Fond funciar. Decizia nr. 1679/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1679/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 1679/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Noiembrie 2015
Președinte - L. H.
Judecător C. I.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1679/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelantul L. A. I. și pe intimații Ș. M., A. N., D. D. M., C. L. DE F. F. H. și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută T.P..
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 19.11.2015 și apoi pentru astăzi, 26.11.2015, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1944 din 11.02.2015 a Judecătoriei Iași, s-au dispus următoarele:
„Admite actiunea formulata de reclamantul S. M. – CNP_, domiciliat in ., ., in contradictoriu cu paratii ATANASOAI N. domiciliată in sat/com. Tomești, ., L. A. I., domiciliat in sat/com. Tomești, ., jud. Iasi, D. D. M. domiciliată in mun. Rîmnicu Sărat ., jud. B., C. LOCALA DE F. F. H. cu sediul in . si C. JUDETEANA DE F. F. IASI, cu sediul in Iași, .. 60,, jud. Iasi .
Constata nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr._/07.06.1994 emis pe numele L. A..
Obliga paratii sa plateasca reclamantului suma de 2700 lei cu tilul de cheltuieli de judecata constand in onorariu avocat si onorariu expert.”
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iasi sub nr._ reclamantul S. M. a solicitat in contradictoriu cu paratii ATANASOAI N., L. A. I., D. D. M., C. LOCALA DE F. F. H. si C. JUDETEANA DE F. F. IASI, constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr._/07.06.1994 emis pe numele L. A..
In motivarea cererii reclamantul arata ca, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr._/21.06.1995 la notariatul de Stat Judetean Iasi, a dobandit de la numita I. Ortansa, imobilul compus din casa de locuit si suprafata de 1000 mp teren, situat in ., jud. Iasi, vanzatoarea dobandind imobilul prin mostenire de la L. V. si L. C..
Reclamantul mai arata ca, prin sentinta civila nr._/1993 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr. 2772/1992, in care a fost parte si L. A., acest imobil i-a fost atribuit numitei I. Ortansa, L. A. fiind de acord sa primeasca sulta, insa, in anul 1994 a fost emis titlul de proprietate nr._/1994, pe numele lui L. A., pentru aceeasi suprafata de teren si pentru constructia aferenta.
Sustine reclamantul ca, L. A. a decedat la data de 27.07.1998, iar mostenitorii acestuia sunt paratii din prezenta cauza si ca titlul de proprietate a fost emis abuziv dupa incheierea contractului de vanzare cumparare, cu atat mai mult cu cat dreptul sau de proprietate asupra imobilului dobandit este intabulat in cartea funciara, fiind in situatia in care exista doua titluri pentru aceeasi proprietate.
In drept, au fost invocate disp. art. III al. 1 lit. a din Legea 169/1997, art. 13 al. 3 din Legea 18/1991.
In sustinerea cererii au fost depuse la dosarul cauzei inscrisuri.
Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
Paratii nu au formulat intampinare.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica in specialitatea topografie, cadastru su geodezie.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr._/21.06.1995 la Notariatul de Stat Judetean Iasi, reclamantul a cumparat de la I. Ortansa imobilul compus din casa de locuit si teren aferent in suprafata de 1000 mp, situat in ., vanzatoarea dobandind imobilul prin mostenire de la L. V. si L. C..
Din certificatul de mostenitor nr. 1427/1991 emis de Notariatul de Stat Judetean Iasi rezulta faptul ca I. Ortansa si L. A. sunt mostenitorii defunctilor L. V., decedat la data de 08.07.1992 si L. C., decedata la data de 02.08.1991. Masa suucesorala ramasa de pe urma defunctului L. V. se compune din cota indiviza de ½ din casa de locuit si un teren in suprafata de 1000 mp, situate in ., de urma defunctei L. C. ramanad ca mostenire cota indiviza de ½ din casa de locuit.
Prin sentinta civila nr._/1993 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr. 2772/1992, atat casa de locuit cat si terenul in suprafata de 1000 mp au fost atribuite numitei I. Ortansa.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza dispus si efectuat in cauza, terenul inscris in titlul de proprietate nr._/07.06.1994, emis pe numele lui L. A. este unul si acelasi cu terenul ce a facut obiectul contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr._/21.06.1995 la Notariatul de Stat Judetean Iasi.
Din probele administrate in cauza rezulta faptul ca, suprafata de 1000 mp teren inscrisa in titlul de proprietate nr._/07.06.1994 a ramas ca mostenire de pe urma defunctului L. V., decedat la data de 08.07.1982, anterior intrarii in vigoare a Legii 18/1991.
Potrivit disp. art. 8 din Legea 18/1991 (1) Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.
Conform art.12 din acelasi act normativ „Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotãrîrii judecãtorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi aceasta calitate, întrucît terenurile nu s-au gãsit în circuitul civil, sînt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sînt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor moștenitorilor, urmînd ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.”
Conform art.13 din H.G. nr.131/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulatã de fiecare persoana indreptatita. Cînd sînt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnind-o. În cerere se vor mentiona urmãtoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale pãrinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafata de teren la care se socotește îndreptãțit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.” Iar conform art.15 din același regulament „Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viata se face pe numele persoanelor îndreptãțite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele moștenitorilor. Cînd sînt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor. (…) Membrii cooperatori în viata, fie ca au adus sau nu terenuri în cooperativa, se înscriu cu suprafata stabilitã de comisie în tabelele anexa nr. 2.a. și 2.b., iar moștenitorii cooperatorilor decedati se înscriu cu suprafata stabilitã în tabelul anexa nr. 3.”
Din analiza coroborată acestor texte legale rezultă faptul că pentru drepturile ce au aparținut cooperatorilor decedați, legea a prevăzut posibilitatea moștenitorilor de a se adresa Comisiei Locale cu o cerere de reconstituire chiar în lipsa certificatului doveditor al calitatii lor, că prin chiar această cerere ei urmau a fi socotiți de drept repuși în termenul de acceptare a succesiunii. Deci în ceea ce privește stabilirea dreptului de proprietate ce a aparținut cooperatorilor decedați la data apariției legii, emiterea actelor de reconstituire a dreptului pe numele tuturor moștenitorilor nu reprezintă o obligație din oficiu a comisiilor, câtă vreme moștenitorii înșiși nu au investit aceste autorități cu cererile lor.
Din probele administrate in cauza rezulta faptul ca, L. A., nu a formulat nici o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul inscris in titlul de proprietate nr._/07.06.1994 si care a ramas mostenire de pe urma autorului sau L. V..
Conform art. III din Legea 169/1997, (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Prin urmare, fata de prevederile legale anterior enuntate si de situatia de fapt expusa, instanta constata ca L. A. nu era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul ce a apartinut defunctului L. V..
In baza acestor considerente, instanta va admite actiunea formulata si va constata nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr._/07.06.1994 emis pe numele L. A..
In temeiul disp. art. 453 C.pr.civ., instanta va obliga paratii sa plateasca reclamantului suma de 2700 lei cu titlul de cheltuieli de judecata constand in onorariu avocet si onorariu expert.”
***
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul L. A., acesta arătând că nu este mulțumit de hotărârea primei instanțe, nefiind lăsat să își exprime punctul de vedere în fața instanței, neavând avocat.
În drept nu au fost invocate dispoziții legale, nu au fost solicitate probe.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru, fiind formulat în termen.
Intimatul Ș. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, nefiind reale susținerile din cererea de apel. Astfel apelantul a fost prezent la majoritatea termenelor de judecată și i s-a acordat un termen pentru angajarea unui avocat, deși nu a făcut-o.
Raportat la dispozițiile art. 470 din NCPC a solicitat decăderea apelantului din dreptul de a propune alte probe, de a depune înscrisuri, nedepuse odată cu cererea de apel.
Pe fondul cauzei, analiza primei instanțe este corectă, atât din înscrisuri cât și din concluziile raportului de expertiză reieșind că intimatul este singurul îndreptățit asupra imobilului compus din casa de locuit formată din 2 camere, bucătărie, hol, magazie, grajd și terenul aferent în suprafață de 1000 mp situat în intravilanul satului D.. Mai mult decât atât din înscrisurile depuse de către C. L. de F. F. Iași, rezultă că la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din 7.06.1994 nu a existat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către numitul L. A. sau de către autorul acestuia.
Față de toate acestea apreciază corectă soluția instanței de fond de admitere a acțiunii, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Intimatul a solicitat cheltuieli de judecată.
Nu au fost solicitate alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de apel, dar și sub toate aspectele, tribunalul va reține că apelul declarat de către pârâtul L. A. este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Apelantul a invocat nerespectarea dreptului său la apărare sub două aspecte: nu a fost lăsat să își exprime un punct de vedere și nu a fost asistat de un avocat. În ce privește primul aspect, se constată că apelantul nu a precizat în concret asupra cărei chestiuni supuse dezbaterilor nu a fost lăsat să își spună opinia, relevanța acesteia pentru cauză, acesta nevalorificând acest drept nici prin cererea de apel, prin intermediul căreia avea posibilitatea de a face cunoscut instanței orice argumente de fapt și de drept care să îi susțină apărarea.
Pârâtul apelant a fost prezent la termenele de judecată din 22.11._13, 31.01.2014, 28.03.2014, 16.05.2014, 13.06.2014, 1.10.2014, 21.01.2015, din încheierile de ședință rezultând că i s-a acordat de fiecare dată cuvântul asupra aspectelor puse în discuție, acesta punând concluzii verbal. Apelantul însuși a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului penal în care a arătat că este parte vătămată, instanța pronunțându-se asupra acestui aspect. Pârâtul, deși a primit copia cererii de chemare în judecată, nu a depus întâmpinare, pentru a exprima un punct de vedere asupra pretențiilor reclamantului, nu a depus obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, deși acesta i-a fost comunicat și a fost prezent la termenul acordat pentru discutarea eventualelor obiecțiuni.
La deschiderea dezbaterilor în fond, pârâtului i s-a dat posibilitatea de a pune concluzii, acesta solicitând respingerea cererii reclamantului, arătând că suprafața de 215 mp teren a aparținut tatălui său decedat. Pârâtul a solicitat la concluziile pe fondul cauzei, acordarea unui termen pentru a își angaja avocat, cerere asupra căreia nu mai era necesar ca instanța să se pronunțe, întrucât ulterior cauza a fost repusă pe rol, pârâtul având cunoștință de acest lucru. Mai mult decât atât, în cadrul dezbaterilor în fond părțile nu mai pot formula cereri noi. Având în vedere că părțile au declarat anterior deschiderii dezbaterilor că nu mai aveau alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul la fond, dezbaterile fiind limitate doar asupra împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept invocate anterior.
Ulterior, prima instanță a amânat pronunțarea, repunând cauza pe rol, pârâtul fiind citat din nou, având posibilitatea angajării unui avocat, astfel cum solicitase la cuvântul pe fond. La termenul acordat pârâtul a fost prezent, fără a fi asistat de un avocat și fără a mai reitera vreo cerere cu privire la dreptul său la apărare.
În concluzie, tribunalul apreciază că pârâtului nu i s-a încălcat dreptul la apărare, astfel cum a invocat în cererea de apel.
Pe fond, se reține că cererea principala a avut ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 7.06.1994 emis pe numele lui L. A. în procedura reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul dispozițiilor legii speciale, Legea 18/1991, pentru suprafața de 1211 mp situat în intravilan D., . parcelele 179 și 180, având ca vecinătăți la Nord pe L. V. E., la Est DS, la Sud DS 592, la Vest O. I.. Beneficiarul titlului a decedat la 27.07.1998, moștenitorii săi fiind pârâții L. A.-I., L. D.-M. și A. N..
Potrivit sentinței civile nr._/1993 a Judecătoriei Iași s-a constatat deschisă succesiunea rămasă după L. V. și L. C., bunurile rămase de pe urma acestora fiind atribuite numitei I. Ortansa, aceasta din urmă înstrăinându-le reclamantului din prezenta cauză, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._ din 21 iunie 1995, vecinătățile terenului fiind identice cu cele din titlul de proprietate menționat anterior.
Conform registrului agricol din 1961, L. V. și L. C. figurau cu suprafața de 1000 mp curti construcții, L. A. fiind fiul acestora. L. A. a fost parte în dosarul de partaj în care s-a dezbătut succesiunea după părinții săi cu privire la terenul inclus în titlul său de proprietate.
Conform adresei nr._ din 13.11.2014 emisă de Primăria Comunei H., adeverința în baza căreia a fost eliberat titlul de proprietate a fost emisă fără a avea cerere și validare pe anexa 2B, titlul de proprietate fiind emis în baza registrului posesorilor pentru suprafața din intravilanul comunei H..
Raportul de expertiză efectuat în cauză a relevat că la 28.08.1995 a fost emis pe numele lui I. V. Ortansa titlul de proprietate cu nr._ în care figurează suprafața de 1000 mp ce face obiectul litigiului, cu aceleași vecinătăți. Cu ocazia delimitării suprafeței de 1000 mp cumpărate de reclamantul Ș. M., expertul I. N. a relevat că raportat la vecinătățile imobilului nu poate fi delimitată suprafața excedentară.
Nulitatea reprezintă acea sancțiune de drept civil, care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice (de fond sau forma) imperativ edictate pentru încheierea sa valabila, nulitatea putând fi atât expresa, dar și virtuala.
Pentru a beneficia de reconstituire în baza Legii nr. 18 din 1991, persoana îndreptățită trebuia să adreseze o cerere de reconstituire comisiei locale de fond funciar, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din lege. Mai mult decât atât, beneficiarul titlului a figurat ca parte în litigiul în cadrul căruia s-a reținut că terenul în cauză a aparținut părinților săi, L. V. și L. C., manifestându-și astfel acordul cu privire la masa succesorală rămasă după defuncți.
În mod corect a reținut instanța de fond că sunt aplicabile dispozițiile art. III al. 1 lit. a din legea nr. 169 din 1997, L. A. neformulând cerere și nefiind persoană îndreptățită la reconstituirea terenului ce a aparținut defunctului L. V..
Pentru considerentele expuse, raportat la dispozițiile art. 480 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul declarat de pârâtul L. A. I. împotriva sentinței civile 1944 pronunțate de Judecătoria Iași la 11.02.2015, pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va păstra.
Având în vedere dispozițiile art. 453 din Noul Cod de procedură Civilă, raportat la soluția pronunțată va fi admisă cererea intimatului privind cheltuieli de judecată, urmând a fi obligat apelantul la plata sumei de 1200 lei cu titlu de onorariu avocat conform chitanțelor nr. 1488/12.11.2015, 1395/21.07.2015 depuse la dosar în original.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către L. A. I. împotriva sentinței civile nr. 1944 pronunțate de Judecătoria Iași la 11.02.2015 în dosarul nr._ pe care o păstrează.
Obligă pe apelantul L. A. I. să plătească intimatului Ș. M. suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.11.2015.
Președinte, L. H. | Judecător, C. I. | |
Grefier, D. M. B. |
Red./tehnored. L.H.
8 ex.
18.01.2016
Judecător fond: A. I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1680/2015. Tribunalul IAŞI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
