Fond funciar. Decizia nr. 2729/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2729/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-12-2012 în dosarul nr. 2729/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Decembrie 2012
Președinte - E. C. F.
Judecător C. D.
Judecător E. C.
Grefier N. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2729/2012
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de revizuentul C. P. A. împotriva deciziei civile nr. 1740/20.09.2010 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2009, intimate C. J.. I. pentru S. D. de Prop. Privata asupra Terenurilor, C. L. de F. F. C., P. Județului Iași, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 28.11.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 05.12.2012 și apoi pentru data de 12.12.2012 când:
TRIBUNALUL
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin decizia civilă nr. 1740/20.09.2010 pronunțată de Tribunalul Iași s-a respins recursul declarat de reclamantul C. P. A. împotriva sentinței civile nr. 3815/11.03.2010 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.
P. a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 2 ha teren ce a aparținut autorului său arătând că în afară de suprafața cu care acesta din urmă figura în registrul agricol a mai deținut 1 ha șes și 1 ha pe coastă ( cultivat cu salcâm) pentru care nu deține acte însă face dovada dreptului de proprietate cu declarații de martori. Ulterior, în plângerea adresată Comisiei Județene de F. F. Iași, reclamantul solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,25 ha. teren.
Potrivit art. 11 alin 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, modificată și completată a fondului funciar: „ (1) Suprafața adusa in cooperativa agricola de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.”
De asemenea, art. 6 alin 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, modificată și completată, prevede:
„Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.
Potrivit dispozițiilor art 6 alin. 1 indice 3 din Legea nr. 1/2000, în situația în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
Instanța constată că nu sunt întrunite în cauză nici condiții legale mai sus menționate pentru a se putea face dovada cu martori a dreptului de proprietate asupra terenului pentru care se solicită reconstituirea.
Reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate al tatălui său pentru suprafța solicitată.
P. a se putea face dovada cu martori în vederea reconstituirii deptului de proprietate este necesar ca martorii să fie proprietari vecini, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. Ori, în cauză nu s-a făcut dovada că cei doi martori care au dat declarațiile autentificate ce au fost avute în vedere de instantță sunt vecini cu terenul pentru care se cere reconstituirea dreptultu de proprietate.
Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că în registrul agricol pe anii 1959-1963 tatăl petentului, C. V. P. figurează cu suprafața de 4,56 ha teren pe raza comunei C. (fl. 17 dosar).
Pe numele moștenitorilor lui C. V. P. au fost eliberate: titlul de proprietate nr._/1994 pentru 39 500 m.p. teren și titlul de proprietate nr. 1/2003 pentru_ m .p. teren pe raza comunei C. (fl. 21,22 ds).
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, recurentului și fraților săi li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren pe care tatăl său a deținut-o.
Declarațiile extrajudiciare de martori depuse de recurent nu pot fi avute în vedere de instanța de recurs întrucât acestea ar fi trebuit să fie însoțite de dovezi din care să rezulte că martorii sunt „proprietari vecini” ai terenului revendicat – titluri de proprietate sau măcar hotărâri de validare a dreptului de proprietate. Fără aceste dovezi dispozițiile art. 6 alin. 1 indice 3 din Legea nr. 1/2000 nu sunt îndeplinite.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire recurentul C. A..
În motivarea cererii de revizuire, recurentul-revizuient, prin apărător, arată că a promovat prezenta cerere deoarece este în posesia unor noi acte doveditoare ale pretențiilor solicitate, acte pe care din motive mai presus de voința sa nu le-a putut prezenta instanțelor de judecată și pe care, dacă pârâtele le-au cunoscut au păstrat tăcerea asupra lor.
Recurentul susține că independent de declarațiile depuse la dosar este în posesia unor documente care înlătură orice dubiu cu privire la faptul că tatăl său a deținut suprafețele de teren revendicate și anume este vorba de contractul de vânzare-cumpărare emis de Arhivele Naționale și Nota de constatare emisă de P.F.A. G. I. M., expert topometrist pe raza comunei C., jud. Iași, ce confirmă că tatăl său, C. P. a deținut anterior colectivizării suprafața de teren de 3 ha în tarlaua și având vecinătățile precizate de el atât în acțiunea introductivă cât și în recurs.
În drept, se invocă dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă și urm., Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005 și HG nr. 890/2005.
Pârâții-intimați C. locală de fond funciar C., C. Județeană de fond funciar Iași și prefectul Județului Iași nu au depus întâmpinare, dar la termenul de judecată stabilit s-a prezentat în instanță reprezentantul legal al pârâtei-intimate, consilier juridic B. și a pus concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.
În cauză nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de revizuire invocate și dispozițiile legale incidente în cauză tribunalul constată că cererea de revizuire formulată de revizuientul C. A. este inadmisibilă.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, deoarece se adresează aceleiași instanțe care a soluționat pricina în fond, solicitând să se revină asupra hotărârii atacate, care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă, revizuirea se poate formula împotriva unor hotărâri rămase definitive în instanțele de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Prin urmare, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri dată de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până la acel moment.
În speță, decizia dată în recurs – a cărei revizuire se solicită – nu întrunește această cerință impusă de dispozițiile legale invocate deoarece instanța de recurs a respins recursul declarat de recurentul-revizuient
Neîndeplinind această cerință imperativă, cererea de revizuire este inadmisibilă.
În consecință, pentru considerentele expuse, tribunalul va respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul C. A.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul C. P. A., domiciliat în com. C., . împotriva deciziei civile nr.1740/20.09.2010 pronunțată în dosar nr._/245/2009 de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatele C. Județeana Iași pentru S. D. de Proprietate Privata asupra terenurilor Iași și C. Locala de F. F. C. și P. Județului Iași.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta a publica azi 12.12.2012.
Președinte, E. C. F. | Judecător, C. D. | Judecător, E. C. |
Grefier, N. M. |
Red. E.C.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./07.08.2013
Judecători Tribunal: O. L.
A. M. C.
M. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 917/2013. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 3430/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
