Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1996/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1996/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-10-2012 în dosarul nr. 1996/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Octombrie 2012
Președinte - M. C.
Judecător E. C. F.
Judecător I. D.
Grefier M. P.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1996/2012
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții D. P. și D. A. împotriva sentinței civile nr. 973/29.03.2012 pronunțată de Judecătoria P., intimați D. D., P. ., având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. P. T. pentru recurenți, lipsă fiind intimații.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța se declară competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Cererea de recurs este formulată și motivată în termen. Apărătorul ales al recurenților depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei.
Instanța învederează apărătorului ales al recurentului că are obligația de a depune la dosar timbru judiciar de 0,3 lei.
Av. P. arată că prin citația pe care a primit-o nu era trecută mențiunea achitării timbrului judiciar.
Instanța acordă posibilitatea apărătorului ales al recurenților să depună la dosar timbru judiciar de 0,3 lei având în vedere faptul că prin citație nu s-a pus în vedere achitarea timbrului judiciar.
Instanța constată că în cauză nu s-a formulat întâmpinare.
Instanța acordă cuvântul cu privire la probele de care înțeleg recurenții să se folosească în cauză.
Av. P. arată că nu solicită administrarea altor probe înafara înscrisurilor aflate la dosar.
Instanța acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Av. P. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, respingerea excepției autorității de lucru judecat, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se reține această excepție. Solicită casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare.
Declarând dezbaterile încheiate, instanța reține cauza spre soluționare.
Av. P. depune la dosar timbru judiciar de 0,3 lei.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr. 973/29.03.2012 Judecătoria P. dispune:
„În baza art. 246 C.proc.civ. ia act de renunțarea reclamanților D. P. și D. A. la judecată în contradictoriu cu P. Comunei Strunga, cu sediul în ..
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Comunei Strunga ca rămasă fără obiect.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu, ca rămasă fără obiect.
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de către instanță din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanții D. P. și D. A., cu domiciliul în ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul D. D., cu domiciliul în ., jud. Iași, pentru autoritate de lucru judecat.”
Pentru a se pronunța în acest sens instanța de fond reține următoarele:
P. cererea de chemare în judecată reclamanții D. D., D. P. și D. A., au solicitat în contradictoriu cu P. Comunei Strunga, reprezentată de primar, să se constate că la data de 19.11.1990 pârâtul D. D. a vândut fratelui său,reclamantul D. P.,și soției acestuia, reclamanta D. A., casa în care locuia și terenul aferent în suprafață de 978 mp, solicitând pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, invocând prevederile art. 111 C.proc.civ.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată prin avocat de către reclamanții D. P. și D. A..
P. cererea modificatoare depusă la data de 16.01.2012, reclamanții D. P. și D. A. au arătat că doresc să se judece în contradictoriu cu pârâtul D. D. și că renunță la judecata în contradictoriu cu P. Comunei Strunga.
Față de această cerere modificatoare instanța a luat act de aceasta și, având în vedere prevederile art. 246 C.proc.civ. va lua act de manifestarea de voință a reclamanților privind renunțarea la judecată în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Strunga.
D. consecință a renunțării la judecata în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Strunga, excepția lipsei calității procesuale active și cea a inadmisibilității acțiunii în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată, în contradictoriu cu această pârâtă, au rămas lipsite de obiect, instanța urmând să le respingă ca atare.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat instanța reține următoarele:
P. sentința civilă nr. 1213 din data de 27.03.2008 a Judecătoriei P., irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia civilă nr. 979 din 27.04.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr._, s-a respins acțiunea promovată de reclamanții D. P. și D. A., în contradictoriu cu pârâții D. D. și D. M., reținându-se că cererea de chemare în judecată a reclamanților este neîntemeiată, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că reclamanții au cumpărat de la pârâți la data de 19.11.1990 o casă de locuit situată în ., contractul de vânzare cumpărarea fiind înregistrat la P. Comunei Strunga, însă din nici un înscris depus la dosar nu rezultă că pârâții au intenționat să vândă sau că au făcut vreo promisiune de vânzare cu privire la terenul aferent casei de 980 mp, pentru care reclamanții solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Conform art. 166 C.proc.civ., „excepția autorității de lucru judecat se poate invoca, de părți sau de judecător, chiar în fața instanțelor de recurs”.
Potrivit art.1201 C.civ., există autoritate de lucru judecat "când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor, în aceeași calitate."
Pentru existența autorității de lucru judecat se cere existența unei triple identități între cauza judecată și cauza ce urmează a fi judecată, și anume identitate de părți, de obiect și de cauză.
Astfel, dosarul nr._ avea ca obiect constatarea faptului că pârâții D. D. și Delanu M. au vândut reclamanților D. P. și D. A. odată cu casa și terenul aferent acesteia și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare a terenului aferent case de locuit, în suprafață de 980 mp, cumpărat prin actul de vânzare cumpărare nr. 2474/19.11.1990.
P. prezenta cerere de chemare în judecată, precizată și modificată, reclamanții D. P. și D. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. D. să se constate că au cumpărat de la pârât la data de 19.11.1990 casa în care locuiesc și terenul aferent în suprafață de 978 ( sau 976) mp, iar hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, invocând în drept art. 111 C.proc.civ.
Cât privește primul element – părțile – se are în vedere nu prezența lor fizică la proces, ci prezența lor juridică, adică participarea la proces în nume propriu sau prin reprezentant. Există identitate de părți chiar dacă într-un proces o parte a figurat ca reclamant și cealaltă ca pârâtă, iar în al doilea proces aceste calității sunt inversate.
Se constată astfel de către instanță, sub aspectul identității de părți, că pârâtul D. D. împotriva căruia reclamanții D. P. și D. A. au formulat prezenta cerere de chemare în judecata, se regăsește în aceeași calitate, alături de D. M., în acțiunea ce a făcut obiectul cauzei înregistrate pe rolul Judecătoriei P. sub nr._, soluționată prin sentința civilă nr.1213/27.05.2008. Instanța apreciază nerelevant sub acest aspect faptul că în prezenta cauză nu figurează în calitate de pârâtă și numita D. M., fiind suficient ca părțile din prezenta cauză să se regăsească și în cea de-a doua.
Al doilea element – obiectul – se referă atât la pretenția concretă dedusă judecății cât și la dreptul care se poartă asupra obiectului material.
În cauză, instanța constată că reclamanții, atât prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei P. sub nr._, cât și prin prezenta cerere de chemare în judecată au solicitat constatarea unui drept de proprietate asupra casei de locuit și a terenului aferent (fie că acesta este de 980 mp/978 mp/976mp), hotărârea pronunțată urmând să țină loc de act autentic, invocând existența actului de vânzare-cumpărare înregistrat la P. Comunei Strunga sub nr. 2474/19.11.1990.
P. cel de al treilea element – cauza – se înțelege fundamentul pretenției afirmate sau situația de fapt calificată juridică.
Instanța constată că și sub acest aspect există identitate, reclamanții prin cele două acțiuni urmărind constatarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și terenului aferent acesteia, imobile pe care reclamanții pretind că le-ar fi dobândit prin cumpărare de la pârât, hotărârea pronunțată urmând să țină loc de act autentic, perfectându-se astfel vânzarea-cumpărarea asupra terenului.
De altfel, reclamanții, prin apărător, nu au negat existența triplei identități de părți, obiect și cauză, însă au apreciat că excepția autorității de lucru judecat trebuie respinsă deoarece au depus în susținerea acțiunii și alte înscrisuri decât cele care au fost avute în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 1213/27.05.2008 a Judecătoriei P..
Instanța apreciază că aceste motive invocate de către reclamanți nu pot duce la respingerea excepției autorității de lucru judecată, odată ce a fost reținută identitatea de părți, obiect și cauză.
Tot în acest sens, instanța reține că autoritatea lucrului judecat are la baza regula că o acțiune nu poate fi judecată irevocabil decât o singură dată și nu poate fi combătută printr-o altă hotărâre judecătorească, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotărâre irevocabilă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces.
Astfel, reținându-se îndeplinirea în cauză a triplei identități cerute de dispozițiile art. 1201 C.civ., instanța apreciază drept întemeiată excepția autorității de lucru judecat, urmând a o admite ca atare și, în consecință, va respinge cererea formulată de reclamanți pentru autoritate de lucru judecat,.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții D. P. și D. A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenții că nu există identitate de părți și că în prezenta cerere au administrat probe noi în susținerea acțiunii care nu au putut fi administrate în cauza anterioară întrucât nu se aflau în posesia lor. Invocă recurenții chitanțele de mână cu care a cumpărat D. D. drepturile succesorale casa și terenul aferent de la moștenitorii defuncților R. I. I. și R. I. T., singurul înscris în baza căruia s-a făcut transferul de proprietate către D. D..
Intimatul deși legal citat, nu și-a precizat poziția procesuală față de cererea formulată printr-o întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză tribunalul reține următoarele:
Situația de fapt corect și exhaustiv reținută în expunerea de motive a hotărârii atacate și-a aflat legala sa sancționare înaintea instanței de fond.
În dosarul nr._ calitatea de reclamanți au avut-o D. A. și D. P. iar calitatea de pârâți D. D. și D. (fostă D.) M.. În prezentul litigiu calitatea de reclamanți aparține acelorași persoane D. A. și D. P. iar calitatea de pârât doar numitului D. D.. Neformularea prezentei cereri de chemare în judecată și în contradictoriu cu fosta soție a pârâtului D. D., numita D. M., care a figurat în primul proces ca pârâtă nu poate conduce spre concluzia susținută de recurenți a inexistenței identității de părți. Această identitate există chiar dacă în prezentul litigiu nu mai este chemată în judecată și fosta soție. Aceasta întrucât identitatea de părți se raportează la structura raportului juridic litigios, structură ce-l include în ambele dosare pe pârâtul D. D.. Absența unei persoane din structura raportului juridic inițial nu echivalează cu o absență a identității de părți câtă vreme unul dintre pârâți figurează în ambele litigii. Identitatea de părți nu reclamă o calchiere a structurii raportului juridic inițial.
Potrivit art. 163 alin. 1 Cod procedură civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe. Excepția autorității de lucru judecat – potrivit art. 166 Cod procedură civilă – se poate ridica de părți sau de judecător chiar înaintea instanțelor de recurs.
Soluționarea excepției autorității de lucru judecat presupune exclusiv o analiză a identității celor 3 elemente părți, obiect și cauză. Constatarea întrunirii acesteia activează excepția autorității de lucru judecat cu consecința respingerii cererii pentru acest motiv. Cercetarea probelor administrate și a putinței/neputinței părților de a le solicita excedează limitelor de analiză pe care le reclamă soluționarea excepției autorității de lucru judecat.
Autoritatea de lucru judecat este un principiu de interes general potrivit căruia ceea ce s-a hotărât printr-un act de jurisdicție bine sau rău se consideră că exprimă adevărul și judecata nu mai poate fi reluată. Autoritatea de lucru judecat pune capăt irevocabil oricărui litigiu în care părțile au uzat de toate căile de atac deschise și puse la dispoziția lor de către lege. Excepția autorității de lucru judecat are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată: non bis in idem.
În considerarea celor mai sus expuse și alăturat celor judicios reținute de instanța de fond în baza art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a dispune conform prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții D. P. și D. A. împotriva sentinței civile nr. 973/29.03.2012 pronunțată de Judecătoria P., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.10.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C.M. F.E.C. D.I. GREFIER,
P.M.
Grefier transferat
la Judecătoria Iași
semnează,
Red: C.M.
Tehn. H.C.
Ex.2/22.01.2013
Judecător fond: C. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2028/2012. Tribunalul IAŞI | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1705/2012.... → |
|---|
