Fond funciar. Decizia nr. 530/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 530/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-02-2012 în dosarul nr. 530/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Februarie 2012
PREȘEDINTE - E. C.
Judecător E. C. F.
Judecător M. C.
Grefier M. P.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 530/2012
Pe rol judecarea recursului civil formulat de reclamanții C. M., C. C. și M. M. împotriva sentinței civile nr. 8231/29.04.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați C. M.. I. de A. a L. 18/1991, C. J.. I. de A. a L. 18/1991, Instituția P. J.. I., având ca obiect fond funciar anulare Ordin Prefect; daune cominatorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile litigante.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.02.2012, susținerile apărătorului ales al recurenților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberări s-a amânat pronunțarea pentru azi, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.616/11.01.2011 a Judecătoriei Iași s-au dispus următoarele:
„Respinge plângerea formulată de petenții: C. M., C. C. și M. M. în contradictoriu cu intimata C. Județeană Iași de fond funciar, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Respinge plângerea formulată de petenții C. M., C. C., ambii cu domiciliul în București, ., ., sector 2 și M. M., cu domiciliul în București, ..101, ., în contradictoriu cu INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI IAȘI, cu sediul în Iași, .. 60, județul Iași și C. Municipală Iași de fond funciar, cu sediul în Iași, județul Iași, împotriva Ordinului P. nr. 909/05.10.2010.
Respinge pretenția petenților formulată în contradictoriu cu Prefectul Județului Iași, privind obligarea acestuia la plata daunelor cominatorii de 100 lei/zi de întârziere.”
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:
Pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată sub nr._/19.11.2010 plângerea formulată de petenții: M., C. C., și M. M. împotriva Ordinului nr. 909/05.10.2010 emis de intimatul Prefectul Județului Iași, prin care s-a solicitat, în contradictoriu cu INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI IAȘI precum și cu C. Județeană Iași de fond funciar și C. Municipală Iași de fond funciar și anularea actului contestat, admiterea cererii de reconstituire a suprafețeiei de 980 mp teren situate în Iași, ., obligarea la emiterea unui nou ordin și obligarea intimaților la plata de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la îndeplinirea obligațiilor.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 42 din Legea 1/2000 introdus prin Titlul VI art.1 pct.43 din Legea nr. 247/2005.
În motivarea plângerii petenții arată că prin cererea înregistrată la C. Municipală Iași de fond funciar au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 980 mp teren, situată în Iași, ., suprafață de ar face parte dintr-un lot de 4900 mp teren care a fost proprietatea străbunicii lor Tarcaci S., preluată în calitate de moștenitoare de bunica lor M. M..
Petenții susțin că terenul a fost înscris ulterior în CAP Bârnova pe numele bunicului M. A. în anul 1962 și că face parte din suprafața de 1,45 ha care apare în rolul agricol al acestuia. Petenții susțin că, de altfel, chiar bunica lor în cererea de înscriere în CAP a indicat drept adresă de domiciliul . și faptul că deține suprfața de 1,22 ha teren.
Moștenitor al defuncților M. A. și M. a fost tatăl petenților, C. C., în baza certificatului de moștenitor nr. 839/1993, decedat, la rândul său, în anul 1997, având ca moștenitori pe petenți, conform certificatului de moștenitor nr. 77/1998.
Petenții mai arată că, în prezent, terenul este liber de construcții.
În motivarea ordinului contestat se arată că cererea lor de reconstituire a fost respinsă întrucât nu s-a făcut dovada preluării terenului în proprietate de stat, fără a se ține cont că în anul 1962, zona în care se afla terenul făcea parte din CAP Bârnova și, după 1991 a fost preluată de C. Municipală Iași de fond funciar.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 54 Lg. 18/1991 și art. 1073 Cod civil.
Anexat plângerii, petenții au depus la dosar, în copie certificată conform cu originalul: ordinul contestat, dovadă de comunicare, cerere de înscriere în CAP Tarcaci M., cerere de înscriere în CAP M. A..
Petenții sunt reprezentați în instanță de Cabinet de avocat „C. V.”.
Intimata C. Municipală Iași de fond funciar formulează întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulate de petenți întrucât terenul solicitat nu se află la dispoziția sa, fiind proprietate privată, conform certificatului de moștenitor nr. 155/1999.
Astfel, arată intimata, conform certificatului de moștenitor nr. 178/1958, de pe urma defunctei M. C. a rămas suprafața de 3600 mp teren, situată în Iași, ., moștenitorilor menționați în certificat printre care și M. A., iar conform certificatului de moștenitor nr. 155/1999, 600 mp din această suprafață de teren a revenit moștenitorilor lui M. A. – M. C. A. și M. L..
Conform certificatului de moștenitor nr. 839/1993, de pe urma defuncților M. A. și M. M. a rămas o suprafață de 4400 mp teren în ., moștenitori fiind: C. C., M. C. A. și M. L..
Intimata arată că pentru terenul din . au fost formulate cereri de reconstituire și de către moștenitorii M. C. A. și M. L., acest teren fiind deținut cu acte și fără acte de către aceștia.
În apărare se solicită proba cu înscrisuri.
Potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2 C.proc.civ., intimata solicită judecarea cauzei și în lipsă.
De asemenea, intimata C. Județeană Iași de fond funciar formulează întâmpinare solicitând, pe fond, respingerea acțiunii formulate de petenți.
Intimata invocă totdată excepția lipsei calității sale procesuale pasive, precum și a Instituției P. Județului Iași, având în vedere că ordinul contestat este emis de Prefectul Județului Iași.
Pe fond, intimata arată că ordinul nr. 909/05.10.2010 a avut la bază referatul cu propunere de respingere formulat de C. Municipală Iași de fond funciar din care reiese împrejurarea că petenții nu fac dovada preluării terenului solicitat în proprietate de stat, nefiind, astfel, îndeplinită, una dintre condițiile impuse de dispozițiile art. 36 alin.5 Lg. 18/1991.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile Lg. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale H.G. nr. 890/2005.
În apărare se solicită proba cu înscrisuri.
Potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2 C.proc.civ., intimata solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La solicitarea instanței, anexat adresei de înaintare nr. 49/03.01.2010, Instituția P. Județului Iași înaintează documentația ce a stat la baza emiterii Ordinului nr. 909/05.10.2010, după cum urmează: copie ordin nr. 909/05.10.2010, referat cu propunere de respingere a cererii, formulat de C. Municipală Iași la data de 31.05.2010, schița terenului revendicat, cerere nr._/19.09.2005, certificat de moștenitor nr. 1070/1990, sentința civilă nr. 4580/1992, certificat de moștenitor nr. 839/1993, certificat de moștenitor nr. 77/1998, acte de stare civilă.
Prin precizările și cererea completatoare depuse la dosar în data de 27.01.2010, petenții solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Instituției P. Județului Iași, arătând că doresc să se judece și cu Prefectul Județului Iași.
De asemenea, petenții arată că situația juridică prezentată în referatul Comisiei Municipale Iași de fond funciar face referire la o altă suprafață de teren, de 600 mp, situată în . și că terenul solicitat prin prezenta acțiune a fost preluat prin colectivizare în anul 1962 de către CAP Bârnova.
În finele acestor precizări, petenții susțin o situație total diferită de cea menționată în cererea de reconstituire nr._/19.09.2005, aceea că, de această dată, terenul solicitat ar fi aparținut numitului M. A., căsătorit cu M. M. din 10.11.1934, pentru ca în concluziile formulate după încheierea cercetării judecătorești, apărătorul petenților să revină la a menționa că terenul provine de la mama bunicii petenților, Tarcaci S. – susținere identică celei din cererea de reconstituire.
Anexat acestor precizări sunt depuse la dosar acte de stare civilă și copie a sentinței civile nr._/2010 a Judecătoriei Iași.
Prin încheierea interlocutorie din data de 18.02.2011 instanța, pentru considerentele reținute pe larg în cuprinsul acesteia, respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției P. Județului Iași și admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. Județeană Iași de fond funciar.
În administrarea probei cu înscrisuri, cu adresa nr._/30.03.2011, Instituția Arhitectului Șef – Serviciul GIS - cadastru a Municipiului Iași, răspunde solicitărilor instanței, arătând că artera pe care se află situată . a trecut pe raza Municipiului Iași la o dată incertă însă anterioară anului 1990 (fila 72 dosar).
De asemenea, la data de 15.04.2011, răspunzând solicitărilor instanței, Primăria Comunei Bârnova, cu adresa de înaintare, informează instanța că nu deține rolurile agricole ale comunei Bucium din anii 1959-1962 și că . aparținut niciodată de . .> Din analiza întregului probatoriu administrat instanța reține în fapt și în drept următoarele:
În mod prioritar, instanța reține că, drept urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Județene Iași de fond funciar, prin încheierea interlocutorie din data de 18.02.2011, acțiunea formulată de petenți în contradictoriu cu această intimată, urmează a fi respinsă.
Prin Ordinul nr. 909/05.10.2010 emis de Prefectul Județului Iași, a fost respinsă cererea de reconstituire formulată de petenții C. M., C. C., și M. M., în calitate de moștenitori indirecți ai numiei Tarcaci S., cu motivarea că nu se face dovada preluării suprafeței de 980 mp, situate în Iași, ., în proprietate de stat.
În fapt, prin cererea nr._ din 19.09.2005, înregistrată la Primăria Iași petenții au solicitat suprafața de 980 mp teren, situat în Iași, ., în calitate de moștenitori indirecți ai numitei Tarcaci S., străbunica lor.
Aceștia au susținut că suprafața în litigiu a aparținut numitei Tarcaci S., care a decedat la data de 04.11.1971 și că face parte din suprafața totală de 4900 mp teren, acceptată de descendenții: V. L., A. Ecatterina, M. M., C. N. și S. A., fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 1070/1990, în baza căruia, bunicii lor, M. M., îi revine cota de 1/5 din teren, respectiv suprafața de 980 mp teren.
M. M. a decedat la data de 09.03.1997.
Petenții sunt moștenitorii lui C. C., fiul lui M. M., decedat la data de 09.03.1997, conform certificatului de moștenitor nr. 77/1998.
În cererea de reconstituire formulată, aflată la fila 31 dosar, petenții arată că suprafața de teren nu a fost inclusă în masa partajabilă întrucât nu dețineau titlu de proprietate.
Identificând conform schiței de la fila 30 verso dosar suprafața de teren, intimata C. municipală de fond funciar Iași constată că aceasta se află în interiorul municipiului Iași și înaintează cererea spre competentă soluționare P. Județului Iași.
Prin ordinul contestat, cererea petenților de reconstituire a suprafeței de 980 mp teren, situată în Iași, . este respinsă cu motivarea că „petenții nu fac dovada preluării terenului solicitat în proprietate de stat”, pornind chiar de la susținerile petenților și având în vedere îndreptățirea pe care aceștia o invocă în sprijinul cererii, cu arătarea faptului că terenul nu a fost preluat în nici un mod de stat sau de CAP de la Tracaci S., decedată în anul 1971, mult ulterior colectivizării, atâta timp cât s-a transmis prin moștenire de la aceasta la proprii săi succesori, conform certificatului de moștenitor nr. 1070/1990 (fila 32 dosar).
Din conținutul certificatului de moștenitor nr. 1070/1990 (fila 32 dosar), instanța reține că la decesul numitei Tarcaci S. în patrimoniul acesteia se afla suprafața de 4900 mp teren, situată în Iași, ., dobândită de defunctă potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 664/1922 la Judecătoria Rurală Iași și înscris sub nr. 4568/1922 la Grefa Tribunalului Iași.
Din suprafața de 4900 mp teren, conform aceluiași certificat, 895 mp teren reveneau numitei M. M., bunica petenților.
În situația în care autoarea petenților M. M. ar fi intrat în proprietatea acestei suprafețe de teren, ar fi trebuit ca moștenitorii acesteia să o stăpânească și în prezent, fapt ce ar fi făcut aplicabile dispozițiile art. 27 Lg. 18/1991, petenții putând obține un titlu cu caracter recognitiv care însă nu era necesar în procesul de partaj, fiind suficient contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 664/1922.
De altfel, așa cum reiese din considerentele și dispozitivul sentinței civile nr. 4580/21.05.1992 (filele 32-39 dosar), instanța reține că autorul pârâților C. C. nici nu a solicitat partajarea suprafeței de 980 (în realitate doar 895 conform certificatului de moștenitor nr. 1070/1990), care face obiectul prezentei judecăți.
Petenții susțin că autoarea lor a pierdut ulterior posesia și folosința terenului și a construcției aflate pe acest teren, acesta fiind, de altfel, singurul motiv ce le-ar legitima intersul în formularea cererii de reconstituire și al prezentei plângeri.
În plângerea dedusă judecății, petenții însă schimbă în mod vădit situația de fapt și motivele cererii de reconstituire, amestecând fapte și împrejurări ireconciliabile sub aspect logic și cronologic.
Astfel, deși susțin în continuare că terenul solicitat provine ca moștenire de la Tarcaci S., decedată la data de 04.11.1971, tot aceștia afirmă că terenul face parte din suprafața cu care bunica lor M. M. s-ar fi înscris în CAP în anul 1962 și încearcă să inducă în eroare cu privire la acest aspect, prin anexarea cererii de înscriere în CAP a celei din urmă, aflată la fila 7 dosar.
Or, este evident că bunica petenților nu a devenit proprietara suprafeței de 895 mp teren – conform certificatului de moștenitor, decât ulterior decesului mamei sale, autoarea Tarcaci S., cererea de înscriere în CAP Tomești (și nu Bârnova) a bunicii făcând, de altfel, trimitere la o suprafață de 1,22 ha teren situată în . locație mult diferită de actuala stradă P. nr. 12, care ar fi putut face parte cel mult, din CAP Bucium – ca și suprafața învecinată, din ., adusă în CAP de M. A., bunicul petenților.
Dacă terenul solicitat ar fi intrat în CAP în anul 1962, așa cum se susține, acesta ar fi trebuit preluat în mod direct de la Tarcaci S. și nu de la M. M. și, în consecință, nu ar mai fi putut face parte din patrimoniul defunctei, la decesul acesteia survenit în 1971.
În acest context, instanța reține că situația juridică avută în vedere de C. municipală Iași de fond funciar este greșită pentru că face referire la o altă suprafață de teren, provenită, în fapt, de la bunicul petenților, M. A., prin trimitere constantă la . și nu la ..
Prin urmare, în mod corect petenții aveau obligația de a dovedi modalitatea în care terenul ar fi fost preluat de către stat, chiar și în situația în care acesta ar fi în prezent liber și identificarea făcută de C. Municipală Iași de fond funciar ar fi greșită, susținerile potrivit cărora terenul a intrat în 1962 în CAP Bârnova fiind vădit neîntemeiate.
Față de apărările tangențiale ale pârâților, făcute în subsolul precizărilor de la 57 dosar, în care petenții au susținut o situație total diferită de cea menționată în cererea de reconstituire nr._/19.09.2005, aceea că, de această dată, terenul solicitat ar fi aparținut numitului M. A., căsătorit cu M. M. din 10.11.1934, instanța reține că aceste apărări echivalează, în fapt, cu formularea unei cereri noi, diferite de cea supusă analizei instanței și cu privire la care s-a emis ordinul contestat și că exced în consecință cadrului procesual stabilit inițial.
De altfel, aceste apării contradictorii sunt ulterior contrazise de chiar concluziile pe fond formulate de petenți prin apărător și apar ca neconcludente chiar în raport cu locul situării suprafeței de teren – ., și nu ..
Instanța a verificat totodată susținerile petenților privitoare la preluarea suprafeței de teren de către CAP Bârnova, din adresele nr._/30.03.2011emisă de Instituția Arhitectului Șef – Serviciul GIS-Cadastru a Municipiului Iași și cea emisă de Primăria Comunei Bârnova, înregistrată la dosar în data de 15.04.2011, reieșind împrejurarea că suprafața de teren solicitată, situată în . nu a făcut niciodată parte din CAP Bârnova, ci, poate din CAP Bucium, ulterior intrând în intravilanul municipiului Iași.
Însă, în soluționarea prezentei cauze, aspectul invocat este lipsit de relevanță juridică întrucât la data decesului numitei Tarcaci S., aspect necontestat și chiar susținut de petenți prin probe, suprafața totală de 4900 mp teren, situată în ., din care face parte și suprafața în litigiu, se afla în proprietatea acesteia, fiind evident că proprietatea asupra acesteia a fost „pierdută” ulterior datei de 04.11.1971.
Instanța, reține, în consecință, că, deși identificarea terenului nu a fost judicios realizată, temeiul de drept al cererii de reconstituire este corect, în cauză fiind aplicabile fie dispozițiile art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991, fie dispozițiile art. 34 Lg. 1/2000.
Astfel, conform prevederilor art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991 cu modificările și completările ulterioare „…Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere”.
Potrivit dispozițiilor art. 34 Lg. 1/2000: „Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, sau cu lucrări ce au fost deteriorate, distruse și numai prezintă nici o valoare de întrebuințare, preluate în orice mod, inclusiv cu titlu de donație, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere.”
Așadar, potrivit cu textele citate și în acord cu doctrina și practica în materie (a se vedea V.T. – Legile fondului funciar. Comentarii și explicații, ediția a 2a, Ed. C.H.B., București 2007, p.194-199), pentru a putea benefica de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- să fie vorba de terenuri fără construcții, adică libere, în tot sau în parte, situate în intravilan;
- terenurile să nu fie afectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, sau lucrările începute să fi fost deteriorate, distruse sau să nu mai prezinte nici o valoare de întrebuințare;
- terenurile să fi fost preluate cu titlu valabil de către stat sau unitățile deținătoare prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, ori cu titlu de donație, după caz.
per a contrario, nu intră sub incidența art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991 și art. 34 Lg. 1/2000, ci urmează a fi supuse regimului juridic reparator al Lg. 10/2001, terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, care nu au fost în nici un mod preluate de către stat sau care au fost preluate fără titlu valabil de către stat sau alte persoane juridice, fiind direct aplicabile dispozițiile art. 2,6,8,10 și 11 Lg. 10/2001.
În această situație nu pot fi aplicate nici dispozițiile art. 27 Lg. 18/1991, din economia întregului text reieșind cu claritate că acesta se referă, strict la categoria beneficiarilor care nu au fost niciodată deposedați de teren, fiind în continuare în stăpânirea lui, acesta fiind, de altfel, și argumentul pentru care titlurile lor de proprietate au doar un caracter recognitiv.
O interpretare contrarie ar lipsi în totalitate de eficiență juridică, în integralitatea lor, dispozițiile art. 36 alin.5 Lg. 18/1991 și art. 34 Lg.1/2000.
În mod corect intimata Instituția P. Județului Iași a reținut că petenții nu au făcut dovada preluării au a preluării cu titlu valabil a terenului de către stat, pentru argumentele pe larg expuse anterior instanța reținând că petenții nu au dovedit că suprafața de teren solicitată ar fi fost preluată de către CAP Bârnova sau alt CAP.
Față de cele de mai sus, conform argumentelor de fapt și de drept precizate, instanța va constata că plângerea petenților nu este întemeiată, urmând să o respingă.
Față de pretenția constând în obligarea P. Județului Iași la plata de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la îndeplinirea obligațiilor, instanța reține caracterul accesoriu al acestui capăt de cerere – având în vedere că plata daunelor cominatorii s-a solicitat până la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta hotărâre.
Constatând însă că pretenția principală a fost respinsă, instanța urmează să dispunând în același sens și în privința pretenției cu caracter de dependență procesuală. Ca atare, și această pretenție va fi respinsă ca neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art. 129 alin.6 cu referire la art. 274 C.proc.civ., instanța va constata că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.”
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanții reclamanții C. M., C. C. și M. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac exercitate s-a arătat că sentința este nelegala întrucât reclamanții nu au putut beneficia de dreptul la un proces echitabil, fiindu-le respinsă proba cu expertiza topometrică și proba testimoniala. În ceea ce privește motivele de netemeinicie s-a arătat că instanța de fond a analizat cu superficialitate situația de fapt si actele depuse la dosar . S-a susținut că terenul in suprafața de 980 mp situat in Iași . a cărui reconstituire o solicita, a făcut parte dintr-un lot mai mare de 4.900 mp. proprietatea bunicii Tarcaci S., dat ca zestre bunicii M. (fosta Tarcaci) M. căsătorita cu M. A.. Terenul de 890 mp a fost inscris la CAP Barnova fiind inclus in suprafața de 1,45 cu care s-a inscris prin cererea din 8-03-1962. Cu cererea formulata la 5-03-1962 de bunica Tarcaci (M.) M. s-a dovedit ca ea figura cu domiciliul pe terenul din ..In urma decesului bunicilor M. A. (1988) si M. M. 1990) a rămas ca moștenitor tatăl reclamanților C. C. conform certificatului de moștenitor 839/1993. In urma decesului acestuia survenit in 1997 au rămas ca moștenitori reclamanții C. M.- sotie supraviețuitoare, C. C.C-tin si M. M. in calitate de descendenți conform certificatului de moștenitor nr. 77/98.Instanța de fond nu a luat in considerare faptul ce in anul 1962, zona unde e afla terenul solicitat, a trecut la CAP Barnova iar după apariția Lg. 18/91 zona a fost preluata de C. M..I. de A. a Lg. 18/91.In situația din speța, nu este cazul preluării terenului in proprietatea statului, acesta fiind trecut de către bunici la CAP Barnova in luna martie 1962.In prezent terenul este liber de construcții iar reclamanții plătesc impozit deși nu au act proprietate. În consecință, s-a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulata, casarea hotărârii stanței de fond si în rejudecare, admiterea plângerii, desființarea ordinului nr.909/2010, admiterea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 980 mp. teren situat in Iași . cu obligarea de a se emite titlu de proprietate sub rezerva plata daunelor cominatorii solicitate.
Intimatul Prefectul județului Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivare s-a arătat că în temeiul art. 36 alin.(6) din Legea nr. 18/1991, -republicată, cu modificările și completările ulterioare, atribuirea în proprietate a terenurilor de natura celui solicitat de reclamant se face, "prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor".Prin urmare, C. Județeană de Fond Funciar Iași nu are calitate procesuală pasivă în speța de față, aspect reținut în mod corect de către instanța de fond. Prefectul Județului Iași a emis ordinul contestat pe baza propunerii Primăriei Municipiului Iași - C. Municipală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași care are competența exclusivă a verificării situației juridice a terenului. Primăria Municipiului Iași - C. Municipală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași a propus respingerea cererii formulată de recurenți pentru suprafața de 980 mp teren situat în mun.Iași, ., motivat de faptul că nu se face dovada preluării acestuia în proprietate de stat. Art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991 cu modificările și completările ulterioare „…Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere”. Prin actele depuse în suportul cererii de reconstituire recurenții nu au făcut dovada preluării terenului în proprietatea statului prin aplicarea prevederilor Decretului 712/1966 sau altor acte normative speciale. În consecință, soluția instanței de fond este legală și temeinică, motiv pentru care s-a solicitat respingerea recursului.
În recurs, recurenții au administrat proba cu înscrisuri.
Recurenții au depus concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile legale incidente, Tribunalul apreciază recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Hotărârea recurata este amplu și temeinic motivata răspunzând tuturor argumentelor expuse de reclamanți în fața instanței. Recurenții critică hotărârea primei instanțe exclusiv din perspectiva respingerii probelor cu expertiza topometrică și testimoniale, reluând sub aspectul situației de fapt aceleași teze defensive expuse și în fața primei instanțe, fără a indica motivele pentru care apreciază greșite statuările reținute prin sentința recurată.
În ceea ce privește critica referitoare la greșita respingere a probelor solicitate, Tribunalul reține că potrivit art.167 C.pr.civ probele pot fi încuviințate doar dacă acestea sunt utile și concludente, putând duce la dezlegarea pricinii. Or, fața de aspectul litigios în discuție – preluarea terenului a cărui reconstituire se solicită de către stat – nici una din probe nu era necesar a fi administrată, instanța respingând legal cererea reclamanților, fără ca prin aceasta să se fi încălcat principiile ce guvernează dreptul la un proces echitabil.
În ceea ce privește temeinicia cererii, alături de argumentele primei instanțe, la care Tribunalul achiesează, se reține prioritar că obiectul cererii nu poate fi schimbat/modificat nici în fața primei instanțe, cu atât mai mult în recursul formulat.
Fiind o cale specială de atac îndreptată împotriva ordinului prefectului, plângerea reglementată de legislația fondului funciar învestește instanța exclusiv cu privire la legalitatea și temeinicia actului administrativ jurisdicțional dat de organul competent, în procedura specială de reconstituire.
Or, așa cum a reținut și prima instanța, prin cererea nr._ din 19.09.2005, înregistrată la Primăria Iași petenții au solicitat suprafața de 980 mp teren, situat în Iași, ., în calitate de moștenitori indirecți ai numitei Tarcaci S., străbunica lor.
S-a precizat expres în cererea de reconstituire(f.31 dosar fond) că terenul face parte din suprafața totală de 4900 mp teren, ce a aparținut numitei Tarcaci S., decedata la data de 04.11.1971, moștenirea fiind acceptată de descendenții: V. L., A. Ecatterina, M. M., C. N. și S. A., fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 1070/1990, în baza căruia, bunicii lor, M. M., îi revine cota de 1/5 din teren, respectiv suprafața de 980 mp teren.
S-a indicat totodată că urmare a decesului numitei M. M. la data de 09.03.1997 au rămas ca moștenitori C. C., fiul lui M. M., decedat la data de 09.03.1997, conform certificatului de moștenitor nr. 77/1998, iar în urma acestuia petenții C. M. (soție supraviețuitoare), C. C. și M. M. (descendenți).
Or, în limitele învestirii organelor competente în procedura reconstituirii, acestea au stabilit că potrivit certificatului de moștenitor 1070/1990 Tarcaci S. a deținut terenul în suprafața de 4900 mp, situat în Iași, ., dobândită de defunctă potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 664/1922 la Judecătoria Rurală Iași și înscris sub nr. 4568/1922 la Grefa Tribunalului Iași. De pe urma autoarei Tarcaci S., M. M. a moștenit suprafața de 895 mp în Iași, st. P., nr.12. Prin testamentul autentificat sub nr._/07.09.1990 M. M. a lăsat întreaga avere mobilă și imobilă la data încetării sale din viața, fiului său C. C., autorul direct al reclamnților recurenți.
Or, în condițiile în care se invocă o transmisiune succesorală, succesivă, legală și testamentară, descendentă a dreptului de proprietate din patrimoniul autoarei inițiale Tarcaci S. (bunica) în patrimoniul autorului C. C. (nepot), în mod corect a apreciat atât Prefectul județului Iași, cât și prima instanța că nu sunt incidente prevederile art.36 din Legea 18/1991 ce stabilesc că obiectul restituirii dreptului de proprietate în constituie „terenurile preluate în orice mod, inclusiv cu titlu de donație, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale”.
În ceea ce privește susținerile reclamanților că terenul a fost predat la CAP Bârnova, în mod corect le-a apreciat prima instanța ca nefondate.
Astfel, pe de o parte, reclamanții înșiși recunosc că Tarcaci S. a deținut doar terenul în suprafața de 4900 mp, situat în Iași, . și nu o suprafața mai întinsă. Or, în condițiile în care certificatul de moștenitor nr.1070/1990 nu a fost contestat, bucurându-se de prezumția de validitate și legalitate, acesta face dovada că suprafața de teren se afla în patrimoniul defunctei la data decesului, iar aceasta suprafața de teren a făcut obiectul transmisiunii pe cale succesorală.
Pe de altă parte, așa cum a reținut și prima instanța, bunica petenților nu a devenit proprietara suprafeței de 895 mp teren decât ulterior decesului mamei sale, autoarea Tarcaci S., decedata la data 04.11.1971, pe când cererile de înscriere în CAP formulate atât de bunica paterna Tarcaci (M.) M., cât și a de soțul acesteia M. A. sunt din martie 1962.
În consecință, nu se poate aprecia că există identitate între terenul predat de autori la CAP și terenul deținut de Tarcaci S. situat în Iași, ..
Fața de considerentele expuse apreciind legalitatea și temeinicia soluției pronunțate, în condițiile în care nu s-a făcut preluării terenului solicitat de către stat, reclamanții având la îndemână mijloacele procesuale de drept civil pentru ocrotirea dreptului de proprietate pretins, Tribunalul va respinge recursul formulat de reclamanții C. M., C. C. și M. M. împotriva sentinței civile nr. 8231/29.04.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții C. M., C. C. și M. M. împotriva sentinței civile nr. 8231/29.04.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
pronunțată în ședința publică, azi, 22.02.2012
Președinte, Judecător, Judecător Grefier CE FEC CM PM
Red./ tehnored. FEC
J.. fond M. O. Z.-L.
2 EX./26.03.2012
| ← Anulare act. Decizia nr. 123/2012. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 428/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
