Fond funciar. Decizia nr. 2028/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2028/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 05-10-2012 în dosarul nr. 2028/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 05 Octombrie 2012
Președinte – M. M.
Judecător A. C.
Judecător - C. A. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 2028
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recurenta D. D. Z. împotriva sentinței civile nr._/19.10.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, intimați D. G., C. E., D. C., C. C. DE A. A L. F. F. POPESTI, C. J.. P. S. D. DE P.. PRIVATA ASUPRA TERENURILOR IAȘI, având ca obiect fond funciar constatare .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28.09.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 05.10.2012, când
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/19.10.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-au respins excepțiile privind lipsa calității procesual active și a interesului legitim și s-a respins pe fond acțiunea formulată de reclamanta D. D. Z. în contradictoriu cu pârâții D. G., C. E., D. C., C. Județeană Iași pentru S. D. de Proprietate asupra Terenurilor și C. Locală de Fond F. Popești.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr._ din 15.12.2010 D. D. Z. cheamă în judecată pârâții D. G., C. E., D. C., solicitând să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate_/1995 emis pe numele D. M. pentru 1000 mp în T 29 intravilan Popești, modificarea titlului de proprietate_/1996 pe numele reclamantei în sensul completării titlului cu 2685 mp stăpâniți de reclamantă 1600 și 1000 cuprinse în titlul emis pe D. M..
Motivând-o în fapt arată reclamanta că împreună cu soțul au cumpărat de la diferite persoane fizice începând cu anul 1938 mai multe suprafețe de teren de 1,22 ha situate în intravilanul comunei Popești, J.. Iași ( act de veșnică vânzare din 04.03.1938, act de veșnică vânzare din 30.11.1939). Terenurile din Popești în suprafață de 1,22 ha, au fost preluate de CAP Popești. După . legii fondului funciar, reclamanta a formulat cerere, dar titlul de proprietate_/1996 a fost emis doar pentru 9035 mp. Suprafața de 1000 mp a fost inclusă greșit în titlul de proprietate_/1995 a defunctei D. M.. Aceasta nu era îndreptățită la o suprafață mai mare de 1800 mp intravilan.
În drept se invocă art. II al.1 lit. a din legea 169/1997, art.8 din legea 18/1991.
D. Ghorghe a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a interesului legitim susține pârâtul că terenul a trecut la CAP și invocă uzucapiunea de 30 ani, având o convenție pe teren.
Analizând probele dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea promovată la această instanță D. D. Z. solicită în contradictoriu cu pârâții D. G., C. E., D. C., C. Județeană Iași și C. Locală Popești constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate_/1995 emis pe D. M. pentru 1000 mp situat în T 29 intravilanul Popești, modificarea titlului de proprietate_/1996 pe numele reclamantei în sensul completării titlului cu 2685.
S-a reținut că reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe raza comunei Popești pentru 5 ha și 4500 mp, din care 9035 intravilan eliberându-se titlul de proprietate_/1996.Autoarea pârâților a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2 ha din care intravilan 2003 mp eliberându-se titlul de proprietate_/1995. Din examinarea documentației anexate titlului contestat rezultă că autoarea pârâților era îndreptățită la reconstituire, cererea vizând nulitatea titlului sub acest aspect fiind neîntemeiată ;s-a reținut că reclamantei nu i-a fost validat în totalitate dreptul de proprietate potrivit legilor funciare încât completarea titlului s-a realizat în disprețul legii. Mai mult chiar, concluziile expertizei efectuate în cauză atestă că pârâții nu dețin terne din proprietatea reclamantei, cerere fiind neîntemeiată.Sub aspectele invocate cererea reclamantei s-a respins.
Excepția lipsei calității procesuale active și a interesului legitim nu are incidență în cauză și au fost respinse, întrucât reclamanta și-a dovedit calitatea procesuală și interesul în demersul său judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta D. D. Z., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens recurenta a susținut că instanța a făcut o interpretare eronată a probelor administrate în cauză, cu aplicarea greșită a legii, consecutivă stabilirii greșite a situației de fapt. Deși în cauză s-a dovedit cu înscrisuri că reclamanta era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren dobândite prin acte de veșnică cumpărare în anii 1938, 1939 și apoi preluate abuziv de către stat, instanța a reținut că acest aspect nu a fost dovedit.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă – hotărârea pe care o critică cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei. Din analiza documentației depusă la dosarul cauzei de către C. Județeană de Fond F. Iași, aferentă eliberării titlului de proprietate contestat, reiese faptul că pârâta era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, însă în titlu s-a trecut o suprafață suplimentară. Chiar instanța reține faptul că reclamantei nu i s-a validat în totalitate dreptul de proprietate potrivit legilor fondului funciar. Însă, se rezumă doar la a constata această situație fără să dispună și o soluție de complinire. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă – hotărârea pe care o critică este lipsită de temei legal și s-a dat cu aplicarea greșită a legii. Consideră că instanța de fond a analizat cu superficialitate înscrisurile depuse la dosar. Faptul că reține instanța că reclamanta și-a dovedit interesul legitim în demersul judiciar pe care l-a întreprins, fără a dispune în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, denotă că instanța s-a rezumat doar la a citi în mod trunchiat întreaga documentație.
P. toate aceste motive a solicitat ca în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă admiterea recursului,casarea soluției instanței de fond, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, intimații D. G., C. E. și D. C. au solicitat respingerea recursului. În motivarea acestei poziții procesuale, intimații au invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei în sensul că aceasta nu este succesoarea în drepturile de moștenire a soțului său defunct, privind suprafața de teren în cauză; lipsa interesului reclamantei în realizarea dobândirii dreptului de proprietate prin faptul că nu a solicitat în termen legal. Conform L. 18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pe respectiva suprafață de teren în cauză, Comisiei Locale de aplicare a legii fondului funciar a comunei Popești, jud. Iași, implicit Comisiei Județene de Fond F. Iași; intimații au mai susținut că recurenta nu a făcut dovada că a depus cerere de punere în posesie în termenul legal, conform L. nr. 18/1991, prin înscris (proces-verbal) și pentru eliberarea titlului de proprietate, la instituția abilitată, pentru suprafața de teren de 1000 mp situat în Tarlaua nr. 29 de pe raza comunei Popești, jud. Iași. Deși C. Locală de Fond F. Popești și C. Județeană de Fond F. Iași au validat suprafața de 3,88 ha teren conform anexei 2 a pe numele D. Z., titlul de proprietate nr._/16.09.1996 pe numele D. Z. i s-a întocmit cu o suprafață de 5,45 ha, deci mai mult cu 1,57 ha decât suprafața de teren validată de C. Județeană de Fond F..
P. suprafața de 1000 mp situată în Tarlaua 29 de pe raza comunei Popești, jud. Iași, nu s-a depus nici o cerere la nicio lege a fondului funciar. Din anul 1962 și până în anul decesului tatălui lor, D. I., în anul 1986 și după această dată, când în posesie și proprietate au avut acest teren ei, s-a realizat uzucapiunea de 30 de ani (prescripția achizitivă), conform art. 1890 Cod civil. În această perioadă de timp și până în prezent nimeni nu a tulburat cele două posesii, respectiv cea a tatălui lor și a lor. Posesiile au avut loc sub nume de proprietate continuă publică, conform art. 1847 Cod civil.La această uzucapiune se referă și P. de pe lângă Judecătoria Iași prin Rezoluția dată în dosarul nr. 9527/P/2010, de neîncepere a urmăririi penale din data de 15.11.2010 pe care au anexat-o la dosar. Datorită faptului că în actul de vânzare – cumpărare din anul 1939 nu se stipulează . locație de reper a terenului în cauză, nu se știe cum reclamanta a ajuns la concluzia că acest teren îi aparține. Comparând titlul de proprietate nr._/29.11.1995, emis pe numele D. M., cu actul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 30.11.1939, se constată că vecinii stipulați nu corespund ca nominalizare cât și ca orientare topometrică.
În susținerea aspectelor invocate, intimații au depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr._/16.09.1996, emis pe numele D. D. Z., înscris ce se regăsește și la dosarul de fond.
Recurenta nu a administrat probe în această fază procesuală.
Intimatele Comisiile de fond funciar nu au depus întâmpinare și nici nu au administrat probe.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, raportat la prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată neîntemeiat recursul formulat.
În urma cererilor formulate în baza L. nr. 18/1991, reclamantei D. D. Z. i s-a recunoscut îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 4,10 ha (în nume propriu, cu validare pe anexa 2a – fila 5 dosar fond) și respectiv 2,72 ha (în calitate de succesoare a autoarei sale, defuncta B. A., cu validare pe anexa 3 – fila 42 dosar fond).
Pârâții D. G., C. E. și D. C. sunt moștenitorii defunctei D. M. căreia, prin titlul de proprietate nr._ din 29.11.1995 emis de C. Județeană Iași de Fond F. (filele 34-35 dosar fond), i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren din care 1,7197 ha în extravilanul . mp în intravilan Popești, în T29 (P 2/1 – 1603 mp, P 2/2 – 400 mp și P2/3 – 800 mp).
Reclamanta,căreia în urma recunoașterii îndreptățirii la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,82 ha, i s-a eliberat titlu de proprietate doar pentru suprafața de 5,45 ha (în acest sens titlul de proprietate nr._/16.09.1996 eliberat de C. Județeană Iași de Fond F. – fila 20 dosar), a pretins că suprafața de 1000 mp înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele autoarei pârâților, în intravilan în T 29 (fără indicarea parcelei), a aparținut autorului ei, în același timp afirmând însă reclamanta că terenul respectiv a fost dobândit de ea și de soțul ei prin două acte încheiate în 1938.
Dincolo de controversa ce privește originea terenului ce face obiectul prezentului litigiu, tribunalul reține că nici în fața primei instanței și nici în această fază procesuală, reclamanta – recurentă nu a demonstrat temeinicia pretențiilor sale.
Actele de vânzare – cumpărare la care face referire reclamanta în cuprinsul cererii de chemare în judecată (filele 68-69 dosar fond), atestă faptul că la 4 martie 1938, D. D. (soțul reclamantei) a cumpărat imobilul compus din 3580 mp (20 prăjini sau 35 ari 80 centiari) situat în vatra satului Popești, iar la 30 noiembrie 1939, același D. D. a cumpărat trei trupuri de teren compuse din suprafețele de 26,85 mp, 1965 mp și respectiv 650 mp.
Expertiza efectuată la instanța de fond de expert S. G. a evidențiat faptul că în intravilan Popești, reclamantei D. Z. i s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafața de 9035 mp, iar suprafața de 2941 mp amplasată în T29 parcelele 3/1, 3/2, 3/3 este stăpânită de aceeași reclamantă fără acte, totalul acestor suprafețe, 1976 mp, depășind totalul suprafețelor înscrise în cele două acte de vânzare – cumpărare din 1938 și respectiv 1939 (8880 mp), dar fiind aproape echivalentul suprafeței de teren înscrisă în rolul soților D. D. și Z. în intravilan Popești în anul 1959 - 1,22 ha (fila 163 dosar fond).
Totodată, expertiza S. a stabilit că suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate contestat, emis pe numele autoarei pârâților, nu cuprinde niciuna din suprafețele de teren cumpărate de D. D. în anii 1938, 1939.
Trebuie menționat că niciuna din părți nu a formulat obiecțiuni la expertiza S., condiții în care tribunalul apreciază că reclamanta și-a însușit concluziile acesteia.
În raport de situația de fapt mai sus – reținută pe baza analizei probatoriului administrat la prima instanță, tribunalul concluzionează că în mod corect a fost respinsă cererea reclamantei de constatare a nulității titlului de proprietate nr._/29.11.1995, emis pe numele D. M., în cauză nefiind probată incidența niciunuia din cazurile de nulitate a actelor de reconstituire, expres și limitativ prevăzute de Legea 169/1997 – art. III.
Relativ la acest capăt de cerere, tribunalul notează că nu se impun a mai fi analizate excepțiile privind lipsa calității procesual active a reclamantei și excepția lipsei de interes a acesteia în promovarea prezentei acțiuni, reiterate de intimați în această fază procesuală prin întâmpinarea formulată, întrucât dispozițiile instanței de fond ce vizează aceste aspecte nu au fost recurate, ele neputând fi cercetate în cadrul recursului declarat de reclamantă.
În ce privește al doilea capăt de cerere cu care reclamanta a investit prima instanță – modificarea titlului de proprietate nr._/1996 emis pe numele acesteia, în sensul completării cu suprafața de 2685 mp, tribunalul reține că și acesta este neîntemeiat. P. finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la întreaga suprafață de 6,82 ha, respectiv și pentru diferența de 1,37 ha, în baza celor două validări ale Comisiei Județene de Fond F. Iași pe anexele 2a și 3, reclamantei urmează să i se întocmească un alt titlu de proprietate. Modificarea presupune îndreptarea unei erori materiale, situație ce nu a fost invocată și prin urmare nici nu poate fi reținută în speța de față.
Deși considerentele sentinței primei instanțe nu cuprind o analiză minuțioasă a elementelor probatorii administrate, aspectele pe baza cărora prima instanță și-a fundamentat soluția au fost corect stabilite astfel că, în urma controlului judiciar exercitat în prezenta cale de atac nu poate fi reținută incidența motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin urmare, în considerarea celor expuse, tribunalul constată că în mod corect prima instanță a respins acțiunea reclamantei, că nu pot fi primite criticile aduse de aceasta sentinței recurate astfel că, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca neîntemeiat recursul formulat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta D. D.Z. împotriva sentinței civile nr._/19.10.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o menține
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 05.10.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. M. A. C. C. A. M.
Grefier,
M. Getuța
Red. A.M.C.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./08.04.2013
Judecător fond C. Acrâșmăriței
| ← Anulare act. Decizia nr. 557/2012. Tribunalul IAŞI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
