Validare poprire. Decizia nr. 191/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 191/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Februarie 2015
Președinte - C. I.
Judecător G. C.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 191/2015
Pe rol fiind judecarea apelul formulat de apelanta C. Județeană de S. a D. de P. P. Asupra Terenurilor Iași împotriva sentinței nr._/08.08.2014 a Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații B.E.J.A. D. Si A., Instituția P. Iași- prin prefect., I. I., I. G., având ca obiect validare poprire .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 19.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 13.02._, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
P. sentința civilă nr._/08.08.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a debitorilor I. I. și I. G., excepție invocată din oficiu de instanța de judecată, constatând că adresa emisă de B., cu privire la care se solicită validarea popririi (din data de 21 .03.2014, în dosarul de executare 549/2012), vizează exclusiv debitoarea C. Județeană de Fond Funciar Iași.
Respinge cererea de validare poprire formulată de B.E.J.A. D. și Asociații, cu sediul în Iași, .. I-3, . județ Iași, în contradictoriu cu debitorii I. I., domiciliat în Iași, ..2, . și I. G., domiciliat în Iași, .. 1, ., apartament 8, ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Constată că apărarea vizând perimarea executării silite, menționată în cererea de suspendare a judecății, formulată de Instituția P. Iași, la data de 8 mai 2014, fila 55 dosar, se referă la o contestație la executare anterioară, fiind analiza deja de instanța învestită cu soluționarea dosarului_/245/2013.
Constată respinsă solicitarea de suspendare a judecății prezentei validări de poprire, până la soluționarea irevocabilă a contestației înregistrate sub numărul_/245/2013 ( referitoare la o altă adresă de validare din octombrie 2013).
Admite în parte cererea de validare poprire formulată de B.E.J.A. D. și Asociații, cu sediul în Iași, .. I-3, . județ Iași, în contradictoriu cu debitoarea C. Județeană de Fond Funciar ( noua titulatură C. de S. a D. de P. P. asupra Terenurilor Iași), C._, cu sediul în Iași, ..60, precum și terțul poprit Instituția P., prin reprezentant legal Prefectul Municipiului Iași, cu sediul indicat în Iași, ..60 Iași.
Validează poprirea instituită prin adresa din data de 21.03.2014, în cadrul dosarului execuțional 549/2012, aflat pe rolul B. D. și Asociații – T. B., asupra sumelor pe care debitoarea le are de primit de la terțul poprit, până la concurența sumei de 1346,83 lei, reprezentând diferență onorariu și cheltuieli de executare.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea de amendare a terțului poprit. ”
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele :
„P. acțiunea înregistrată la data de 14.04.2014, pe rolul Judecătoriei Iași, sub numărul_ B.E.J.A. D. și Asociații, în contradictoriu cu debitorii I. I. și I. G., debitoarea C. Județeană de Fond Funciar ( noua titulatură C. de S. a D. de P. P. asupra Terenurilor Iași), precum și terțul poprit Instituția P., prin reprezentant legal Prefectul Municipiului Iași, a solicitat instanței validarea popririi înființată prin adresa emisă în dosarul de executare nr. 549/2012, la data de 21.03.2014, până la concurența sumei de 1346,83 lei. De asemenea, s-a solicitat și amendarea terțului poprit, întrucât acesta, cu rea credință a refuzat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege. Cererea a fost întemeiată în drept și pe dispozițiile art. 460 VCPC, fiind solicitată judecarea cauzei în lipsa reprezentantului legal.
A fost anexat cererii dosarul de executare.
Instanța a solicitat B. precizări în privința persoanelor în contradictoriu cu care se judecă prezenta cerere. La data de 23 aprilie 2014, s-a precizat că cererea vizează următorii debitori: C. Județeană de Fond Funciar, I. I. și I. G. ( fila 49 dosar).
La data de 8 mai 2014, C. Județeană pentru Stabilirea D. de P. P. asupra Terenurilor Iași și prefectura Iași au solicitat suspendarea cursului judecății, în temeiul art. 413 alin. 1 NCPC, până la soluționarea irevocabilă a cauzei înregistrate sub numărul_/245/2013, aflată în recurs, pe rolul Tribunalului Iași, debitoarea comisie figurând în calitate de contestatoare în acest dosar, prin care a contestat însăși executarea silită. Au fost expuse în continuarea acestei solicitări argumente utilizate în susținerea contestației în executare promovate ( faptul că adevărații creditori nu s-au adresat mai întâi pentru punerea în executare a titlului instituției, respectând procedura de alocare a fondurilor, neatașarea dovezilor de achitare a cheltuielilor de executare încheierii de stabilire a cheltuielilor, intervenția perimării executării silite). Pe fondul prezentei cereri, s-a arătat că executorul nu poate îndeplini acte din oficiu, ci doar la cererea creditorilor, or, la dosar nu se regăsește nici o dovadă a învestirii executoriului cu o solicitare de emitere a unei adrese de înființare poprire. În drept, au fost invocate prevederile OG 22/2001, fiind de asemenea solicitată judecarea cauzei în lipsa reprezentantului legal. A fost anexat un extras portal soluție dosar_/2013, precum și o copie a sentinței civile pronunțate în cadrul acestui dosar.
În cadrul ședinței de judecată din data de 9 mai 2014, instanța a constatat că litigiul este supus prevederilor vechiului cod de procedură și a reținut caracterul nelegal al procedurii de citare cu debitorii I. I. și I. G..
În cadrul ședinței de judecată din data de 6 iunie 2014, instanța a pus în discuție și a respins cererea de suspendare a prezentei cereri de validare poprire și a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității. La data de 12 iunie 2014, instanța a repus cauza pe rol, analizând și respingând excepția tardivității cererii. S-a dispus citarea părților pentru noul termen cu mențiunea depunerii de concluzii referitoare la lipsa calității procesuale pasive a debitorilor I. I. și G..
În cadrul ședinței de judecată din data de 1 august 2014, instanța a pus în discuție această excepție, a procedat la unirea sa cu fondul, a încuviințat proba cu înscrisuri și a reținut cererea spre competentă soluționare.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a debitorilor I. I. și I. G., instanța reține următoarele aspecte: calitatea procesuală constituie corespondența în plan procesual a calității de debitor obligat în cadrul raportului obligațional dedus judecății. Analizând titlul executoriu și actele dosarului de executare, se poate observa că aceasta are la bază o sentință civilă - respectiv sentința nr._ din 6.11.2011, pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pronunțată în dosarul_/245/2009, prin care instanța a dispus admiterea în parte a acțiunii promovate de reclamantul P. I. și obligarea pârâților ( I. I., I. G. și C. de Fond Funciar) la plata sumei de_ lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Studiind actele existente în dosarul de executare, se poate observa că primele somații au fost expediate la data de 23.11.2012, după admiterea cererii de încuviințare a executării silite, prin încheierea din data de 21 noiembrie 2012. De asemenea, la data de 23.11.2012 s-a întocmit procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare ( în cuantum de 4040,50 lei, fila 13 dosar). Debitorii persoană fizică, I. I., I. G. au achitat integral cheltuielile de executare și cheltuielile de judecată, astfel cum rezultă din chitanțele atașate la filele 15-18 dosar. Mai mult, se poate observa că validarea de poprire presupune analiza unui mecanism tripartit, în care creditorul este ținut să demonstreze raporturile obligaționale existente între debitori și terțul popit. De asemenea, adresa de înființare poprire emisă la data de 21.03.2014 ( pe care se întemeiază prezenta acțiune ), aflată la fila 43 dosar, vorbește exclusiv de debitoarea C. de Fond Funciar ( vechea titulatură) și terțul poprit Prefectura Iași, nerealizând nici o mențiune în privința existenței altor debitori. Din coroborarea tuturor acestor aspecte ( mențiunile exprese din adresa de înființare poprire, lipsa dovedirii unor raporturi obligaționale între debitorii I. și terțul poprit și chitanțele de plată a cheltuielilor de judecată și executare care ar susține îndeplinirea obligației de către debitorii I.), instanța reține caracterul întemeiat al excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice, nominalizați și urmează a o admite și a respinge în consecință, acțiunea promovată în contradictoriu cu debitorii I. I. și I. G., în calitate de debitori, ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Analizând materialul probatoriu administrat, pe fondul cererii de validare poprire, instanța reține următoarele:
Prezenta cerere este supusă dispozițiilor procedurale din vechiul cod de procedură civilă, prin prisma momentului depunerii cererii de executare ( 2012) și al încuviințării executării silite. Astfel, instanța va reține că procedura de executare, ca fază a procesului civil a început sub imperiul vechii reglementări, rămânând supusă, în privința tutor actelor derulate, acesteia.
Instanța va nota dispozițiile art. 460 VCPC, conform cărora, dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi. Terțul poprit care, cu rea-credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 200 lei și 1.000 lei. Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-și efectele numai la data când sumele devin scadente. După validarea popririi, terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu.
Se poate observa așadar că se impune verificarea următoarelor condiții: demararea executării silite și emiterea, respectiv comunicarea corespunzătoare a adresei de înființare poprire, respectarea termenului de 3 luni, care începe să fie calculat de la momentul expirării termenului acordat prin adresa de înființare poprire ( în acest caz 15 zile), precum și demonstrarea raporturilor juridice existente între debitor și terțul poprit.
În primul rând instanța reține că executarea silită este realizată în temeiul unei hotărâri juridice irevocabile, al cărui dispozitiv vizează obligarea comisiei debitoare la plata cheltuielilor de judecată. La acestea, se adaugă cheltuielile de executare puse în sarcina debitoarei și pentru care a fost emisă adresa de înființare poprire din 21 martie 2014.
În al doilea rând instanța notează că adresa de înființare poprire a fost comunicată corespunzător la data de 21.03.2014 către Prefectura Iași ( fila 46 dosar) și în aceeași zi către debitoarea C. de Fond funciar ( vechea titulatură). La acest moment se adaugă cele 15 zile acordate pentru consemnarea sumelor, rezultând data de 7 aprilie ca ultimă zi de depunere/consemnare sumă. Se poate observa că cererea de validare poprire a fost formulată în interiorul termenului de 4 aluni, fiind depusă la data de 14 aprilie 2014. Instanța va nota de asemenea că nu există o regulă strictă în ceea ce privește momentul exact de promovarea a cererii de validare poprire aceasta putând fi realizată fie în prima parte a termenului de 3 luni, fie chiar în ultima zi a acestuia, depinzând în concret de circumstanțele speciale ale cauzei.
Cu privire la mențiunile formulate de debitoare și terțul poprit în cadrul solicitării de suspendare a cauzei, instanța va reține că apărarea vizând perimarea executării silite, menționată în cererea de suspendare a judecății, formulată de Instituția P. Iași, la data de 8 mai 2014, fila 55 dosar, se referă la o contestație la executare anterioară, fiind analiza deja de instanța învestită cu soluționarea dosarului_/245/2013, astfel încât nu se poate în nici un caz reveni asupra acesteia sau reanaliza aspectul semnalat, hotărârea pronunțată deja în contestație bucurându-se de o autoritate de lucru judecat provizorie, la acest moment.
Aceeași concluzie urmează a fi notată și cu privire la apărările formulate în baza OG 22/2002, invocate în drept în cadrul contestației la executare deja soluționate prin hotărâre în primă instanță.
Astfel, instanța va proceda la analiza raportului juridic existent între debitoare și terțul poprit, raport care nu a fost contestat sub nici un aspect de nici una dintre părți. Se va nota de asemenea că raportul Comisiei de Fond Funciar cu Instituția P. Iași nu echivalează cu un raport obligațional clasic, se stă la baza mecanismului popririi. Cu toate acestea, pentru evitarea unui blocaj în privința modalității concrete de executare a cheltuielilor la care a fost obligată C., instanța va analiza prevederile legale referitoare la modul de alocare a fondurilor către comisie. Cercetând prevederile art. 52 din legea 18/1991, instanța va reține: „ comisia Județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ jurisdicțională, având în limitele competenței sale, prin derogare de la dispozițiile Codului de Procedură civilă, calitate procesuală pasivă și când este cazul activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar. Modificarea legislativă intervenită în alin 3 al art. 52, stabilește aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 274 VCPC, ceea ce presupune consacrarea expresă a posibilității de obligare a comisiei la plata cheltuielilor de judecată. Această soluție are la bază premisa potrivit căreia comisia are personalitate juridică, precum și administrativă, legea recunoscându-i nu numai drepturi ci impunând în mod corelativ și obligații. Din interpretarea coroborată a întregului cadru legislativ ce vizează comisiile județene de fond funciar, se desprinde concluzia potrivit căreia, deși beneficiază de personalitate juridică și calitate ( în contextul special și derogatoriu descris), acestea nu beneficiază și de un patrimoniu propriu, fondurile fiind alocate de instituția în subordinea căreia și sub controlul căreia comisia județeană își derulează activitatea.
Instituția prefectului, potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.340/2004 privind prefectul si instituția prefectului, se organizează si functionează sub conducerea prefectului iar, potrivit alin.2 din acelasi articol, institutia prefectului este o institutie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu si buget propriu, potrivit alin.3 prefectul este ordonator tertiar de credite, iar potrivit alin.4 din acelasi articol, structura organizatorică si modul de functionare ale institutiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului (H.G. nr.460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului).
Este de precizat, de asemenea, că activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, și din alte surse legal constituite. Instituția prefectului poate beneficia de programe cu finanțare internațională ( art. 7 din legea 340/2004).
În absența unui patrimoniu de sine stătător toate fondurile necesare funcționării Comisiei Județene de Fond Funciar sunt alocate de Instituția P. Iași. Astfel, apare ca justificată instituirea, pe baza acestor considerente a popririi asupra sumelor pe care prefectura le datorează, în temeiul relațiilor de control, autoritate comisiei județene, pentru acoperirea sumelor la care aceasta a fost obligată în baza titlurilor executorii.
Astfel, instanța, reținând îndeplinite corespunzător și cumulativ condițiile validării de poprire, în considerarea raportului atipic de subordonare, control și din punct de vedere al patrimoniului al comisiei față de instituția prefectului, chemată în judecată în calitate de terț poprit, va admite cererea de validare poprire și va dispune validarea măsurii popririi instituită prin adresa din data de 21.03.2014, în cadrul dosarului execuțional 549/2012, aflat pe rolul B. D. și Asociații – T. B., asupra sumelor pe care debitoarea le are de primit de la terțul poprit, până la concurența sumei de 1346,83 lei, reprezentând diferență onorariu și cheltuieli de executare.
În ceea ce privește solicitarea de amendare a terțului poprit, instanța reține că reaua credință nu se poate prezuma ci trebuie să fie dovedită de persoana interesată, în speță de creditor. Simpla afirmare a neîndeplinirii obligațiilor, în contextul promovării unei contestații la executare cu apărări de fond nu poate echivala cu existența unor indicii temeinice referitoare la o atitudine de rea credință din partea terțului, astfel încât instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea cu privire la această cerere de amendare.
Astfel, cererea de chemare în judecată va fi admisă doar în parte, prin prisma soluțiilor de admitere excepție lipsă calitate procesuală pasivă debitori persoane fizice și respingere ca neîntemeiată a capătului de cerere referitor la amendarea terțului poprit.”
Împotriva acestei sentințe a formulat apel debitoarea C. de S. a D. de P. P. asupra Terenurilor Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arătă că în greșit prima instanță a respins excepția tardivității cererii de validarea popririi, în cauză fiind depășit termenul de 3 luni prevăzut de art. 460 V.C.p.c., în condițiile în care adresa de înființare a popririi a fost comunicată Instituției P. Iași la data de 07.10.2013, fiind emisă ulterior adresă de înființare a popririi și la 21.03.2014 către Prefectura Iași. Se mai critică și respingerea cererii de suspendare a judecății prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr._/245/2013.
Legal citați, intimații nu și-au precizat poziția procesuală față de cererea de apel formulată printr-o întâmpinare.
În apel nu s-au administrat probe.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma apelului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul reține următoarele :
P. cererea adresată primei instanțe B.E.J.A. D. și Asociații, în contradictoriu cu debitorii I. I. și I. G., debitoarea C. de S. a D. de P. P. asupra Terenurilor Iași, precum și terțul poprit Instituția P., prin reprezentant legal Prefectul Municipiului Iași, a solicitat instanței validarea popririi înființată prin adresa emisă în dosarul de executare nr. 549/2012, la data de 21.03.2014, până la concurența sumei de 1346,83 lei și amendarea terțului poprit, întrucât acesta, cu rea credință a refuzat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 460 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi inclusiv în cazul în care în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de execuție, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi. Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează suma de bani debitorului va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
Rezultă din cuprinsul acestor dispoziții legale ca atunci când este sesizată cu cererea de validare a popririi, instanța este chemată a verifica dacă terțul poprit datorează sume de bani debitorului precum și dacă datorând aceste sume în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. Analiza acestor condiții reclamă plasarea lor în timp la momentul la care adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit. Aceasta întrucât potrivit textului art. 456 alin. 1 lit. a Cod procedură civilă, terțul poprit este obligat ca în termen de 15 zile de la comunicarea popririi iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, să consemneze suma de bani sau după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului. În același timp, poprirea se consideră înființată din momentul primirii adresei de înființare de către terțul poprit, moment care marchează interdicția terțului poprit de a plăti debitorului sumele de bani ce i le datorează ori pe care i le va datora astfel cum rezultă din art. 454 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă.
De asemenea, de la data împlinirii termenului de 15 zile de la comunicare popririi, începe să curgă termenul de 3 luni pentru a solicita instanței validarea respectivei popriri.
Cu privire la termenul de 3 luni, prin Decizia nr. 7/203 ÎCCJ a statuat următoarele “In interpretarea si aplicarea art. 460 alin. 1 din Codul de procedura civila stabilește ca termenul de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia sa consemneze sau sa plătească suma urmăribila, in care creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanța de executare in vederea validării popririi, este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix si absolut, a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii.”
Instanța de apel constată că în dosarul de executare 549/2012 au fost emise trei adese de înființare a popririi, respectiv la 28.02.2013 către Trezoreria Iași (a primit actul de executare la 01.03.2013) care a și confirmat că a înființat poprirea dar nu a virat nicio sumă de bani, la 07.10.2013 către Instituției P. Iași (comunicată la data de 08.10.2013) și la 21.03.2014 către Prefectura Iași (comunicată la 21.03.2014).
Cererea de validare a popririi împotriva terțului poprit Prefectura Iași a fost înregistrată pe rolul judecătoriei Iași la data de 14.04.2014.
Conform art.2 alin.2 din Legea nr.340/2004 privind prefectul si instituția prefectului, instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu si buget propriu.
În speță, adresa de înființare a poprii a fost comunicată către Instituția P. Iași la data de 08.10.2013, termenul de 15 zile pentru executarea obligației de virare a sumelor împlinindu-se la 24.10.2013.
De la data de 24.10.2013 a început să curgă termenul de decădere de 3 luni pentru a se solicita validarea popririi, care s-a împlinit la data de 24.01.2014. Astfel că raportat la data de 14.04.2014 când a fost investită prima instanță cu cererea de validare a popririi, este evident că termenul de 3 luni a fost depășit, ceea se conduce la constatarea decăderii și respingerea cererii ca tardiv formulată.
Tribunalul constată că în mod greșit prima instanță a luat în considerare ca reper cererea de validare a popririi comunicată către Prefectura Iași la 21.03.2014, în condițiile în care conform dispozițiilor citate mai sus doar Instituția P. are personalitate juridică, patrimoniu si buget propriu, aspect avut în vedere inițial și de executorul judecătoresc care a emis adresă de poprire din 08.10.2013 către această instituție. Artificiul de a schimba denumirea în Prefectura Iași prin adresa din 21.03.2014, nu poate conduce la calcularea unui nou termen de 3 luni pentru validarea popririi față de un terț cu privire la care nu există o reglementare legală. În plus, nu se poate reține argumentul primei instanțe din încheierea prin care s-a respins excepția tardivității, în sensul că adresele de poprire au fost înființate succesiv, către instituții diferite, pentru că în finalul aceleași încheieri instanța a dispus rectificarea denumirii terțului poprit Prefectura Iași, în Instituția P. Iași.
În considerarea celor mai sus expuse, Tribunalul urmează a admite apelul formulat de apelanta C. Județeană de S. a D. de P. P. Asupra Terenurilor Iași împotriva sentinței nr._/08.08.2014 a Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr._, sentință pe care o schimba in parte, in sensul va respinge ca tardiva cererea de validare a popririi.
Cu privire la critica de respingerea a cererii de suspendare a judecății prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr._/245/2013, Tribunalul constată că aceasta a rămas fără fundament, deoarece respectivul dosar a fost soluționat irevocabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta C. Județeană de S. a D. de P. P. Asupra Terenurilor Iași împotriva sentinței nr._/08.08.2014 a Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr._ , sentință pe care o schimba in parte, in sensul ca:
Respinge ca tardiva cererea de validare a popririi formulată de B.E.J.A. D. și Asociații, cu sediul în Iași, .. I-3, . județ Iași, în contradictoriu cu debitoarea C. Județeană de Fond Funciar ( noua titulatură C. de S. a D. de P. P. asupra Terenurilor Iași), C._, cu sediul în Iași, ..60, precum și terțul poprit Instituția P., prin reprezentant legal Prefectul Municipiului Iași, cu sediul indicat în Iași, ..60 Iași.
Pastreaza celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13.02.2015.
Președinte, C. I. | Judecător, G. C. | |
Grefier, E. D. B. |
Red/tehnored. G.C.
5ex/17.04.2015
Jud.fond I. I.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 188/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 246/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
