Uzucapiune. Decizia nr. 2758/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2758/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-12-2012 în dosarul nr. 2758/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Decembrie 2012
Președinte – M. M.
Judecător -F. E. C.
Judecător – C. C. E.
Grefier -M. Getuța
Decizia civilă Nr. 2758
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta I. E. împotriva sentinței civile nr. 6865/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați D. A., D. V., G. C. V., U. A. T. . obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 07.12.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,14.12.2012, când,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului de fața,
Prin sentința civilă nr.6865/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
„Admite exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului G. V..
Respinge actiunea formulata de reclamantii D. A. si D. V., domiciliati in ., jud.Iasi in contradictoriu cu paratul G. V., domiciliat in ., jud.Iasi, ca fiind introdusă impotriva unei persoane fara calitate procesuală pasivă.
Admite in parte acțiunea formulată de reclamantii D. A. si D. V., domiciliati in ., jud.Iasi, împotriva pârâtelor U. A. – T. . în .. Iași si I. E., domiciliata in ., jud.Iasi.
Constată dreptul de proprietate al reclamantilor dobândit prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 3296 mp, situat în intravilan ., jud. Iași, astfel cum a fost individualizat prin expertiza topo întocmită de expert R. P., anexa nr.4, identificat intre punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20,21, 22,23,24,25,1, ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.”
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:
„Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._, reclamantii D. A. si D. V. au chemat in judecata pe paratii Ivascu E., G. V. si U. A. – Teritoriale . se constate dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in suprafata de 5000 mp situat in ..
In motivare, au aratat ca locuiesc la adresa sus – mentionata din anul 1971, cand li s-a repartizat o suprafata de teren de la fosta unitate la care si-au desfasurat activitatea, amplasament pe care si-au edificat casa in care locuiesc si in prezent.
In anul 1974, in urma unui acord verbal cu fostele autoritati locale, dar si cu reprezentantii CAP, au intrat in stapanirea unei suprafete de 5000 mp teren situat langa proprietatea lor si care la acest moment nu se afla in posesia sau proprietatea nimanui. Au ingradit intreaga suprafata de teren, iar incepand cu anul 1974 au folosit cu titlu de proprietari terenul respectiv, pe care l-au cultivat si ingrijit. Inca de la momentul in care s-au stabilit la actualul domiciliu, au avut ca vecini pe numitii Plesca E. si G. M., aceasta din urma decedand intre timp si avand ca unic mostenitor pe fiul sau, G. C..
Au mai aratat ca incepand cu anul 1997 au achitat impozitul aferent si pentru aceasta suprafata de teren, fiind inscrisi in Registrul Agricol al Comunei Voinesti.
In drept, au invocat disp.art.111 C.pr.civ., art.1847 si 1890 C.civ.
Atasat actiunii, au depus in copie adeverintele nr.342/11.01.2011 si nr.249/10.01.2011 emise de Primaria .> Legal citata, parata Ivascu (fosta Plesca ) E. a formulat intampinare (f.17), prin care a solicitat respingerea actiunii, aratand ca terenul in discutie a fost partial al mamei sale, Ivascu C.. In baza legii 18/1991 a obtinut un certificat de mostenitor in care este inclusa si acea parte din suprafata de 5000 mp. Nu le-a recunoscut niciodata reclamantilor calitatea de proprietari. Chiar si in timpul fostului regim reclamantii nu puteau primi ca proprietate mai mult de 500 mp pentru a construi o casa, restul fiind considerat lot in folosinta. Ca si fosti membri CAP, reclamantii ar fi trebuit sa formuleze cereri potrivit legii fondului funciar.
Paratii U. A. – Teritoriala . V. nu au formulat intampinare si nu si-au exprimat pozitia procesuala.
In probatiune, instanta a incuviintat reclamantilor proba cu inscrisuri, expertiza topografica si proba testimoniala cu un martor, fiind audiata in calitate numita Batoaia G. (f.85).
Expertiza topografica a fost efectuata de expert Rachieru P..
Paratei Ivascu E. i s-a incuviintat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu un martor, calitate in care a fost audiata numita B. A..
La termenul de judecata din 26.10.2011, instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului G. V..
Analizând actele si lucrările dosarului si prin prisma exceptiei invocate, ce va fi analizata cu prioritate, conform art.137 C.pr.civ., instanta retine următoarele:
Posesia utilă exercitata timp de 30 ani reprezintă in conditiile legii temei pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului posedat si, in acelasi timp, o sanctiune impotriva proprietarului care s-a dezinteresat de soarta bunului său.
In ce priveste terenul ce face obiectul actiunii, instanta constată că in ce-l priveste pe pârâtul G. V., chiar reclamantii, in cadrul actiunii, au făcut referire la calitatea sa de vecin si nu de fost proprietar, această ultimă calitate neputând fi stabilită nici in urma administrarii probatoriului. Nu rezulta ca, anterior posesiei invocate in actiune, acest pârât sau vreunul din autorii săi ar fi avut calitatea de proprietar.
Raportat la aceste considerente, va fi admisă exceptia lipsei calității procesual pasive a pârâtului G. V. si, in consecință, respinsă actiunea in contradictoriu cu acest pârât, pe acest considerent.
Pe fondul cauzei, instanta retine că uzucapiunea presupune posesia neîntrerupta a lucrului, in tot timpul fixat de lege. Uzucapiunea reprezintă prescripția prin care se dobândește dreptul real, prin efectul posedării lucrului in timpul determinat, astfel încât starea de fapt se transforma in stare de drept.
Potrivit art. 1890 Cod civil, toate acțiunile atât reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invoca aceasta prescripție sa fie obligat a produce vreun titlu si fără sa i se poate opună reaua credința.
Art.1890 cod civil stabilește așadar ca pentru a se dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune trebuie îndeplinite doua condiții, anume sa existe o posesie de 30 de ani si aceasta sa fie utila, adică neafectata de vreun viciu. Mai mult, regularitatea posesiei, adică faptul ca ea este utila, se prezuma. Urmează ca cel care afirma faptul ca posesia invocata este afectata de un viciu sa facă aceasta dovada.
Retine instanța ca uzucapiunea presupune cu necesitate o posesie utila, adică neatinsa de niciunul dintre viciile acesteia (art. 1847 Cod civil). Simpla detenție precara ori o posesie viciata, oricât ar dura in timp nu poate duce niciodată la uzucapiune.
Potrivit art. 1847 Cod civil, ca sa se poată prescrie se cere o posesie continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Lipsa acestor calități ale posesiei constituie tot atâtea vicii ale acesteia si împiedica producerea efectului prevăzut de lege.
Potrivit art. 1851 Cod civil posesia este tulburata când este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. Din redactarea textului rezulta ca nu este suficient ca posesia sa fie începuta in mod pașnic dar si ca ea trebuie sa fie menținuta in continuare tot astfel.
In prezenta cauza instanța retine ca reclamantii au stapânit terenul in cauză, ce a facut parte din rolul agricol al defunctului Ivascu G., autorul pârâtei Ivascu E. si care la acest moment este teren de stat in administrarea Unitatii A. – Teritoriale Voinesti, din anul 1974 – conform afirmatiilor reclamantilor. Martorii audiati au indicat alta perioada in care acestia ar fi intrat in stăpânirea terenului - 1968 ( conform declaratiei martorei B. A. ) sau 1960 ( conform declaratiei martorei Bătoaia G., insă instanta va retine ca an al intrarii in posesie cel indicat de reclamanti, mai apropriat de momentul dicutiei.
Desi terenul in suprafata de 3296 mp a apartinut initial autorilor pârâtei Ivascu E., in baza legilor fondului funciar, pe numele mostenitorilor numitului Ivascu G. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de teren inscrisă in rolul agricol pe un amplasament in vecinătate, dar si pe alte amplasamente acceptate de mostenitori, nefiind făcută dovada contestării reconstituirii pe alte amplasamente si nu pe cel in discutie.
Rezultă si din expertiza topografică intocmită că reclamantii stăpânesc si la momentul actual suprafata de teren de 3296 mp.
Rezultă din actele dosarului că posesia invocată de reclamanti indeplinesc conditiile unei posesii utile. Reclamantii nu posedă inscrisuri doveditoare ale posesiei, insă au exercitat o posesie continua mai mult de 30 ani, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.
In aceste conditii, instanta va constata temeinicia actiunii formulate in contradictoriu cu pârâta UAT . carei administrare se afla la acest moment terenul) si cu pârâta Ivascu E. ( in calitate de mostenitor al fostului proprietar) si va constata dreptul de proprietate al reclamantilor dobândit prin uzucapiune asupra terenului în suprafață totala de 3296 mp, situat in intravilan ., jud. Iași, astfel cum a fost individualizat prin expertiza topo întocmită de expert R. P., anexa nr.4, identificat intre punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20,21, 22,23,24,25,1, ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Instanta va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.”
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta Ivascu Gh. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că nu există vreo dispoziție legala în baza căreia o persoana în baza unui acord verbal să devina proprietar în detrimentul proprietarului de drept. A indicat recurenta că numiții D. V. și D. A. nu au fost niciodată vecinii săi, terenul fiind preluat abuziv de la părinții săi și devenind suprafața agricola. Reclamanții nu au depus la dosar vreo dovada că ar fi achitat impozit, fiind depuse doar două adeverințe de la primărie. Pământul a aparținut părinților săi și aceștia nu au fost despăgubiți pentru preluarea abuziva a terenului. Expertiza efectuata a indicat că soții D. dețin doar suprafața de 1300 mp, iar soții C. 1800 mp. S-a arătat că probele nu au fost interpretate corect si este necesar ca proprietatea să fie respectata. Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului.
Cererea de recurs a fost legal timbrata.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat alte probe.
***
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Obiectul învestirii instanței l-a constituit cererea reclamantilor D. A. si D. V. în contradictoriu cu parații Ivascu E., G. V. si U. A. – Teritoriale . au solicitat sa se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in suprafata de 5000 mp situat in ..
În limitele motivelor de recurs invocate, se reține că în mod greșit prima instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin posesia de lungă durata, pentru suprafața de 3296 mp, situat în intravilan ., jud. Iași.
Din conținutul art. 645 Cod civil din 1864 care prevede prescripția achizitivă ca modalitate de dobândire a dreptului de proprietate coroborat cu art. 1890 rap. la art. 1847 Cod civil din 1864, reiese că pentru a opera uzucapiunea de 30 ani este necesară îndeplinirea a două cerințe: o posesie propriu-zisă, și respectiv, posesia să fie exercitată neîntrerupt, timp de 30 ani.
Posesia, ca si condiție esențiala a uzucapiunii, este definita ca fiind stapânirea de fapt a unui bun în astfel de condiții încât, din punct de vedere al conduitei posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real, iar pentru a-si produce efectele prevăzute de lege este necesara nu numai existenta elementelor sale constitutive, ci si întrunirea anumitor calități de natura sa o caracterizeze ca fiind o posesie utila.
Din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 1847 din Codul civil din 1864 se pot desprinde viciile posesiei, a căror incidenta ar împiedica intervenirea uzucapiunii, si anume: discontinuitatea, violenta, clandestinitatea si echivocul.
Posesia este discontinua când posesorul o exercita neregulat, adica cu intermitente anormale, este tulburata atunci când posesorul actual a dobândit-o prin violenta, este clandestina când posesorul actual o exercita pe ascuns de adversarul sau astfel încât acesta nu este în masura sa o cunoască si este echivoca în situatia în care nu este sigura nici existenta, dar nici lipsa elementului psihologic, respectiv voința posesorului de a se comporta cu privire la bun ca un proprietar.
Or, reclamanții nu poate opune pârâtelor U. administrativ-teritorială . E. o posesie utilă asupra întregii suprafețe de teren în litigiu, pe tot intervalul de timp prescris de lege.
Astfel, înșiși reclamanții recunosc prin acțiunea introductivă că în anul 1971 au primit o suprafața de teren de la fosta unitate unde își desfășurau activitatea în vederea construirii unei case, iar ulterior în anul 1974, în urma unui acord verbal cu reprezentanții CAP au intrat în stăpânirea de fapt a unei suprafețe de 5000 mp, teren aflat lângă proprietatea lor, dar abia din anul 1997 au început să achite impozitul aferent și pentru aceasta suprafață de teren. Or, susținerile reclamanților intimați se coroborează cu cele atestate prin înscrisurile eliberate de Primăria comunei Voinești. Astfel, din adeverința nr.342/11.01.2011 rezultă că reclamanții D. V. și D. A. figurează în registrul agricol al comunei Voinești, volum IV, la poziția 778 cu una casa de locuit în suprafața de 32 mp construita în anul 1971 și suprafața de 250 mp intravilan din anul 1974-2011. Din adeverința nr.249/10.01.2011 rezultă că reclamanții D. V. și D. A. figurează în registrul agricol al comunei Voinești, volum IX la poziția 984 cu suprafața de 5000 mp intravilan pe aniil1997-2011.
În consecință, cu privire la obiectul învestirii instanței trebuia distins între cele două suprafețe de teren: pe de o parte, suprafața de 250 mp atribuită reclamanților intimați în vederea construirii unei case și suprafața de 5000 mp stăpânită în continuarea lotului atribuit în vederea edificării locuinței.
În ceea ce privește prima suprafața de teren, de 250 mp, în mod corect prima instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile uzucapiunii de lungă durata, reclamanții stăpânind terenul din anul 1974, așa cum rezultă din registrul agricol și din declarația martorei B. A., aceștia exercitând o posesie continuă publică, pașnică, sub nume de proprietar, edificând pe terenul atribuit o constructiei, identificata ca fiind C 1, în raportul de expertiza efectuat.
În ceea ce privește diferența de teren, de 3046 mp, astfel cum au fost identificata prin raportul de expertiza în specialitatea topografie, instanța de recurs reține că potrivit disp. art. 1890 din Cod Civil din 1864, dreptul de proprietate poate fi dobandit prin uzucapiune in condițiile exercitării timp de treizeci de ani a unei posesii utile. Aceasta presupune o posesie neviciata, respectiv continua, publica, pasnica si sub nume de proprietar, titularul fiind obligat de a poseda pentru sine in tot timpul prevazut de lege.
Or, deși reclamanții au probat că au exercitat o posesie continua, publica, pașnica si sub nume de proprietar, ei nu au dovedit împlinirea termenului legal cerut pentru a putea prescrie. În acest sens, instanța de recurs reține că posesia exercitata de reclamanți a întrunit condițiile stabilite de dispozițiile citate, doar începând din anul 1997, când reclamanții au început să achite impozitul aferent suprafeței de teren stăpânite, au îngrădit terenul, așa cum rezultă din raportul de expertiza efectuat de expert Rachieru P., și s-au înscris la rol cu terenul de 5000 mp intravilan. În consecință, abia de la nivelul anului 1997, reclamanții au început să stăpânească terenul sub nume de proprieta, realizând acte materiale și juridice specifice dreptului de proprietate, iar eventuala deținere anterioara a acestei suprafețe reprezintă, din punct de vedere juridic, simplă stăpânire materiala a bunului. În acest sens, nici una din probele administrate în cauza nu este de natură a susține faptul că anterior anului 1997 reclamanții ar fi realizat acte publice, continue și aparente de proprietate asupra suprafeței în discuție. Chiar daca din adresa fără număr a comunei Voinești ar rezulta că reclamanții D. V. și D. A. ar fi achitat impozite din anul 1970, instanța de recurs apreciaza relațiile comunicate ca fiind echivoce și fără valoare probanta în condițiile în care acestea contrazic chiar susținerile reclamanților din cererea introductiva.
În consecință, se reține că susținerile reclamanților din acțiunea introductivă, dar și probele administrate – adeverinta nr.249/10.01.2011, raportul de expertiza topometrica, declarația martorei B. A. converg toate în a susține faptul că reclamanții au început a exercita o posesie deplină asupra suprafeței de 3046 mp doar din anul 1997. Or, posesia fiind lipsita de orice titlu, pentru a conduce la prescripție și, implicit, la dobândirea dreptului de proprietate, este necesar a fi exercitata pe întreg intervalul de timp impus de dispozițiile normative, în speța 30 de ani, termen neîmplinit în speța.
În consecință, pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 2 C.pr.civ se va admite recursul formulat de pârâta I. E. împotriva sentinței civile nr. 6865/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință ce va fi modificata în parte în sensul că se va constata dreptul de proprietate al reclamanților dobândit prin uzucapiune exclusiv asupra terenului în suprafață de 250 m.p. situat în intravilan ., jud. Iași, astfel cum a fost individualizat prin precizările la raportul de expertiză efectuat de expert tehnic R. P., în anexa 5, delimitat prin punctele de contur 1, 35, 34, 33, 32, 28, 29, 30, 31, 21, 22, 23, 24, 25, 1, anexă ce face parte integrantă din prezenta.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Se vor obliga intimații să achite recurentei suma de 130 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs(taxa timbru)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta I. E. împotriva sentinței civile nr. 6865/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Constată dreptul de proprietate al reclamanților dobândit prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 250 m.p. situat în intravilan ., jud. Iași, astfel cum a fost individualizat prin precizările la raportul de expertiză efectuat de expert tehnic R. P., în anexa 5, delimitat prin punctele de contur 1, 35, 34, 33, 32, 28, 29, 30, 31, 21, 22, 23, 24, 25, 1, anexă ce face parte integrantă din prezenta.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Obligă intimații să achite recurentei suma de 130 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.12.2012.
Președinte Judecător Judecător Grefier
MM FECCCE MG
Red/Tehnored/FEC
2ex/31.01.2013
Jud fond O. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2757/2012. Tribunalul IAŞI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 2783/2012.... → |
|---|
