Fond funciar. Decizia nr. 246/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 246/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 246/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 23 Februarie 2015
Președinte – M. D.
Judecător – B. I. E.
Judecător – M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 246
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta Ș. M. împotriva sentinței civile nr.2831/07.10.2014 a Judecătoriei P., intimați J. I. G., H. M., intimat C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, C. L. DE F. F. S. P., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.02.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 10.02.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data 17.02.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 23.02.2015, când
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr. 2831/07.10.2014 a Judecătoriei P. s-a dispus în sensul că:
“Admite excetia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Hutanu M., reprezentata de tutore Stirbu M..
Respinge actiunea civila formulata de reclamantul J. I. G. in contradictoriu cu parata Hutanu M., reprezentata prin tutore Stirbu M., ca fiind formulata imptotriva unei persoane fara calitate procesuala.
Admite in parte capatul de cerere formulat in contradictoriu cu paratii Stirbu M., C. Locala Stonliceni Prajescu de F. F. si C. Judeteana Iasi de F. F., avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr._ din 08.02.1994 emis pe numele Hutanu D. G., privitor la suprafata de suprafata de 417 mp teren delimitat prin punctele de contur 5,6,7,19,18,15 din planul de situatie anexa la raportul de expertiza intocmit de expert C. C. in cauza civila nr._ a Judecatoriei P..
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C. Judeteana Iasi de F. F. cu privire la capatul de cerere avand ca obiect obligatia de a face.
Respinge capatul de cerere avand ca obiect obligatia de a face formulata in contradictoriu cu parata C. Judeteana Iasi de F. F., pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Admite in parte capatul de cerere avand ca obiect obligatia de a face, in contradictoriu cu parata C. Locala S. Prajescu de F. F., obligand parata ca, in procedura de reconstituire funciara (punere in posesie, intocmirea documentatiei specifice) sa aiba in vedere dreptul reclamantului la reconstituire si cu privire la terenul in suprafata de 417 mp delimitat prin punctele de contur 5,6,7,19,18,15 din planul de situatie anexa la raportul de expertiza intocmit de expert C. C. in cauza civila nr._ a Judecatoriei P..
Constata dreptul reclamantului la compensarea, in baza disp. art. 24 alin.2 Legea 18/1991, cu suprafata de 637 mp teren intravilan.
Omologheaza raportul de expertiza intocmit de dl. xpert C. C. in cauza civila nr._ a Judecatoriei P..
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, ca nedovedite.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin actiunea civila inregistrata la aceasta instanta sub nr._, la data de 25.09.2012, reclamantul J. I. G. a solicitat, in contradictoriu cu paratii Hutanu M., Stirbu M., C. Locala S. Prajescu de F. F. si C. Judeteana Iasi de F. F., constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr._/1994, precum si obligarea paratei C. Locala S. Prajescu de F. F. la atribuirea suprafetei de 500 mp teren intravilan, in conformitate cu disp. art. 24 alin.2 din Legea nr.18/1991.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că, in fapt, autorului sau, J. Gh. I., i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 4,56 ha prin hotărârea Comisiei Județene Iași cu nr.60/ 09.08.1991. Potrivit adeverinței nr. 1896/14.07.1994 J. Gh. I. figurează în rolul agricol cu o suprafață totală de 4,87 ha, din care două suprafețe de 0,34 ha și 0,62 ha în tarlaua denumită popular ”La P.”. Reclamanții arata că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 448/ 15.06.1972 soții H. G. și H. M. au cumpărat de la CAP suprafața de 500 m.p. în vatra satului Brătești pentru construcția unei case de locuit. Această suprafață de teren cumpărată face parte din fosta proprietate a lui J. Gh. I. din tarlaua denumită ”La P.”. Prin titlul de proprietate nr._/ 08.02.1994 pentru H. G. a fost constituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1000 m.p. situat in intravilanul satului Bratesti, jud. Iasi. Sustine reclamantul ca Hutanu G. ar fi astfel indreptatit doar la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 500 mp teren, pentru diferenta de 500 mp teren titlul de proprietate fiind emis nelegal.
S-a aratat că în dosarul nr._ al Judecătoriei P. s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară topografică de către expertul C. C. în care a fost identificat terenul proprietatea J. Gh. I. și proprietatea de 1000 de m.p. în litigiu.
În drept au fost invocate generic prevederile Lg. 18/1991, Lg. 169/1997, Lg.247/2005.
Alăturat cererii de chemare în judecată au fost depuse de catre reclamant adeverință, rol agricol si titlul de proprietate contestat.
In cauza a formulat intampinare, parata C. Judeteana Iasi de F. F., care a invocat, pe cale de exceptie lipsa calitatii procesuale sale pasive, raportat la capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei C. Locala S. Prajescu de F. F. la atribuirea suprafetei de 500 mp teren intravilan, in conformitate cu disp. art. 24 alin.2 din Legea nr.18/1991.
Pârâta C. L. de fond funciar S. P. a formulat întâmpinare, invocand, cu privire la primul capat de cerere, exceptia autoritatii de lucru judecat, data fiind cauza civila nr._ in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 133/15.01.2010.
Pentru capatul de cerere privitor la obligarea paratei C. Locala S. Prajescu de F. F. la atribuirea suprafetei de 500 mp teren intravilan, in conformitate cu disp. art. 24 alin.2 din Legea nr.18/1991, se solicita respingerea cererii ca neintemeiata, nefiind formulata vreo cerere in acest sens.
Se depune la dosarul cauzei copia sentintei civile nr. 133/2010 a Judecatoriei P., pronuntata in cauza civila nr._ .
Prin intampinarea formulata de parata Stirbu M., se invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Hutanu M., intrucat aceasta nu are in prezent capacitate de exercitiu, fiind pusa sub interdictie prin sentinta civila nr._/2012 pronuntata in dosarul civil nr._/245/2011 a Judecatoriei Iasi.
La dosarul cauzei s-au atasat dosarele civile nr._ si nr._ ale Judecatoriei P..
Instanta, dupa punerea in discutia contradictorie a partilor, s-a pronuntat cu prioritate, avand in vedere disp. art. 137 c.pr.civ. anterior, asupra exceptiilor invocate in cauza de fata.
Astfel, prin sentinta civila nr. 738/2013, s-a dispus in sensul admiterii exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Ș. M. si respins actiunea formulata in contradictoriu cu aceasta parata. De asemenea, s-a admis exceptia autoritatii de lucru judecat si respins actiunea formulata de reclamantul J. I G. in contradictoriu cu paratii H. M., C. Judeteana Iasi de F. F. si C. Locala S. Prajescu de F. F., pentru existenta autoritatii de lucru judecat.
Prin decizia Tribunalului Iasi nr. 2165/2013 s-a admis recursul declarat de reclamantul J. I. G., sentinta civila nr. 738/2013 fiind casata in tot, inclusiv cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat, care a fost respinsa de catre instanta de control.
In rejudecare, paratele Hutanu M. si Stirbu M. au reiterat exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Hutanu M., intrucat aceasta nu are capacitate deplina de exercitiu, fiind pusa sub interdictie prin hotarare judecatoreasca si nici nu are calitate de mostenitor dupa defunctul Hutanu G., dupa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 137/27.05.2008.
In rejudecare nu s-au mai administrat alte probe in afara celor deja administrate in primul ciclu procesual, instanta de control neimpunand refacerea probatoriului administrat in primul ciclu procesual si nici dispus in sensul administrarii unor anumite probe.
Instanta a repus in discutia contradictorie a partilor prezente exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Hutanu M. si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C. Judeteana Iasi invocata in raport de capatul de cerere avand ca obiect obligarea de a face. Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat, fiind in mod definitiv solutionata de instanta de control ierarhic, instanta de fata nu o mai are in vedere.
Astfel, analizand materialul probator administrat anterior casarii, avand in vedere si materialul probator aflat in dosarele civile nr._ si nr._ ale Judecatoriei P., ce s-au atasat la dosarul de fata, instanta retine urmatoarele:
F. de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Hutanu M., cu privire la lipsa capacitatii de exercitiu a acesteia, fiind pusa sub interdictie potrivit sentintei civile nr._/2012 pronuntata in dosarul civil nr._/245/2011 a Judecatoriei Iasi, instanta are in vedere ca potrivit disp.art. 41 c.pr.civ. anterior, orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata., iar potrivit disp. art.42, persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate, dupa caz.
In cauza, in rejudecare, parata Hutanu M. a fost citata prin reprezentand legal, parata Stirbu M., astfel ca, sub acest aspect, exceptia este neintemeiata.
Insa, avand in vedere certificatul de mostenitor nr. 137/27.05.2008 eliberat de BNP Asociati I. si C., potrivit caruia calitate de unic mostenitor are doar Stirbu M., Hutanu M. neacceptand succesiunea ramasa de pe urma lui Hutanu G., pe numele caruia a fost emis titlul de proprietate ce face obiectul prezentului ligitiu.
F. de acest aspect, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale a paratei Hutanu M..
Instanta retine ca in anul 1972, printr-un contract incheiat cu fostul CAP, autentificat sub nr. 448/15.06.1972, soții H. D. G. și M. cumpara o suprafata de 500 mp teren situat in vatra satului Brătești pentru construcția unei case de locuit.
La data de 24 iunie 1972, Hutanu G. obtine autorizatia pentru executare lucrarii de consturire a casei de locuit.
Potrivit raportul de expertiza intocmit de dl. expert C. C. in cauza civila nr._, suprafata de 500 mp teren ce a fost cumparata de Hutanu G. si M. se afla in tarlaua denumita popular La P., care reprezinta fost amplasament detinut de J. Ghe. I., autorul reclamantilor.
Acest aspect rezulta si din registrul agricol al anilor 1959-1963 detinut de J. Ghe. I., unde apare inscris cu o suprafata totala de 4,87 ha teren, din care 0,34 ha teren in tarlaua La P.. Autorului reclamanților i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.56 ha, conform Hotararii nr. 60/9.08.1991 a Comisiei județene Iași.
In schimb,din documentatiile aflate la dosarul cauzei si cele atasate la prezenta, Hutanu D. G. nu apare inscris in registrul agricol cu teren in tarlaua La P., iar cererea de reconstituire formulata de catre acesta, pentru o suprafata totala de 2,22 ha, nu face refirire la vreun teren detinut in aceasta . numele Hutanu D. G. s-a reconstituit, conform anexei 2a, pozitia 110, o suprafata de 1,86 ha teren, din care 0,36 ha teren intravilan.
Instanta are in vedere ca pe numele Hutanu D. G. se emite titlul de proprietate nr._ din 08.02.1994, prin care se reconstituie suprafata de 1000 mp in intravilan .> Potrivit aceluiasi raport de expertiza intocmit de dl. expert C. C., suprafata de 1000 mp teren inscris in titlul de proprietate emis pe numele Hutanu D. G. cuprinde suprafata de 500 mp teren ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare incheiat in anul 1972.
Coroborand aceste aspecte, instanta constata ca suprafata de 1000 mp teren inscrisa in titlul de proprietate ale autorului paratelor, Hutanu D. G., reprezinta fost amplasament detinut de autorul reclamantului, J. Ghe. I., detinut in tarlaua denumita La P., teren din care fostul CAP a vandut familiei Hutanu o suprafata de 500 mp in vederea construirii unei locuinte.
De asemenea, concluzioneaza instanta ca reconstituirea in beneficiul autorului paratelor a suprafetei de 1,86 ha teren, conform anexei 2a, nu vizeaza si suprafata de 1000 mp teren intravilan din tarlaua La P..
Nu exista o cerere de reconstituire formulata de catre Hutanu D. G. pentru suprafata de 1000 mp teren intravilan, reprezentand teren aferent casei de locuit si a anexelor gospodaresti.
Parata Stirbu M. sustine ca aceasta reconstituire s-a facut in considerarea dispozitiilor art. 22 (actualul art. 23) din Legea nr. 18/1991, constituind teren aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti.
Cu privire la acest aspect, legat de textul de lege in baza caruia s-a facut reconstituirea in beneficiul autorului paratelor, instanta apreciaza insa ca reconstituirea, sau mai bine zis constituirea dreptului de proprietate, ar fi trebuit sa aiba in vedere prevederile art. 24 din Legea nr. 18/1991.
Aceasta intrucat disp. art. 22 (23) din Legea nr. 18/1991 se refera la reconstituirea /constituirea asupra terenurilor (aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti ) ce au fost proprietatea membrului cooperator si care a fost preluat de cooperativa agricola si atribuit in folosinta respectivului membru cooperator.
Asa cum s-a aratat anterior, suprafata de 1000 mp se afla pe vechiul amplasament ce a reprezentat proprietatea autorului reclamantului, J. Ghe. I., astfel ca nu se poate vorbi despre o fosta proprietate a lui Hutanu D. G..
Incidente in cauza sunt insa disp. art. 24 din Legea nr. 18/1991, fiind vorba astfel de o constituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de teren atribuita de cooperativa de productie pentru construirea unei locuinte. Notiunea de „atribuire” pe care legea o are in vedere se refera inclusiv la suprafetele de teren ce au facut obiectul unor acte de vanzare incheiate intre cooperativa si persoanele indreptatite.
Terenul ce a facut obiectul vanzarii in anul 1972 reprezenta proprietatea cooperativei (ca urmare a preluarii terenului, in orice mod, de la fostul proprietar, in perioada colectivizarii). Forma de trecere a terenurilor din proprietatea cooperativei in cel al membrilor cooperatori o reprezenta contractul de vanzare-cumparare, incheiat de catre presedintele cooperativei, in numele acesteia.
Discutii comportan insa si intinderea suprafetei de teren constituita pe numele beneficiarului atribuirii si cea la care, in realitate, acesta este indreptatit.
Intreaga jurisprudenta in materie este in sensul existentei unei constituiri legale doar in limita suprafetei de teren ce a facut obiectul actului de atribuire, respectiv al contractului de vanzare-cumparare.
Astfel, suprafata de teren ce poate fi primita de fostul membru cooperator este cea mentionata in contractul de vanzare-cumparare incheiat in anul 1972, neavand nicio relevanta ca autorul paratelor si-a extins constructiile pe o suprafata mult mai mare. Terenul constituit nu reprezinta fost amplasament al autorului Hutanu D. G., nefiind incidente disp. art. 22 (actualul art. 23) din Legea 18/1991 ci dispozitiile art. 23, cele doua constituiri avand un regim juridic diferit.
Asa cum s-a aratat, instanta apreciaza ca Hutanu D. G. era indreptatit la constituirea dreptului de proprietate (si nu reconstituire) doar pentru suprafata de teren ce a facut obiectul actului de vanzare incheiat in anul 1972.
In cadrul raportului de expertiza intocmit de dl. expert C. Cosctache in cauza civila nr._, s-a identificat suprafata de teren aferenta constructiei casa de locuit si a anexei gospodaresti ridicate pe suprafata ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare incheiat in anul 1972. S-a identificat o suprafata masurata de 637 mp, delimitata prin punctele 7,8,9,10,11,20,19,7 din planul de situatie anexa la respectivul raport de expertiza.
Instanta apreciaza - avand in vedere relalitatile economico-sociale legate de necesitatea respectarii unui minim de utilitate a terenului aferent gospodariei, posibiliei stabiliri eronate a dimensiunilor inca de la momentul incheierii contractului in anul 1972 - ca fiind rezolnabil a avea in vedere, in locul unei suprafete stricte de 500 mp, cum era prevazuta scriptic in contract, ca suprafata de 637 mp este cea la care Hutanu D. G. este indreptatit spre constituire.
Apreciaza instanta ca o abordare stricta si efectiva a necesitatii respectarii unei suprafete de exact 500 mp, fara nicio abatere, nu ar fi, totusi, conforma cu scopul avut in vedere de legiuitor, acela de a lasa in proprietatea dobanditorilor terenul aferent casei de locuit si a anexelor, bucurandu-se de toate prerogativele dreptului de proprietate, desi nu s-ar afecta, in acelasi timp, in mod semnificativ interesele reclamantului.
Rezulta astfel ca pentru diferenta de 417 mp teren, delimitat prin punctele de contur 5,6,7,19,18,15 din acelasi plan de situatie, Hutanu D. G. nu era indreptatit la constituirea dreptului de proprietate, in baza celor aratate.
F. de aceste considerente, instanta va admite in parte capatul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr._ din 08.02.1994 emis pe numele Hutanu D. G., privitor la suprafata de suprafata de 417 mp teren delimitat prin punctele de contur 5,6,7,19,18,15 din planul de situatie anexa la raportul de expertiza intocmit de expert C. C. in cauza civila nr._ a Judecatoriei P..
Reclamantul solicita printr-un alt capat de cerere obligarea paratei C. Locala S. Prajescu de F. F., in conformitate cu disp. art. 24 alin.2 din Legea nr.18/1991, la compensarea cu suprafata de 500 mp teren.
Instanta a retinut ca atorului reclamantului, J. Gh. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.56 ha prin hotărârea nr. 60/9.08.1991 a Comisiei județene Iași.
Raportat la momentul reconstituirii dreptului de proprietate pe numele J. Gh. I., disp. art. 24 alin.1 din Legea nr. 18/1991 prevedeau ca „in cazul în care cooperativa agricolã de producție a atribuit loturi în folosinta unor cooperatori, în grãdinile din intravilan ale foștilor proprietari, asemenea terenuri revin de drept în proprietatea deținãtorilor inițiali”. Iar disp. alin.2 arata ca „persoanele care au primit terenuri în condițiile alineatului precedent și pe care au efectuat investiții au dreptul la o despãgubire egala cu contravaloarea acestora, dacã nu pot fi ridicate”.
In prezent, dispozitiile acestui art. 24 are un alt continut, dat prin Legea nr. 247/2005, prin care se arata la alin.2. ca foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri.
Avand in vedere ca procedura de reconstituire privind pe autorul J. Ghe. I. nu s-a definitivat, instanta apreciaza ca fiind incidente disp. art. 24 in forma prevazuta prin Legea nr. 247/2005, reclamantul J. I. G. trebuind sa beneficieze de compensarea despre care vorbeste legiuitorul.
Compensarea priveste insa nu suprafata de 500 mp teren, ci suprafata de 637 mp intravilan, pentru care instanta a constatat ca Hutanu D. G. este indreptatit spre constituire.
Totodata, urmare a constatarii partiale a titlului de proprietate emis autorului paratei, instanta va invedera paratei C. Locala S. Prajescu de F. F., ca, in procedura de reconstituire funciara (punere in posesie, intocmirea documentatiei specifice) sa aiba in vedere dreptul reclamantului la reconstituire si cu privire la terenul in suprafata de 417 mp pentru care s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate.
F. de atributiile conferite de disp. HG 890/2005, art.5 si 6, celor doua comisii de fond funciar, vazand stadiul procedurii de reconstituire, care inca nu a ajuns in faza verificarii documentatiei de catre C. Judeteana Iasi, se apreciaza ca aceasta nu ar avea calitate procesuala pasiva in acest capat de cerere. Punerea in posesie a reclamantului cu terenul reconstituit pe numele autorului sau, inclusiv cu privire la suprafata de 637 mp, respectiv 417 mp, urmeaza a fi realizata de comisia locala, in considerarea atribuitiilor exclusive ce-i revin in acest sens.
Astfel ca parata C. Judeteana Iasi nu poate avea calitate procesuala pasiva in acest capat de cerere, avand ca obiect obligatia de a face.
Urmeaza astfel ca instanta sa admita in parte acest capat de cerere, doar in contradictoriu cu parata C. Locala S. Prajescu de F. F. obligand pe aceasta ca in procedura de reconstituire funciara (punere in posesie, intocmirea documentatiei specifice) sa aiba in vedere dreptul reclamantului la reconstituire si cu privire la terenul in suprafata de 417 mp delimitat prin punctele de contur 5,6,7,19,18,15 din planul de situatie anexa la raportul de expertiza intocmit de expert C. C. in cauza civila nr._ a Judecatoriei P..
De asemenea, instanta va constata dreptul reclamantului la compensarea, in baza disp. art. 24 alin.2 Legea 18/1991, cu suprafata de 637 mp teren intravilan.
Cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecata, in lipsa dovedirii efectuarii unor astfel de cheltuieli, instanta urmeaza sa respinga aceasta cerere.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Ș. M. criticând sentința pentru următoarele motive: greșit prima instanță a pronunțat sentința în baza unui raport de expertiză administrat într-o altă cauză, în care recurenta nu a fost parte, instanța bazându-se pe un probatoriu neadministrat în condiții de contradictorialitate cu recurenta, motiv pentru care sentința este nulă, potrivit disp. art. 105 alin 2, 108 alin 1 CPrCiv, impunându-se casarea acesteia, conform disp. art. 304 pct. 5 CPCiv.
Invocă recurenta și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului J. I. G., întrucât acesta nu a probat că a formulat el sau autorul său o cerere de reconstituire pentru terenul de 1000 mp înscris în TP_/08.02.1994 emis lui H. D. G. și nici nu a formulat plângere împotriva actelor de reconstituire, neputând apela la o acțiune directă privind reconstituirea dreptului de proprietate fără să se fi adresat în prealabil cu o cerere comisiilor de fond funciar.
Mai invocă recurenta faptul că o eventuală nulitate a titlului nu poate fi analizată decât din prisma dispozițiilor în vigoare la momentul emiterii titlului, cu referire la disp. art. 22, devenit 23 din Legea 18/91, care face referire la disp. art. 8 din decretul Lege 8/1990, interpretat de literatura de specialitate în sensul că deținătorii casei de locuit au dobândit un drept ope legis asupra suprafeței aferente casei de locuit, nefiind nevoie de un titlu translativ de proprietate, prin urmare, susține recurenta, emiterea titlului de proprietate s-a făcut în mod legal pentru o suprafață de 1000 mp.
În plus, deși reclamantul solicită compensarea cu suprafața de 500 mp, instanța a dat mai mult decât s-a cerut, dispunând compensarea pentru suprafața de 637 mp.
Solicită, în consecință, admiterea recursului.
Intimatul J. I. G. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Arată intimatul faptul că pârâta recurentă a fost legal citată în dosar_ și și-a putut exercita drepturile procesuale, inclusiv de a solicita administrarea probei cu expertiza topografică, la fond aceasta neformulând critici față de concluziile expertului C. C. în dosar_ al Judecătoriei P., acesteia necauzându-i-se nici o vătămare, nulitatea invocată nefiind de ordine publică.
De asemenea, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului J. I. G. este neîntemeiată, terenul de 1000 mp făcând parte din suprafața de 4,56 ha reconstituită prin Hotărârea nr. 60/09.08.1991 a Comisiei Județene Iași de fond funciar.
În plus, cum prin contractul autentic nr. 448/1972 H. D. G. a cumpărat 500 mp, acesta era îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate doar în această limită, intimatul neformulând recursul față de considerentele primei instanțe, pe care le-a considerat rezonabile și pertinente.
Compensarea pentru 637 mp este legală, aceasta fiind suprafața de teren pe care intimatul nu a primit-o în proprietate, fiind atribuită lui H. D. G..
În recurs nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
Potrivit disp. art. 4 alin 5 din TITLUL XIII: Accelerarea judecaților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente: „Expertizele extrajudiciare prezentate de cãtre părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probanta ca și expertizele ordonate de cãtre instanta de judecata, cu condiția ca acestea sa fie efectuate de cãtre experți autorizați de cãtre Ministerul Justiției.”
În dosarul_ RJ/2012 nu a fost administrată proba cu expertiză judiciară, instanța soluționând cauza în baza expertizei C. C. administrată în dosar_ al Judecătoriei P., în care într-adevăr Ș. M. nu a fost parte.
Reține însă Tribunalul faptul că expertiza extrajudiciară efectuată în dosar_ al Judecătoriei P. are, potrivit dispoziției legale citate, aceeași forță probantă ca și expertiza judiciară, fiind efectuată de un expert autorizat de către Ministerul Justiției, pârâta recurentă neinvocând în fața primei instanțe aspecte de nelegalitate a acesteia, solicitând în prima fază a judecății, prin întâmpinarea formulată, proba cu expertize, fără a le nominaliza și fără a susține obiectivele acestora, așa cum impun disp. art. 4 alin 1 din TITLUL XIII: Accelerarea judecaților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente: „Pentru propunerea și administrarea probelor vor fi aplicate urmãtoarele reguli:a) expertiza tehnica nu va fi încuviințatã decât dacã partea solicitanta depune în ședința publica respectiva obiectivele de expertiza solicitate”. Practic pârâta nu a arătat prin întâmpinarea formulată ce anume expertize solicită, nu a formulat și susținut obiectivele acestora, solicitarea sa fiind vagă și nemaifiind reluată cu ocazia rejudecării.
Notează astfel Tribunalul faptul că, în condițiile în care recurenta nu a făcut dovada că a fost prejudiciată prin valorificarea expertizei extrajudiciare care a impus concluzia - necontestată de recurentă - în sensul că terenul de 1000 mp atribuit autorului pârâtei este fostul amplasament al reclamantului, recurenta invocând doar dreptul autorului său la constituire, iar nu un amplasament diferit, primul motiv de recurs formulat este neîntemeiat și va fi înlăturat.
A mai invocat recurenta și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului J. I. G., întrucât acesta sau autorul său nu au formulat o cerere de reconstituire pentru terenul de 1000 mp înscris în TP_/08.02.1994 emis lui H. D. G., motiv de recurs neîntemeiat, de asemenea, reclamantul J. fiind beneficiarul unei validări a dreptului de proprietate pentru o suprafață totală de 4,56 ha prin Hotărârea nr. 60/09.08.1991 a Comisiei Județene Iași de fond funciar, fiind astfel îndreptățit la finalizarea procedurii de reconstituire pe numele său în limita acestei suprafețe de teren.
Cu privire la fondul cauzei constată Tribunalul faptul că în mod corect a reținut prima instanță aplicabilitatea dispozițiilor art. 24 din Legea 18/1991, în condițiile în care autorul pârâtei a beneficiat de constituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren atribuita de cooperativa de productie pentru construirea unei locuinte, în literatura de specialitate reținându-se faptul că prin noțiunea de «atribuire» legea are în vedere suprafețele de teren care au format obiectul unor acte de dare de plată încheiate între cooperativa agricolă de producție și persoanele îndreptățite sau loturile în folosință acordate pentru construcția de locuințe, forma de trecere a terenului loc de casă din proprietatea cooperativei agricole de producție în proprietatea personală a membrului cooperator făcându-se prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat de către președintele cooperativei agricole de producție, in numele cooperativei, pe baza hotărârii adunării generale și persoana căreia i se dădea terenul.
În plus, nefiind incidente disp. art. 22, devenit 23 din Legea 18/91, care face referire la disp. art. 8 din decretul Lege 8/1990, Tribunalul nu poate reține nici interpretarea dată de literatura de specialitate în sensul că deținătorii casei de locuit au dobândit un drept ope legis asupra suprafeței aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii, emiterea titlului de proprietate făcându-se în mod legal pentru o suprafață de 1000 mp. Aceasta deoarece, așa cum în mod corect și temeinic a reținut Judecătoria, potrivit disp. art. 24 alin 1 indice 1 Legea 18/1991, „Suprafața terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.”, prima instanță stabilind rezonabil că suprafata de 637 mp este cea la care Hutanu D. G. este indreptatit spre constituire.
Prin urmare, cum în raport de această suprafață nu se poate realiza dreptul reclamantului la finalizarea procedurii prin punere în posesie, acest teren rămânând legal constituit autorului pârâtei recurente, în mod legal prima instanță a dispus ca reclamantul să primească în compensare suprafața de 637 mp, nefiind vorba în cauză de un caz în care instanța a dat mai mult decât s-a cerut.
Pentru aceste considerente, urmează ca Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 alin 1 cod procedură civilă, să respingă recursul formulat de pârâta Ș. M. împotriva sentinței civile nr.2831/07.10.2014 a Judecătoriei P., pe care o menține.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge recursul formulat de pârâta Ș. M. împotriva sentinței civile nr.2831/07.10.2014 a Judecătoriei P., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.D. B.I.E. M.M.M.G.
Red./Tehnored. M.M.
2 ex/09.03.2015
Jud. fond P. N. E.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 191/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 232/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
