Fond funciar. Decizia nr. 217/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 217/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 217/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01 Februarie 2013
Președinte - F. E. C.
Judecător - C. C. E.
Judecător - M. M.
Grefier - M. Getuța
Decizia civilă nr. 217
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenți B. D., B. M. împotriva sentinței civile nr. 1971/22.06.2012 pronunțată de Judecătoria P., intimată C. J. I. DE F. F., având ca obiect fond funciar, plângere împotriva hot. .> La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data 01.02.2013 când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de fața, reține următoarele:
Prin sentința civila nr.1971/22.06.2012 pronunțata de Judecatoria P. s-au dispus următoarele:
Admite excepția tardivității plângerii, invocată din oficiu.
Respinge ca tardiv formulată plângerea împotriva Hotărârii Comisiei Județene Iași cu nr. 53/1991, formulată de petenții B. D. și B. M., domiciliați în P., suburbia Blăgești, .. 96, jud. Iași, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, cu sediul în Iași, .. 60, jud. Iași.
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:
„Prin plângerea înregistrată la data de 05.03.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., petenții B. D. și B. M. au chemat în judecată intimata C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, solicitând instanței desființarea parțială a Hotărârii nr. 53/1991 a Comisiei Județene Iași și stabilirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 754 m.p. teren situat în intravilanul municipiului P. în T 68 „C. lui I.” și radierea din anexa de validare a unei suprafețe similare de 754 m.p. extravilan.
În motivarea plângerii petenții arată că au avut în proprietate o suprafață de 0,50 ha în municipiul P. în tarlaua denumită popular „C. lui I.”. La momentul predării în CAP a terenului acesta era situat în extravilanul localității, însă ulterior, prin sistematizarea zonei, a devenit intravilan. Anterior anului 1990 o parte a lotului de teren, respectiv 2440 m.p., a fost afectat amenajării Stației de Epurare P.. Restul suprafeței până la 5000 m.p. este liber de construcții sau amenajări.
Mai arată petenții că în anul 1991 au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,59 ha pe raza mun. P., din care 0,50 ha situată în C. lui I.. Cererea de reconstituire a fost validată integral, fiind eliberată adeverința de proprietate nr. 6602/12.08.1991. Din anul 1991 petenții au intrat în posesia suprafeței de 2272 m.p. pe care au deținut-o netulburați până în anul 2010.
La data de 27.03.2002 a fost emis petenților titlul de proprietate nr._, însă doar pentru suprafața de 1806 m.p. în T 68 C. lui I.. Diferența de suprafață ce li se cuvenea în zona C. lui I. a fost atribuită petenților în extravilan.
Mai arată petenții că au introdus acțiune în anularea propriului titlu, pentru a obține radierea suprafeței de 754 m.p. din extravilan și completarea titlului de proprietate cu aceeași suprafață de teren în intravilan în C. lui I.. În același timp au contestat și procesul verbal de punere în posesie emis de comisia locală P. pe numele megieșilor T. care urmăreau să obțină în mod fraudulos acte de proprietate pentru teren (dosarele nr._ și nr._ ale Judecătoriei P.). acțiunea privind anularea titlului de proprietate a fost respinsă prin sentința civilă nr. 2749/2010 rămasă irevocabilă prin Decizia 2581/13.10.2011 a Tribunalului Iași. Soluția în dosarul nr._ nu este însă irevocabilă.
În considerentele sentinței civile nr. 2749/2010 și ale deciziei civile nr. 2581/2011 s-a reținut că la baza emiterii titlului de proprietate s-a aflat HCJ nr. 53/1991 prin care dreptul de proprietate a fost validat pentru teren extravilan și astfel, nefiind contestată hotărârea comisiei județene titlul de proprietate care concordă cu aceasta nu poate fi modificat.
Față de aceste considerente au introdus prezenta acțiune a cărei admitere o solicită motivat și de faptul că, deși înainte de anul 1962 terenul din tarlaua C. lui I. era extravilan, iar în 1991 intravilan, acest aspect nu trebuia să constituie pentru comisiile de fond funciar un impediment pentru validarea dreptului de proprietate pentru toată suprafața liberă din intravilan, de 2560 m.p., pe vechiul amplasament.
Mai arată petenții că datorită erorii comisiilor de fond funciar, împotriva celor care dețin terenul în mod abuziv petenții nu au la îndemână nici un mijloc legal de a-i acționa în judecată pentru revendicarea proprietății, din lipsa titlului de proprietate. Dacă petenții ar fi avut cunoștință la momentul oportun despre hotărârea de validare nr. 53/1991 sau despre fișa suprafețelor date în proprietate, ar fi acționat mult mai devreme. Solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Alăturat acțiunii au fost depuse următoarele înscrisuri: rol agricol B. M. D. (f.7), copie din dosarul nr._ – documentația aferentă HCJ nr. 53/1991 anexa 2a poziția 25 (f.8,9, 11-12), corespondență petent-comisii (f.10), adresă C. Locală P. – Judecătoria P. – ds._ (f. 14), cerere de comunicare a HCJ 53/1991 (f.15), HCJ 53/1991 cu anexa 2a (f.16-19), precizări ale petenților în dosarul nr._ (f. 20-21), raport de expertiză efectuat în ds._, exp. C. C. (f.22-27), Decizia nr. 2581/ 13.10.2011 a Tribunalului Iași (f.28-31), adeverința nr. 6602/12.08.1991 (f.32), titlul de proprietate nr._/2002 (f. 33).
Instanța a solicitat din oficiu comisiei județene Iași documentația aferentă HCJ 53/1991, anexa 2a poziția 25, aceasta fiind depusă la filele 38-42 dosar.
La primul termen de judecată instanța a interpelat petenții cu privire la natura juridică a acțiunii de față, aceștia precizând prin apărător că obiectul acțiunii este „plângere împotriva HCJ nr. 53/1991” (f.46 dosar). Față de precizările arătate instanța a invocat din oficiu excepția tardivității plângerii și a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei P..
Instanța a solicitat comisiei județene să precizeze dacă HCJ 53/1991 a fost comunicată petenților. C. județeană a răspuns că nu a efectuat vreo comunicare, ci C. Locală P. a fost cea care s-a ocupat de comunicări, potrivit art. 4 din HCJ nr. 53/1991 (f.49).
C. Locală P. a răspuns instanței că HCJ nr. 53/1991 nu a fost comunicată petenților ci doar afișată la loc vizibil la sediul Primăriei (f.55).
Petenții au mai depus la dosar următoarele înscrisuri noi: adeverință nr. 8585/04.05.2012 privind suprafața de 754 m.p. atribuită în posesie numitei T. M. (f.50), adresă Primăria Mun. P. – C.. Av S. M. (f.56), hotărârea privind aprobarea planului Urbanistic General al mun. P. din 26.03.2009 (f.57-58).
C. Locală P. a arătat că nu s-a mai găsit procesul verbal de afișare a HCJ nr. 53/1991 la sediul Primăriei P. (f.62).
La termenul din data de 22.06.2012 instanța a reținut spre soluționare excepția tardivității invocată din oficiu.
Analizând cu prioritatea prevăzută de art. 137 Cod procedură civilă excepția tardivității instanța o constată întemeiată pentru considerentele care succed:
Prin cererea de reconstituire nr._/15.03.1991 petentul B. D. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,59 ha teren arabil situat în „cotul lui I.” și în „lînă” (f.9 dosar).
Prin Hotărârea nr. 53/09.08.1991 a Comisiei Județene Iași a fost validată cererea de reconstituire a petentului, acesta fiind înscris în anexa 2a la poziția 25 cu suprafața de 0,59 ha extravilan arabil (f.19 dosar).
Din actele dosarului rezultă că HCJ nr. 53/1991 cu anexa 2a poziția 25 nu a fost comunicată de către comisiile de fond funciar petenților, nici cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire și nici prin afișare la sediul Primăriei (lipsește procesul verbal de afișare).
Potrivit adresei înaintată de C. Locală P. ca răspuns la solicitările instanței din dosarul nr._ (f. 61 din dosarul de fond atașat la prezenta cauză), depusă și de reclamanți la fila 14 dosar prezent, „nu s-au întocmit procese verbale de punere în posesie, comisiile care au funcționat în acea perioadă s-au deplasat în teren, au efectuat măsurători și au predat amplasamentele, ocazie cu care au întocmit tabele nominale cuprinzând ordinea în . pe contur pentru parcele din câmp”. Diferența de teren din tarlaua C. lui I. este ocupată de Stația de epurare și nu se afla în gestiunea comisiei municipale de fond funciar la . Legii 18/1991”.
La data de 27.03.2002 a fost eliberat pe numele B. D. titlul de proprietate pentru suprafața de 0,59 ha, din care 1806 m.p. intravilan T 68 și 4094 m.p. extravilan T 63 și T 123 (f.33 dosar).
Prin acțiunea înregistrată la data de 29.04.2010 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., B. D. și B. M. au solicitat instanței să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/ 27.03.2002 pentru suprafața de 754 m.p. extravilan și obligarea comisiei locale P. la punere în posesie cu această suprafață în intravilanul localității P., în T 68, C. lui I..
La data de 21.06.2010 în dosarul nr._ a fost depusă de către OCPI Iași documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/ 27.03.2002, constând în fișa suprafețelor primite în proprietate (f.31)
La data de 05.07.2010 a fost depusă la dosarul_ de către C. Județeană Iași documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/2002, constând în: cererea de reconstituire (f.38), anexa de validare (f.39).
Potrivit încheierii de ședință din 20.07.2010 dată în dosarul nr._ un exemplar de pe documentația depusă de C. Județeană Iași a fost comunicat reclamanților prin apărător.
Așadar, la data de 20.07.2010 (cel mai târziu) se poate reține că petenții au luat la cunoștință de forma de validare a dreptului lor de proprietate – 0,59 ha extravilan arabil -, conform anexei de validare.
În prezenta plângere petenții au solicitat respingerea excepției tardivității pe considerentul că hotărârea comisiei județene Iași nr. 53/1991 le-a fost comunicată abia în urma cererii de comunicare pe care aceștia au formulat-o la data de 09.02.2012 (f.15) și că simpla comunicare a anexei de validare în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei P. nu poate echivala ca efect comunicării hotărârii județene însăși.
Plângerea împotriva hotărârii comisiei județene are natura juridică a unei căi speciale de atac, astfel încât calea de atac trebuie apreciată după procedura în vigoare la data emiterii hotărârii atacate.
În acest sens și art. 725 alin.3 Cod procedură civilă, care, deși fac referire la hotărâri judecătorești, trasează procedura de urmat în materia aprecierii procedurii căilor de atac:”hotărârile pronunțater înainte de . legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate”.
Or,potrivit art. 11 alin. 4,5 și 6 din Legea 18/1991 în forma în vigoare la data emiterii HCJ nr. 53/ 09.08.1991:” C. judeteana este competenta sa soluționeze contestațiile și sa valideze sau sa invalideze mãsurile stabilite de comisiile subordonate. Impotriva hotãrîrii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plîngere la judecãtoria în raza cãreia este situat terenul, în termen de 30 de zilede la data la care a luat cunostinta de soluția data de comisia judeteana. Plîngerea suspenda executarea”.
După cum se poate cu ușurință observa legiuitorul nu a mărginit termenul de plângere la data la care partea a luat la cunoștință de hotărârea în sine, ci de soluția dată de comisia județeană, cele două formulări nefiind gratuite și neconfundând instituțiile de drept.
Abia prin legea 169/1997 s-a instituit regula potrivit căreia termenul de 30 de zile pentru promovarea plângerii curge de la data comunicării (punctul 34 care introducea un nou capitol – „III ind.1 – Dispoziții procedurale” ).
Față de cele expuse instanța constată că termenul de 30 de zile pentru promovarea plângerii împotriva HCJ nr. 53/09.08.1991 nu curge de la data la care aceasta a fost comunicată părților prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ci va trebui apreciat prin prisma datei la care au luat petenții la cunoștință de soluția dată de comisia județeană.
Or, față de data la care petenții au luat la cunoștință de soluția dată de comisia județeană, termenul de 30 de zile a expirat de mult.
Astfel, o primă luare la cunoștință despre soluție îl constituie obținerea adeverinței de proprietate nr. 6602/12.08.1991. În conținutul acesteia era indicată soluția dată de comisia județeană: validare pentru 0,59 ha, cu înscriere în anexa 2a poziția 25 (f.32 dosar).
Având însă în vedere că adeverința nu cuprinde și date de identificare a suprafeței atribuite (intravilan, extravilan, . în timp (atestat de acte) la care petenții au luat la cunoștință de soluția comisiei județene este chiar data obținerii titlului de proprietate nr._/27.03.2002. Din titlu rezultă absolut toate datele vizate de HCJ nr. 53/1991: suprafața reconstituită și amplasamentul fiecărui trup de teren.
Și prin raportare la data luării la cunoștință de anexa de validare, plângerea este tardivă. Astfel, cum am arătat, petenții au primit anexa de validare în care figura suprafața de 0,59 ha integral extravilan la data de 20.07.2010 când le-a fost comunicată prin intermediul instanței în dosarul nr._ al Judecătoriei P..
Mai mult, odată finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate (încheiată la momentul emiterii titlului de proprietate) nu mai pot fi primite critici ale unei etape subsecvente acestei proceduri.
În acest sens a arătat și Tribunalul Iași în decizia civilă nr. 2581/ 13.10.2011 pronunțată în dosarul nr._, din care cităm:”criticile privind nerespectarea vechiului amplasament urmau a fi făcute în mod necesar în procedura plângerii împotriva hotărârii comisiei județene de validare a cererii lor, în condițiile art. 53 din Legea 18/1991, etapă obligatorie. Nu pot fi primite aceleași critici într-o etapă subsecventă acesteia, ulterior emiterii titlului de proprietate”.
Pentru considerentele expuse instanța va admite excepția tardivității plângerii, invocată din oficiu, și va respinge plângerea împotriva Hotărârii Comisiei Județene Iași nr. 53/ 09.08.1991 ca tardiv formulată.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă instanța constată că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.”
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții B. D. și Bicir M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art.299, art.304 pct.7-9 și art.304 ind.1 C.pr.civ .
În motivare s-a arătat că, prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ s-a solicitat desființarea hotărârii nr. 53/1991 a Comisiei Județene Iași precum și stabilirea dreptului de proprietate în beneficiul nostru pentru o suprafață de 754 mp teren intravilan, situat în municipiul P., tarlaua 68 " C. lui I.", cu radierea din anexa de validare a unei suprafețe similare de 754 mp din extravilan. S-a învederat instanței de judecată faptul că până la colectivizare au deținut în proprietate o suprafață de 0,50 ha teren în tarlaua denumită popular " C. lui I.", teren pe care l-au stăpânit până în anul 1962 când l-au predat la CAP, iar în anul 1991, când a intrat în vigoare Legea Fondului F., au solicitat Comisiei Locale P. să reconstituie dreptul de proprietate și pentru suprafața de teren din "C. lui I.".C. Locală a emis adeverință de proprietate pentru 0,50 ha, iar din același an au arătat recurenții că au reintrat în posesia terenului liber de construcții sau de amenajări, pe vechiul său amplasament, deținând din anul 1991 și până în anul 2010 în mod continuu și netulburaț suprafața de 2560 mp.Titlul de proprietate pentru teren a fost emis cu foarte mare întârziere. Pe titlul de proprietate figurează înscrisă doar o suprafață de 1806 mp în tarlaua 68 " C. iui lacob". în loc de 2560 mp cât este liber. Pe lângă faptul că titlul de proprietate a fost întocmit în baza unei documentații ce nu le-a fost adus la cunoștință și care a fost semnată în fals în numele reclamantului B. D., cel mai probabil de către un membru din C. locală, în acest act de proprietate a fost inclusă fictiv o suprafață de teren din extravilan care niciodată nu a fost măsurată și dată în posesie, și care nu există în fizic. Întrucât, prin emiterea titlului de proprietate doar pentru o suprafață de 1800 mp intravilan tarlaua 68 "C. lui I.", au fost prejudiciați, au introdus acțiunea în anularea titlului de proprietate, în sensul radierii suprafeței de 754 mp extravilan trecută fictiv și, completarea titlului de proprietate cu 754 mp intravilan tarlaua 68. În cauza de fată s-a dovedit faptul că, niciodată nu le-a fost comunicat la domiciliu Hotărârea nr. 53/9 august 1991, prin care C. Județeană Iași a procedat la validarea dreptului de proprietate. Au arătat recurenții că au aflat despre faptul că există o asemenea hotărâre în dosarul nr._, însă în cauza respectivă înscrisul respectiv nu a fost depus. Întrucât prin sentința civilă nr. 2749/2010 a Judecătoriei P. și respectiv decizia civilă 2581/2012 a Tribunalului Iași, cele două instanțe de judecata au luat în considerare hotărârea 53/1991 a Comisiei Județene de F. F., în luna februarie 2012 au solicitat să li se comunice o copie de pe hotărârea 53/1991. au susținut recurenții că acțiunea de față a fost introdusă în termenul legal de 30 zile calculat de la data când au luat cunoștință de hotărâre. Prin sentința civila nr. 1971/22.06.2012 Judecătoria P. a considerat ca tardiv formulată plângerea împotriva hotărârii Comisiei Județene Iași cu nr. 53/1991. În considerentele sentinței se arată că în dosarul_ al Judecătoriei P. a fost depusă de către C. Județeană Iași documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate constând în cererea de reconstituire și anexa de validare, iar în data de 21 iunie 2010 a fost depusă și documentația de la OCPI Iași, respectiv fișa suprafețelor primite în proprietate. Instanța de judecată apreciază că la data de 20.07.2010 (cel mai târziu recurenții au luat la cunoștință de forma de validare a dreptului de proprietate conform anexei de validare. Se reține și faptul că actele de reconstituire trebuiau contestate în termenul de 30 de zile calculat de la data de mai sus.
S-a apreciat că soluția pronunțată de către Judecătoria P. nu este legală și temeinică. Este adevarat că în dosarul nr._ a fost depusă fișa suprafețelor date în proprietate, în care sunt identificate terenurile pe zone de amplasament, însă, cu privire la acest înscris s-au derulat cercetări penale, în urma cărora s-a constatat că este semnat în fals în numele reclamantului B. D.. Deci înscrisul respectiv nu este legal întocmit și prin urmare nu poate sta la baza emiterii unui titlu de proprietate. În ceea ce privește așa zisa anexă de validare, la dosarul_ a fost depus un tabel în care reclamantul B. D. figurează înscris cu teren situat în intravilan precum și în extravilan, însă, din înscrisurile aflate în dosarul de mai sus nu reiese nici un moment că tabelul respectiv reprezintă parte integrantă a hotărârii nr. 53/1991 a Comisiei Județene Iași.Cert este că hotărârea nr. 53/1991 nu a fost comunicată la domiciliu de către C. Locală (fapt confirmat de către reprezentanții acesteia),nu a fost afișată la sediul Primăriei municipiului P. în anul 1991 sau ulterior, nu a fost depusă în dosarul nr. 1813/_ al Judecătoriei P.. Probele de la dosar converg spre concluzia că s-a luat cunoștință de conținutul concret al hotărârii nr. 53/1991 abia în luna februarie 2012 și prin urmare plângerea a fost introdusă în termen.
În consecință s-a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând a se constata că prin hotărârea Comisiei Județene este nelegala.
C. Județeana de F. F. Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivare s-a arătat că în mod corect prima instanța a admis excepția tardivității plângerii. În acest dosar, O.C.P.I. Iași și C. județeană de F. F. Iași au depus documentațiile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/27.03.2002 și fișa suprafețelor primite în proprietate și anexa de validare. Aceste documentații au fost comunicate, prin apărător, la termenul din data de 20.07.2010. În consecință, la data de 20.07.2010 (cel mai târziu) se poate reține faptul că reclamanții au luat cunoștința de forma de validare a dreptului lor de proprietate - 0,59 ha extravilan arabil - conform anexei de validare.Sunt lipsite de relevant susținerile recurenților privind faptul că Hotărârea nr. 53/1991 de C. Județeană de F. F. Iași le-a fost comunicată în urma cererii adresate la data de 09.02.2012 și că simpla comunicare a anexei de validare în dosarul nr._ al Judecătoriei P. nu are efectul comunicării hotărârii însăși, în mod absolut corect, instanța de fond a reținut faptul că, la data emiterii Hotărârii nr. 1, art. 11 alin. (5) prin Legea nr. 18/1991 avea următoarea formă: "împotriva hotărîrii Comisiei județene cel nemulțumit poate face plângere la Judecătoria în a cărei raza este situat terenul în termen de 30 de zile de la data când aluat cunoștință de soluția dată comisia județeană". Abia prin Legea nr. 169/1997, a fost introdusă mențiunea potrivit căreia termenul 30 de zile începe să curgă de la data comunicării hotărârii. Or, recurenții au luat cunoștință de soluția Comisie Județene în repetate rânduri: -obținerea adeverinței de proprietate nr. 6602/12.08.1991, în care se precizează înscrierea în anexa 2a, poz. 25, cu suprafața de 0,59 ha, conform Hotărârii nr. 53/1991; data obținerii titlului de proprietate nr._/27.03.2002; -data comunicării anexei de validare și a Fișei suprafețelor primite în proprietate (recurenții recunosc, în fața instanței de fond, faptul că au luat cunoștință de existența Hotărârii nr. 53/1991 în dosarul nr._ ).
Față de oricare dintre aceste momente, plângerea recurenților a fost tardiv formulata raportat la prevederile art. 11 alin. (5) din Legea nr._, în forma vigoare la data respectivă și ale art.725 alin. (3) C.pr.CiV.
S-a arătat că indiferent de modalitatea în care instanța de recurs va privi excepția tardivității plângerii invocata din oficiu și admisă de Judecătoria P., acțiunea astfel cum a fost formulata este netemeinică și bazată pe interpretări subiective și eronate ale procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate la nivelul Comisiei Județene de F. F. Iași. În consecință, s-a solicitat respingerea recursului.
Recurenții au depus răspuns la întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente, motivele de recurs invocate și din oficiu, în baza art. 304 ind.1 Cod pr.civ, Tribunalul constată cele ce urmează:
Reclamanții au formulat la data de 5.03.2012 contestație împotriva Hotărârii nr.53/9.08.1991, prin care C. Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii jud.Iași a validat propunerile făcute de C. orașului P. privind reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate, reclamanții fiind menționați la poziția 86 cu 0,59 ha teren arabil extravilan.
În mod judicios, prima instanță a apreciat incidente acestui act emis de comisia județeană atât dispozițiile art. 11 al.4-6 din Legea 18/1991, în forma în vigoare la data emiterii hotărârii contestate, cât și dispozițiile art. 28 din Regulamentul aprobat prin HG 131/1991(de asemenea în forma în vigoare la data emiterii hotărârii).
Or, potrivit art. 11 menționat, împotriva hotărîrii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de soluția data de comisia judeteana.
În speță, Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nu a fost afișată la sediul primăriei și nici nu a fost nici comunicată sub semnătură.
Ca atare, termenul de exercitare a plângerii trebuie calculat de la momentul luării la cunoștință efectiv de către reclamanți, așa cum cere legea, moment care în orice caz nu poate fi apreciat ulterior datei de 20.07.2010, așa cum se reține și în hotărârea recurata. În data de 20.07.2010 reclamanților li s-a înmânat în fața unei instanțe de judecată, din partea pârâtei, documentația hotărârii nr.53/9.08.1991 a Comisiei județene de fond funciar din care a rezultat validarea reclamanților exclusiv pe o suprafață din extravilan.De altfel chiar recurenții recunosc în cadrul recursului formulat că au aflat despre faptul că există hotărârea nr.53/1991 în dosarul nr._, susținând însă că înscrisul respectiv nu a fost depus. Or, se reține că hotărârea nr.53/1991 este o hotărâre de validare colectiva pentru diverse anexe ale Legii nr.18/1991, cu modificări ulterioare, pentru întreg teritoriul orașului P.. În consecință, nu hotărârea 53/1991 individualizează dreptul reclamanților, ci însăși anexa validata 2a, în care la poziția 25 se regăsește B. D. cu suprafața de 0,59 ha extravilan arabil, anexa înmânata și comunicata la termenul din 20.07.2010 în dosar nr._
Susținerile recurenților potrivit cărora din documentația ce le-a fost comunicată nu a rezultat că anexa era a hotărârii contestate nu pot fi primite, deoarece în cauza nr._, instanța a solicitat comisiilor de fond funciar să depună documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate_/2002, care a fost întocmit în baza adeverinței 6602/12.08.1991. Mai mult, chiar adeverința invocata de către reclamanți în dosar_ face referire la hotărârea 53/9.08.1991, fiind un înscris pe care aceștia și-au sprijinit în mod constant pretențiile. De asemenea, din documentația depusă de OCPI la același termen din 20.07.2010 în dosarul_ rezultă că fișa suprafețelor primite în proprietate se referă la adeverința nr. 6602/1991, prin urmare cuprinde suprafețele validate de Hotărârea nr. 53/1991. Faptul că împotriva acestei fișe de punere în posesie s-ar fi derulat cercetări penale, așa cum susțin recurenții, pentru motivul nesemnării ei de către B. D. nu poate conduce la concluzia că acest înscris, ori anexa de validare nu i-ar fi fost comunicate. Faptul că fișa de punere în posesie, reflectând o situație de fapt născută ulterior validării, diferă de anexa de validare a hotărârii contestate deoarece cuprinde și teren intravilan, nu prezintă relevanță cu privire la aspectul litigios în discuție, privind tardivitatea plângerii.
Față de aceste considerente, Tribunalul constată că în mod corect prima instanță a constatat că acțiunea de față este tardiv formulată, fiin depășit termenul legal de contestare de 30 de zile, astfel încât, făcându-se aplicarea art. 312 Cod pr.civ, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții B. D. și B. M. împotriva sentinței civile nr. 1971/22.06.2012 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică din 01.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător Grefier FEC CCE MM MG
Red./ tehnored. FEC
Jud. fond C. P. R.
2 EX./15.03.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2759/2012. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 244/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
