Fond funciar. Decizia nr. 1911/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1911/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 1911/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte - E.-C. P.
Judecător - A. M. C.
Judecător - C. A.
Grefier - I. A. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1911/2013
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta C. JUDEȚEANĂ IAȘI P. S. D. DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR împotriva sentinței civile nr._/21.12.2012 a Judecătoriei Iași în contradictoriu cu intimata H. G., având ca obiect fond funciar anulare hotărâre Comisie F.F.; obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata H. G., personal, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte probe de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra dezbaterii recursului.
Intimata, personal, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe, având în vedere motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, fila 20.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului civil de fata,constata.
Prin sentinta civila nr…_/21.12.2012 a Judecătoriei Iași s-au dispus urmatoarele:
„Admite plângerea formulată de reclamanta H. G., cu domiciliul în Iași, ..15, . în contradictoriu cu pârâta C. jud. Iași de fond funciar.
Anulează Hotărârea nr. 2443/29.11.2011 adoptată de pârâtă .
Reconstituie dreptul de proprietate al reclamantei pentru suprafața de 1000 mp teren pe raza administrativ teritorială a mun. Iași.”
P. a pronunta aceasta hotarare,prima instanta a retinut ca:
„Conform certificatului de calitate nr.83/18.06.2004 eliberat de BNP B.-A. L. - Iași reclamanta este singura moștenitoare a autorilor H. Achilina și H. V. (f.29), calitate în care a adresat Primăriei mun. Iași cererea înregistrată sub nr._/23.11.2005 (f.36) cu solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren, situat în Șoseaua Ș. cel M., nr.26 - Tg.C. intravilan, menționând că anterior acest drept a fost dobândit pentru alte suprafețe, prin emiterea Titlurilor de proprietate nr.1/20.12.2004 respectiv nr._/22.07.1997.
Prin referat, C. mun. Iași de fond funciar a propus respingerea cererii, întrucat reclamanta nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața revendicată, iar declarațiile pe proprie răspundere nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 6 alin.1 3 din Legea nr.1/2000, cu modificări și completări, soluție ce a fost menținută de C. jud. Iași de fond funciar în cuprinsul Hotărârii nr. 2443, adoptată la 29.11.2011.
Totodată, conform actului de vindere cumpărare autentificat sub nr.912/1946 de Tribunalul Iași - secția a III a, eliberat de Arhivele Statului Iași (f.152) V. H. a cumpărat în Tg. Copou-Iași, . o suprafață de 1520 mp teren loc de casă, iar prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6490/18.11.1978 de notariatul de Stat Județean Iași a vândut casa de locuit din Iași, ., nr.26, cu mențiunea că suprafața de 734 mp teren aferent se află sub incidența disp. art. 30 din Legea nr.58/1974 (f.154), confirmându-se și faptul că anterior ultimei tranzacții, la 14.10.1978, a avut loc un incendiu la locuința autorilor reclamantei, după cum atestă extrasul din procesul verbal aflat la dosar, întocmit de M.I.- Grupul de pompieri al jud. Iași (f.158) .
Mai reiese din înscrisuri faptul că, anterior a fost emis pe numele lui H. V. și H. Achilina Titlul de proprietate nr._/22.07.1997 pentru o suprafață de 298 mp teren intravilan pe raza mun. Iași (f.163) situat în ., nr. 26 conform mențiunilor din Ordinul nr.1009/27.09.1997(f.145), iar pe numele reclamantei Titlul de proprietate nr. 1/20.12.2004 pentru o suprafață de 488 mp teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitoare a autorilor (f.37 verso).
Nu în ultimul rând, prin raportul de expertiză a fost identificată suprafața de 1000 mp din Iași, . nr.26 revendicată de reclamantă, din sector cadastral 189 . în continuarea suprafețelor deja reconstituite de 298 mp respectiv 488 mp, având categoria de folosință pădure și reprezintă amenajament O.S. Iași –U.P. I Copou . punctele de contur 1,2,3,4,5, pe planșa 1 anexă la raport (f.189), cu mențiunea expertului că zona a fost împădurită de Ocolul silvic Iași în scopul protejării versantului, iar martorii audiați în cauză, deținători de terenuri în vecinătate (conform planșa fila 115), au declarat că fostele proprietăți din zonă au fost preluate în perioada alunecărilor de teren din 1970-1971 și împădurite de silvic printre acestea aflându-se și suprafața de 1000 mp, despre care aceștia dar și vecina A. M. (declarație autentică fila 40) au afirmat că a fost deținută de H. V., în prelungirea suprafeței de 1520 mp dobândită prin cumpărare de la familia V..
Conform disp. art. 6 din Legea nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare: (1^1) Titlurile de proprietate obtinute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991 si existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absoluta a proprietatii, obligand comisiile de fond funciar sa procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
(1^2) Consemnarile efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole, cererile de intrare in fostele cooperative agricole de productie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativa cu privire la proprietate.
(1^3) In situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate cand aceasta se face pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
(1^4) Orice proba dovedind dreptul de proprietate al fostilor proprietari poate fi inlaturata numai printr-o proba de aceeasi forta produsa de catre detinatorul actual al terenului sau de catre terti, tagaduind dreptul de proprietate.”
În același timp, potrivit disp. art. 24 din Legea nr.1/2000, cu modificări și completări :” (1)Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta in proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.”…
…(1^4) In cazul in care pe vechiul amplasament se afla paduri incadrate in grupa I functionala conform prevederilor Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare, fostul proprietar sau mostenitorii acestuia trebuie sa respecte destinatia acestora si sa permita lucrarile de interventie necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren, situat in apropierea vechiului amplasament*).”
De asemenea, conform disp. art. 20 din Legea nr.26/1996 ( preluate de art. 25 alin.1 din Legea nr.46/2008 prin care aceasta a fost abrogată) :” În raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc, pãdurile se încadreazã în doua grupe functionale: a) grupa I cuprinde pãduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a obiectivelor de interes național, pãduri pentru recreere, pãduri de ocrotire a genofondului și ecofondului, precum și pãdurile declarate monumente ale naturii și rezervații;…”
Din întreg probatoriul administrat instanța reține faptul că a fost dovedit dreptul de proprietate al autorilor pentru o suprafață de 1000 mp teren identificată de expert, suplimentară celei de 1520 mp dobandită cu act de vindere cumpărare în 1946, suprafață ce a trecut ulterior alunecărilor de teren în proprietatea statului și administrarea Ocolului silvic, fiind împădurită, astfel că dreptul la reconstituire al reclamantei în temeiul disp. art.24 din Legea nr.1/2000 nu poate fi ignorat, urmând ca acesta să-i fie recunoscut, având însă obligațiile prevăzute de art. 24 alin.1 4 din textul de lege menționat dată fiind destinația specială a terenului, ori dreptul de a opta pentru teren pe un alt amplasament.
P. considrentele arătate instanța va admite plângerea reclamantei și va anula Hotărârea nr. 2443/29.11.2011 adoptată de pârâtă, reconstituind dreptul de proprietate al acesteia pentru suprafața de 1000 mp teren pe raza administrativ teritorială a mun. Iași.”
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs C. Județeană Iași de Fond Funciar care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand:
C. Municipală de Fond Funciar Iași a propus prin referatul completat conform procesului verbal al ședinței din 20.11.2007, «Respingerea cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren, situat în . nr. 26, întrucât nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața revendicată, declarațiile pe proprie răspundere anexate nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 6 alin. 1*3 din Legea 1/2000, cu modificări și completări".
C. Județeană pentru S. D. de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași prin hotărârea nr. 2443/29.01.2011 a validat propunerea Comisiei Municipale de Fond Funciar Iași, în sensul respingerii cererii formulate de H. G., privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren, situată pe raza municipiului Iași, motivat de faptul că, „solicitanta nu face dovada dreptului de proprietate pentru terenul revendicat, declarațiile martorilor nefiind concludente".
Din considerentele sentinței civile atacate rezultă că, instanța a reținut a fost dovedit dreptul de proprietate al autorilor reclamantei pentru suprafața de 1000 mp teren, în temeiul art. 24 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Recurenta critică această reținere a instanței întrucât titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație forestieră în acest caz sunt persoanele care au fost deposedate de aceste terenuri sau succesorii acestora, la reconstituirea dreptului de proprietate fiind necesar a se avea în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri.
Prin urmare, solicită a se observa ca instanța a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren, fără a avea în vedere categoria de folosință a vechiului amplasament și fără dovada faptului că autorul reclamantei a fost deposedat abuziv de acest teren.
Pe de altă parte, suprafața de 1000 mp teren, situată în mun. Iași, . nr. 26, este exceptată de la principiul reconstituirii dreptului de proprietate, în temeiul art. 24 alin.1 ind.4 din Legea nr. 1/2000, deoarece pe acest teren se află păduri încadrate în grupa I funcțională.
Intrucât reclamanta nu deține înscrisuri cu care să dovedească dreptul de proprietate solicitat în cauză sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. 1 ind 3 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora, în situația în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea, această probă făcându-se în condiții restrictive, trebuind audiați martorii vecini pe toate laturile terenului, care trebuie să facă și dovada proprietății terenului învecinat cu cel revendicat reclamantă.
Din documentația aflată în suportul hotărârii atacate rezultă că, declarațiile martorilor A. M. și E. C. nu sunt concludente, pertinente și verosimile, deoarece nu respectă dispozițiile art. 6 alin.1 ind.3 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe de altă parte, instanța audiază în calitate de martori pe numiții P. C., A. M. și E. C..
Față de cele arătate, rezultă că reclamanta nu a dovedit cu înscrisuri sau martori, în condițiile restrictive prevăzute de art. 6 alin. 1ind 3 din Legea nr. 1/2000, dreptul de proprietate asupra terenului solicitat și nu a făcut dovada deposedării autorului cu această suprafață de teren.
Intimata H. G. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului, aratand ca recurenta susține că trebuie sa aduca martori pe cele 4 parti ale terenului, dar conform schiței in partea de Est a terenului se afla . in partea de Vest este Șoseaua Ș. cel M., Tg Copou, deci martorii au fost numai din partea de Nord si Sud, martori care de altfel au și fost audiați astfel:
-din partea de Nord au depus declarație A. M. ,care este si proprietara imoblilului din . nr.28, Tg Copou, dar aceasta a decedat, si dorea sa-l propuna martor pe fiul acesteia A. C. G., dar este plecat din țară la munca in Anglia si atunci a propus un alt martor, vecin cu care a si copilărit, respectiv pe Plăcinta C., care locuiește din 1955. Acesta are calitatea de reclamant in dosarul nr._, Judecătoria Iași, cu pârât Goldinberg M., având ca obiect "uzucapiune".
-cat privește celalalt martor, E. C. a revenit si si-a construit chiar o casă pe vechiul amplasament unde a locuit cu părinții.
In recurs s-a administrat proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului,sub aspectul motivelor de apel/recurs invocate si al dispozitiilor legale aplicabile cauzei,tribunalul constata ca recursul este întemeiat motivat de considerentele ce succed
In prezenta cauza s-a dedus judecății plângerea formulată de reclamanta H. G. împotriva Hotărârii nr. 2443/29.11.2011 adoptată de intimata C. jud. Iași de fond funciar, prin care a solicitat anularea acesteia și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren, situat în . nr.26, Tg. Copou, amplasat în . Copou, cu destinație forestieră.
A sustinut prin plangerea adresata instantei de judecata, cat si prin cererea de reconstituire ca terenul provine de la parintii sai H. V. si H. Achilina, care l-au cumparat cu zdelca in 1957-1958 de la o vecina V. C. N., teren cultivat cu vie.
Petenta a mai aratat ca parintii sai au mai detinut la adresa respectiva- Soseaua S. cel M. nr. 26- o suprafata de 1520 mp, teren arabil, cumparat cu act autentic in anul 1946, la care s-a adaugat ulterior suprafata de 1000 mp cumparata cu zdelca, a carei restituire o solicita cu prezenta plangere.
Tribunalul constata ca sustinerile petentei sunt probate cu inscrisurile depuse la dosar doar in privinta suprafetei de 1520 mp (care insa nu formeaza obiectul judecatii), inscrisuri din care rezulta ca . a cumparat-o in anul 1946, ca in anul 1978 a instrainat impreuna cu sotia casa de locuit construita pe o parte din teren, anume 734 mp, parte de teren care a trecut in proprietatea statului.
P. diferenta de teren ramasa dupa aceasta vanzare, parintii penetei au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, fiindu-le eliberate doua titluri de proprietate, ce insumeaza 786 mp.
Cu privire la suprafata de 1000 mp cultivata cu vie si aflata in continuarea suprafetei de 1520 mp arabila, tribunalul constata ca petenta nu a depus in dovedirea dreptului de proprietate nici un inscris, sustinand ca zdelca s-a distrus in incendiul ce a cuprins locuinta parintilor sai in anul 1977.
Dincolo de faptul ca zdelca, reprezentand doar un antecontract, nu face dovada dreptului de proprietate, lipsa oricarui inscris care sa confirme dobandirea acestui drept obliga pe solicitantul reconstituirii sale sa-l probeze in conditiile reglementate de art. 6 alin.13 din Legea nr. 1/2000.
Textul mentionat mai sus prevede: dacă nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietari vecini sau moștenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
In speta, insa, declaratiile martorilor A. M. si E. C. provin de la persoane a caror calitate de proprietari de teren vecin nu este dovedita cu inscrisuri, nefiind depuse la dosar titlurile de proprietate ale acestora.
Contractul de vanzare-cumparare aut sub nr. 8405/1989 depus de petenta in recurs nu o vizeaza pe martora A. M., ci pe fiul acesteia si, mai mult, atesta cumpararea de catre acesta doar a unei case de locuit in vecinatate, cu trecerea terenului aferent in proprietatea statului.
Martorul E. C. a declarat in instanta ca nu are inca emis titlu de proprietate.
Martorul Placinta C. nu este proprietar de teren vecin, astfel cum rezulta din chiar depozitia acestuia.
Prin urmare, instanta de recurs constata ca dreptul de proprietate asupra terenului solicitat de petenta nu este dovedit in conditiile prevazute de lege, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 312 C.p.civ., va admite recursul paratei C. Judeteana Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si va modifica sentinta recurata in sensul respingerii plangerii.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de C. Județeană Iași de Fond Funciar împotriva sentinței civile nr._/21.12.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Respinge plângerea formulată de H. G. împotriva Hotărârii nr. 2443/29.11.2011 în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Fond Funciar Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR
E.C.P. CA M.. C.A.
Red.P.C. /2EX.
JUD FOND CRAINICEANU C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1974/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2007/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
