a unui termen, legislația de fond funciar neprevăzând o asemenea regulă.
Neîntemeiată este și excepția inadmisibiltății ridicată de către pârâta C. mun.P. .
Pârâta justifică această excepție pe faptul acordării defunctei T. O. de acțiuni pentru suprafața de 0,27 ha, fînețe, situată în Fîntînele - P..
Susținerea pârâtei că, în această modalitate, dreptul reclamantului de proprietate a fost definitiv reconstituit este contrazis chiar de către prevederea din art.38 alin.1 din Lg.18/191, modificată și completată, care stipulează că: „Persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar în temeiul art.37…….pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 10 ha de familie…….”
Instanța apreciază că, în absența acordului neechivoc al proprietarului de a primi acțiuni, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate nu se poate finaliza decât în condițiile prevăzute la art.2 și art.3 alin.2 și alin.4 din Legea nr.1/200, respectiv, prin restituirea terenului cu respectarea vechiului amplasament sau prin acordarea de despăgubiri.
Prin urmare, instanța constată că înscrierea defunctei T. O. în tabelul prevăzut de anexa 19 din Lg.18/1991, conținând persoanele care au primit acțiuni, nu reprezintă o reconstituire a dreptului de proprietate în mod efectiv, iar reclamantul are accesul neîngrădit la o instanță de judecată pentru soluționarea pretențiilor sale.
Analizând cauza pe fondul său instanța o va admite în parte pentru considerentele ce succed.
In baza înscrisurilor depuse de către reclamantul T. S. O. instanța reține că este o persoană îndreptățită la reconstituire, în sensul art.8 alin.2 din Lg.18/1991, fiind moștenitorul foștilor proprietari, T. T. și T. O..
Susținerile reclamantului au fost confirmate și de către expertul Istin G. care a arătat că:
-pe raza comunei M., T. T. și O. au deținut suprafața totală de 3,32 ha, din care 3,07 teren arabil și 0,25 ha teren neutilizabil;
-pe raza mun.P. au deținut suprafața de 0,27 ha, categoria fânețe, în suburbia Fîntînele.
Din întreaga suprafață de 3,59 ha a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr.97.628/03.05.1995 doar 2,85 ha, situată pe raza ., rezultând o diferență de teren neretrocedat de 0,74 ha, compusă din: 2.700 m.p, fânețe în Fîntînele – P. ; 2.500 m.p, teren neutilizabil și 2.200 m.p, teren arabil, situate pe teritoriul ..
Întrucât retrocedarea terenurilor trebuie realizată integral și pe vechiul amplasament ( art.14 alin.2, art.9 alin.2 din Lg.18/1991, art.2 din Lg.1/2000) instanța va obliga pârâta C. municipală P. de fond funciar să întocmească reclamantului documentația prealabilă eliberării titlului de proprietate pentru terenul de 0,27 ha situat în P., cartier Fîntînele, iar pe pârâta C. Comunală M. de fond funciar o va obliga la realizarea documentației aferente emiterii titlului pentru suprafețele de 2.500 m.p. teren arabil, și 2.700 m.p. neutilizabilă, situate pe teritoriul . .
Instanța are în vedere că dispozițiile art.27 din Lg.18/1991 impun comisiilor locale să delimiteze terenurile pentru măsurători, să stabilească vecinătățile să întocmească planurile parcelare și să înainteze documentația Comisiei Județene spre validare .
Luând în considerare și rolul de îndrumare și control al comisiilor locale ce trebuie exercitat de către pârâta C. Județeană de fond funciar Iași, în temeiul disp.art.6 lit.b și art.6 lit.f din H.G. nr.890/2005 instanța va obliga pârâta să elibereze reclamantului titlul de proprietate pentru terenul de 0,74 ha, astfel cum a fost precizat mai sus.
Instanța va respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata sumei de 15.000 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, deoarece nu a administrat nici o probă care să dovedească acest eventual prejudiciu și modul cum a fost calculat.
Având în vedere că dispozițiile art.64 alin.2 din Lg.18/1991 permit obligarea doar a primarului la plata de daune cominatorii instanța va respinge cererea formulată de către reclamant privind obligarea comisiilor locale la plata daunelor cominatorii”.
Sentința civilă nr. 443/ 27.02.2007 a devenit irevocabilă prin respingerea recursului formulat de toate trei comisiile de fond funciar pârâte (f. 16 dosar).
În contextul arătate cele reținute și dispuse prin Sentința civilă nr. 443/ 27.02.2007, irevocabilă, nu mai suportă analiză nici din partea prezentei instanțe și nici din partea comisiilor de fond funciar vizate de hotărârea judecătorească arătată.
Având în vedere că în speța din dosarul_ al Judecătoriei P. s-a constatat reconstituirea dreptului de proprietate în fizic asupra suprafeței de 0,27 ha din P. – Fîntânele, menționându-se expres și obligativitatera acordării vechiului amplasament comisiile de fond funciar vizate de dispozitivul sentinței civile 443/2007 nu mai puteau interveni în mod legal în nciun mod nici asupra formei de reconstituire și mai ales nu asupra amplasamentului terenului indicat în hotărârea judecătorească.
Or, prin ambele Hotărâri ale comisiei județene contestate în prezenta cauză s-a deviat total de la dispozițiile Sentinței civile nr. 443/ 2007.
Astfel, prin dispoziția de înscriere a petentului cu suprafața de 0,27 ha în anexa corespunzătoare comunei Costești s-a încălcat în mod vădit dreptul recunoscut de instanță privind vechiul amplasament din P. Fîntânele.
Pentru argumentele arătate în paragraful anterior vor fi înlăturate și apărările Comisiei Județene Iași conform cărora prin emiterea HCJ nr. 2211/2011 și 2483/2011 a executat Sentința civilă 443/2007, hotărârile comisiei județene venind în contra și nu în realizarea sentinței arătate.
În cazul în care terenul vizat de hotărârea judecătorească a fost atribuit de comisiile de fond funciar altei persoane, soluția nu e ignorarea hotărârii judecătorești ci eventual anularea actului emis de comisia de fond funciar cu încălcarea sentinței.
Pentru considerentele expuse instanța constată că hotărârile comisiei județene contestate în cauză nu pot fi menținute ca valabile și astfel instanța va admite plângerea și va desființa prevederile din Hotărârea Comisiei Județene Iași cu nr. 2211/ 12.10.2011 și Hotărârea Comisiei Județene Iași nr. 2483/ 13.12.2011 referitoare la finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului T. S. pentru suprafața de 0,27 ha teren conform Sentinței civile nr. 443/ 27.02.2007 a Judecătoriei P..
Având în vedere că prin Încheierea de ședință din 17.02.2014 instanța a admis motivat excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale P. și Primarului municipiului P. în capătul de cerere privind plângerea împotriva HCJ, plângerea în contradictoriu cu acești doi pârâți va fi respinsă ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii în cuantum de 1000 de lei pe zi de întârziere a punerii în executare a dispozițiilor Sentinței civile nr. 443/ 27.02.2007, irevocabilă la data de 16.10.2007, începând cu data pronunțării acestei hotărâri și până la punerea efectivă în posesie instanța constată că acesta este neîntemeiat după cum urmează:
In materia fondului funciar, singurele dispoziții care prevăd daune cominatorii sunt cele ale art. 64 din Legea 18/1991, conform cărora poate fi obligat să plătească daune cominatorii primarul, în calitate de președinte al comisiei locale, în acele situații în care comisia locală refuză eliberarea titlului de proprietate sau punerea efectivă în posesie și instanța admite plângerea persoanei nemulțumite.
Textul de lege menționat reglementează o situație de excepție în materia dreptului civil și a dreptului funciar și de aceea el se aplică exclusiv în situațiile ce intră sub incidența sa, respectiv în situațiile în care instanța admite plângerea persoanei interesate cu privire șa refuzul înmânării titlului și punerii efective în posesie și obligă comisia locală de fond funciar să elibereze titlul de proprietate sau să îl pună pe petent în posesie.
În cauza de față, obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii până la îndeplinirea obligației de a face excede cadrului stabilit de dispozitiile legale citate.
Mai mult, petentul a solicitat daune cominatorii prin raportare la neexecutarea sentinței civile nr, 443/2007.
În condițiile în care daunele cominatorii sunt referite la neexecutarea unei hotărâri judecătorești devin relevante prevederile C. privind executarea silită a obligațiilor de a face intuitu persoane.
Vechiul cod de procedură civilă sub imperiul căruia a fost pronunțată sentința 443/2007 prevedea că pentru neexecutarea obligațiilor de a face cu caracter strict personal (intuitu personae) nu se pot acorda daune cominatorii ci doar amenzile civile prevăzute de acest text de lege.
Cele două instituții de drept nu se confundă, prima vizând daune cominatorii pe dreptul civil, iar cea de-a doua amenda civilă în favoarea statului pe dreptul procesual civil.
În același sens a dispus și Inalta Curte de Casatie si Justitie constituita in Sectiile Unite, prin Decizia nr. XX din 12.12.2005 stabilind ca cererea pentru obligarea la plata de daune cominatorii este admisibila si in conditiile reglementarii obligarii debitorului la plata de amenzi civile conform art. 580/3 din C.proc.civ.
Cum nu s-a efectuat vreo executare silită în baza Sentinței civile nr. 443/ 2007 ar putea devenit aplicabil noul cod de procedură civilă care în esență vizează aceleași distincții ca și cel vechi între daunele cominatorii și penalități, cu aceiași precvizare expresă a legiuitorului privind faptul că nu se pot acorda daune cominatorii în caz de neexecutare a obligațiilor de a face cu caracter strict personal, ci doar eventual penalități în anumite condiții de procedură (art. 905 și 906 C. din 2010).
Față de cele expuse instanța va respinge cererea petentului de obligare a pârâților la plata daunelor cominatorii în contradictoriu cu pârâții C. L. De F. F. P., P. M. P., C. Județeană De F. F. Iași, Și P. Județului Iași”.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel intimații P. județului Iași și C. Județeană de F. F. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a admis, în mod greșit, excepția lipsei calității procesuale pasive a comisiei locale de fond funciar în condițiile în care cele două hotărâri au fost emise la propunerea acesteia comisii. Sunt invocate dispozițiile art. 52 al.2 Lg. 18 din 1991.
Al doilea motiv de apel privește lipsa calității procesuale pasive a Prefectului jud. Iași, raportat la calitatea procesuală pasivă a comisiei locale de fond funciar.
Se menționează faptul că această comisie municipală ce a verificat situația juridică a terenului, a propus atribuirea unui alt amplasament din perimetrul ADS, fiind invocată adresa nr._ din 5.10.2011, față de care au fost adoptate cele două hotărâri de către CJFFIași; astfel, raportat la această adresă emisă de comisia locală, se apreciază că cele două hotărâri au fost emise legal.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 468, 470 C.pr.civ., lg. 18 din 1991, HG 890 din 2005, lg. 1 din 2000.
A fost solicitată judecată în lipsă.
Apelul a fost declarat în termen, motivat, semnat, fiind scutit de plata taxei de timbru.
Intimatul T. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de apel, dar și sub toate aspectele, tribunalul va reține că apelul declarat de către intimații P. județului Iași și C. Județeană de F. F. Iași este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Obiect al cererii de față este plângerea formulată de petentul T. S. O., în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE F. F., C. L. DE F. F. P., P. M. P. și P. JUDEȚEULUI IAȘI, prin care solicită anularea parțială a Hotărârii Comisiei Județene Iași nr. 2211/ 12.10.2011, anexei corespunzătoare poziția 2 și a Hotărârii Comisiei Județene Iași nr. 2483/ 13.12.2011 cu anexa corespunzătoare poziția 3, precum și a anexei 30, precum și obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii în cuantum de 1000 de lei pe zi de întârziere a punerii în executare a dispozițiilor Sentinței civile nr. 443/ 27.02.2007, irevocabilă la data de 16.10.2007, începând cu data pronunțării acestei hotărâri și până la punerea efectivă în posesie.
Motivele de apel privesc calitatea procesuală pasivă a comisiei locale, susținându-se faptul că această calitate este dată de art. 52 al.2 Lg. 18 din 1991 raportat la verificările făcute și de propunerea înaintată CJFFI, propunere în baza căreia s-au emis hotărârile emise de C. Județeană Iași nr. 2211/ 12.10.2011, respectiv HCJFFI nr. 2483/ 13.12.2011. Al doilea motiv de apel privește lipsa calității procesuale pasive a Prefectului jud. Iași.
Apelul este nefondat pentru motivele următoare:
Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil .
Astfel, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cat și pe cea pasivă.
Dispozițiile art. 52 al.2 Lg. 18 din 1991 au caracter general, fiind aplicabile raportat la obiectul cererii de chemare în judecată. De altfel, aceste dispoziții coroborate cu cele ce urmează conduc la concluzia faptului că, în astfel de litigii, calitatea procesuală pasivă aparține comisiilor județene (în acest sens invocăm și decizia IV din 6.05.1996, CSJ). În cauză, față de plângerea petentului calitate procesuală pasivă are emitentul hotărârilor - CJFFI – conform atribuțiilor date de art. 6 HG 890 din 2005 (conform litere c) această comisie verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile locale, în special existența actelor doveditoare, pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora) și nu comisia locală ce are doar atribuții de înaintare și prezentare spre aprobare și validare CJFF a situațiilor definitive.
Cele invocate de apelanți nu pot fi avute în vedere nici prin prisma existenței raportului de subordonare existent între cele două comisii potrivit dispozițiilor HG 890 din 2005 (în acest sens este și decizia nr. 1461/R din 18.12.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj) și a art. 12 din lg 18 din 1991.
În cea ce privește calitatea procesuală pasivă a Prefectului jud. Iași tribunalul reține faptul că acesta nu este străin de C. Județeană, ci potrivit art. 4 al.1 lit. a HG 890 din 2005 este președintele acestei comisii și, cu certitudine în considerarea acestei calități și a atribuțiilor de control pe care comisiile județene le au asupra comisiilor locale, legiuitorul i-a atribuit calitate de organ constatator și sancționator (în acest sens este și practic Tribunalului Cluj, secția civilă, decizia nr. 1180/R din 15.11.2007).
Se reține de către tribunal că apelul declarat nu privește și fondul cauzei.
Pentru considerentele expuse, raportat la dispozițiile art. 480 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul declarat de intimații P. județului Iași și C. Județeană de F. F. Iași împotriva sentinței civile 1668/26.06.2015 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o va păstra.
Având în vedere cererea intimatului de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată și raportat la dispozițiile art. 451-453 C.pr.civ., nedepunerea dovezilor de efectuare a acestor cheltuieli, se va respinge cererea intimatului de obligare a apelantelor la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimații P. județului Iași și C. Județeană de F. F. Iași împotriva sentinței civile 1668/26.06.2015 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o păstrează.
Respinge cererea intimatului de obligare a apelantelor la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.10.2015.
.
Președinte, C. D. | Judecător, I. D. | |
Grefier, D. C. |
RED/TEHNORED. – D.I./D.I.
8 EX – 27.11.2015
JUD. F. –P. R. C.
| ← Expropriere. Sentința nr. 2288/2015. Tribunalul IAŞI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
