Fond funciar. Decizia nr. 396/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 396/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 10-02-2012 în dosarul nr. 396/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 10 Februarie 2012
PREȘEDINTE – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – A. C.
JUDECĂTOR – C. C. E.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 396/2012
Pe rol judecarea recursului formulat de petentul C. L. al Municipiului Iași împotriva sentinței civile nr._/02.09.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, intimat fiind Instituția P. J.. Iași, având ca obiect fond funciar plângere împotriva Ordinului P..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, în temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă material și teritorial în soluționarea cauzei. Constată recursul formulat și motivat în termen, semnat, scutit de la plata taxei de timbru. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă precum și faptul că prin cererea de recurs nu s-a solicitat administrarea de probe, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Pe rolul Judecătoriei iași a fost înregistrată sub nr._/08.04.2011 plângerea formulată de petentul C. L. Iași împotriva Ordinului nr. 119/15.02.2011 emis de Prefectul Județului Iași, prin care s-a solicitat, în contradictoriu cu Instituția P. Județului Iași, anularea înscrisului contestat precum și reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 101,85 mp teren, situat în Iași, ..
Cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 42 din Legea 1/2000 introdus prin Titlul VI art.1 pct.43 din Legea nr.247/2005.
În motivarea de fapt a cererii, petentul arată că a formulat cererea înregistrată sub nr._/25.11.2005, în temeiul Legii nr.247/2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 101,85 mp teren, situat în Iași, ..
În susținerea cererii, petentul s-a folosit de Actul de expropriere prin bună învoială autentificat sub nr.7432 din 1928 prin care Primăria Municipiului Iași a expropriat suprafața de 101,85 mp teren, în interesul alinierii străzii Uzinei, teren din proprietate d-lui A. Bienstock.
Din cuprinsul actului rezultă că exproprierea s-a făcut pentru cauză de utilitate publică.
În urma analizei în ședința din data de 31.05.2010, propunerea Comisiei Municipale Iași de fond funciar a fost aceea de „admitere a cererii de reconstituire”.
Prin Ordinul nr. 119/15.02.2011, intimatul a respins cererea de reconstituire pe considerentul că terenul se află în zonă sistematizată.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 27 alin.21 Lg. 18/1991.
Prin sentința civilă nr._ din 2.09.2011 Judecătoria Iași a respins plângerea cu următoarea motivare:
Prin Ordinul nr. 119/15.02.2011 emis de Prefectul Județului Iași, a fost respinsă cererea de reconstituire formulată de petentul C. L. Iași în calitate de reprezentant al Municipiului Iași, în baza prevederilor Legii nr.247/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 101,85 mp teren, situat în Iași, ., motivat de faptul că suprafața de teren revendicată este situată în zonă sistematizată, fiind afectată de traseul străzii Uzinei.
În fapt, prin cererea nr._/25.11.2005 (fila 14 dosar), reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 101,85 mp teren, situat în Iași, ., susținând că este proprietarul acestei suprafețe în baza actului de expropriere prin bună învoială autentificat sub nr.7432 din 1928 (filele 14 verso -15 dosar).
Din referatul întocmit de Comisia Municipală Iași de fond funciar, instanța reține că terenul solicitat este afectat de traseul străzii Uzinei.
Ordinul contestat este temeinic și legal, chiar dacă incorect motivat, având în vedere următoarele argumente, ce vor înlocui motivația intimatului:
1. Petentul, nici în nume propriu și nici în calitate de reprezentant al Municipiului Iași nu este beneficiarul Lg. 18/1991 sau al legilor ulterioare ale fondului funciar.
Legea 18/1991, precum și legile ulterioare ale fondului funciar urmăresc readucerea în patrimoniul titularilor sau a moștenitorilor acestora a proprietății unor categorii de imobile enumerate în textele sale.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.2 Lg. 18/1991, cu modificările ulterioare: „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite”.
Legea fondului funciar, în norme distincte, stabilește și alte categorii de persoane fizice sau entități juridice care beneficiază de prevederile sale, cum ar fi: asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridică (art.29 Lg. 18/1991), asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste de orice profil, reorganizate în societăți comerciale pe acțiuni (art.30 Lg.18/1991), persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se afla în administrarea unităților agricole de stat (art.37 Lg.18/1991), persoanele fizice sau, după caz, moștenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni și fânețe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale (45 Lg.18/1991), consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor și mănăstirilor, precum și ale instituțiilor de învățământ (art.47 Lg.18/1991), Academia Română (art.9 alin.4 Lg.1/2000), structurile reprezentative ale unităților de cult (art. 23 Lg.1/2000) etc.
Așa cum arată art. 8 alin.2 teza ultimă din Lg. 18/1991, toate persoanele fizice sau juridice, beneficiari ai legii de reconstituire și care nu sunt membrii cooperatori sau moștenitori ai acestora, sunt expres menționate în conținutul articolelor care prevăd posibilitatea reconstituirii unor categorii de terenuri în favoarea lor, cu îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor prevăzute de lege.
Municipiul Iași, în calitate de unitate administrativ teritorială, nu se află printre beneficiarii legilor de reconstituire, împrejurare firească în raport cu scopul și finalitatea acestor legi.
2. Suprafața de teren solicitată este exceptată de la reconstituire, făcând parte din domeniul public
Așa cum se arată chiar în referatul ce emană de la Comisia Municipală de fond funciar Iași, suprafața de 101,85 mp teren, situat în Iași, ., fiind afectată de traseul străzii Uzinei, face parte din domeniul public al unității administrativ teritoriale și nu din domeniul său privat.
Potrivit dispozițiilor art. 5 Lg.18/1991: „Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, cai de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu destinație forestieră, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, țărmurile Marii N., inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
Terenurile pe care sunt amplasate rețele stradale și parcuri publice, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepție pentru lucrări de interes național”.
Or, așa cum se stipulează în art. 3 Lg. 1/2000, nu pot fi supuse reconstituirii decât terenurile care fac parte din proprietatea privată a unității administrativ teritoriale („Pentru aplicarea prezentei legi comisia locala dispune de totalitatea terenurilor proprietate privata a unității administrativ-teritoriale respective”).
Terenul asupra căruia poartă cererea de reconstituire formulată de petent însă, face parte din proprietatea publică a unității administrativ teritoriale.
3. Pe calea aleasă nu se poate opera, în mod indirect, nelegal și fraudulos, schimbarea regimului juridic al bunului prin trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Iași.
Regimul bunurilor care fac parte din proprietatea publică a Statului Român sau a unităților administrativ teritoriale este supus Lg. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Trecerea unor bunuri din proprietatea publică în proprietatea privată a unităților administrativ teritoriale nu se poate face decât în condițiile strict și limitativ prevăzute de dispozițiile legale.
Prin cererea formulată petentul, urmărește, în fapt, să folosească în mod abuziv și chiar fraudulos, schimbarea regimului juridic al bunului în litigiu, folosindu-se de dispozițiile legale inaplicabile situației de fapt și prin scoaterea lor din context întrucât titlul de proprietate pe care urmărește a-l obține este în mod necesar supus regimului juridic de drept comun privitor la proprietatea privată, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Dispozițiile art. 27 alin.21 Lg. 18/1991 trebuie și urmează a fi interpretate prin corelare cu normele din care fac parte.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 26 Lg.18/1991: „Terenurile situate în intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosința celor care solicita sa-și construiască locuințe și nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.
P. la efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi înscrise și folosite conform destinației avute.
În continuarea textului enunțat, art. 27 Lg._ stipulează: „Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
(2^1) Proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.
Acestor categorii de proprietari și moștenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64”.
Textul invocat se corelează implicit și cu dispozițiile art. 11 alin.21 Lg. 18/1991, potrivit cărora: „Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”.
Așadar, pentru a determina categoria persoanelor cărora li se aplică textul invocat, trebuie stabilit cu necesitate cine sunt „cei îndreptăți” la care face referire alin.1 al art. 27, identificarea făcându-se prin trimitere la articolul anterior cu care se corelează, respectiv „cooperatorii sau alte persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori” și care „au deținut terenuri în intravilanul localității”.
Textul de lege, în nici un caz, nu se adresează și nu poate avea ca beneficiar o unitate administrativ teritorială a Statului Român.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs C. L. al Municipiului Iași care a formulat următoarele critici:
Susține că în mod greșit a reținut instanța de fond netemeinicia plângerii pe motiv că petentul, nici în nume propriu și nici în calitate de reprezentant al Municipiului Iași nu este beneficiarul Legii 18/1991 sau al legilor ulterioare, textul art. 27 neputând avea ca beneficiar o unitate administrativ teritorială a Statului Român.
În cuprinsul legilor fondului funciar nu există dispoziții exprese care să excludă aceste categorii de persoane de la beneficiul legii, astfel încât soluția instanței este în contradicție cu scopul în finalitatea acestor legi reparatorii este neîntemeiată.
Reținerea considerentului conform căruia suprafața de teren este o zonă sistematizată este lipsită de efect și cum s-a probat că nu s-au pierdut niciodată atributele dreptului de proprietate solicită admiterea cererii și modificarea sentinței recurate.
În susținerea cererii C. L. al Municipiului Iași a invocat actul de expropriere prin bună învoială autentificat sub nr. 7432 din 1928. Prin acest act Primăria Municipiului Iași a expropriat suprafața de 101,85 m.p. teren în interesul alinierii . făcea parte din proprietatea A. Bienstock.
Scopul exproprierii a fost de a se face o investire de utilitate publică, anume alinierea .> Potrivit art. 27 alin. 21 din Legea 18/1991 „Proprietarii care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Nu au fost depuse înscrisuri noi în recurs.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța de fond analizează complet și legal regimul juridic aplicabil situației de fapt invocate de către petent. Esențială speței de față este concluzia potrivit căreia petentul nu este beneficiarul măsurilor reparatorii prev. de Legea 18/1991.
Corect determină instanța de fond aria subiecților de drept destinatari ai legii, de regulă membrii cooperatori sau alte persoane cărora li s-a preluat în orice mod teren de către stat, respectiv anumite categorii de persoane fizice sau entități juridice care beneficiază de prevederile Legii 18/1991 pentru care judecătorul fondului realizează o enumerare exhaustivă.
În genere rațiunea dispozițiilor legale din materie funciară au rolul de a asigura reparația actelor abuzive de deposedare comise de către regimul comunist.
Dispozițiile legale din aceeași materie ce vizează persoanele juridice (art. 29, 39, 37, 45, 47, din Legea 18/1991, art. 9 respectiv art. 23 din Legea 1/2000) au rolul de a reglementa situația juridică particulară a unora dintre terenurile ce au făcut obiectul actelor de deposedare.
Patrimoniul unității administrativ – teritoriale nu poate fi configurat prin procedura stabilirii dreptului de proprietate pentru că nici acesta nici organele sale reprezentative nu sunt destinatarii legii.
Servesc acestei finalități (determinarea terenurilor ce aparțin domeniului public) dispozițiile de principiu din art. 5 Legea 18/1991, care presupune ca, în aplicarea legii, să se realizeze delimitarea domeniului public de domeniul privat al unității administrativ teritoriale.
În mod particular din redactarea art. 27 alin. 21 din Legea 18/1991 rezultă că destinatarii acestuia sunt „proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate…”.
Consiliului local petent nu-i sunt aplicabile aceste dispoziții care, în mod logic, vizează persoanele fizice.
Pentru aceste considerente este inutilă cercetarea efectelor Actului de expropriere prin bună învoială autentificat sub nr. 7432 din 1928 respectiv a regimului juridic al suprafeței de 101, 85 m.p. teren din Iași ., câtă vreme invocarea lor se face în contextul procedurii de stabilire a dreptului de proprietate al cărei destinatar – pentru cele anterior expuse – nu este și petentul.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă Tribunalul va respinge recursul, va menține sentința ca legală și temeinică, pronunțată cu aplicarea coerentă a legii, într-o argumentare logico-juridică pertinentă și completă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de petentul C. L. AL MUNICIPIULUI IAȘI împotriva sentinței civile nr._/02.09.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.02.2012.
Președinte, Doinița T. | Judecător, C. A. | Judecător, C. E. C. |
Grefier, G. I. |
Red: T.D.
Tehnored: T.D.+H.C.
Ex.2/07.05.2012
Judecător fond: M. O. Z.-L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 438/2012. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 309/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
