Fond funciar. Decizia nr. 63/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 63/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Ianuarie 2013
Președinte - E.-C. P.
Judecător G. C.
Judecător M. S.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 63/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenta D. E. și pe intimat V. I. M., intimat V. M., intimat V. O., intimat D. V., intimat C. L. DE F. F. R., intimat C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE F. F., având ca obiect fond funciar anulare hotărâre.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 120 din 08.03.2012, pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Admite excepția tardivității plângerii invocată de pârâta C. L. R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Respinge ca tardivă plângerea formulată de reclamanta D. E., domiciliată în com. R., ., în contradictoriu cu pârâții V. I. M., domiciliat în ., V. M., domiciliată în com. R., ., V. O., domiciliat în mun. București, Ale. Bârsănești nr.1, ., ., sector 6, D. V., domiciliată în mun. București, Bld. D. C. nr.1, ., ., și pârâtele C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în mun. Iași, ..60, jud. Iași, și C. L. R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în ., împotriva hotărârii nr. 330 din 03.02.2009 emisă de pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.”
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei R. la data de 09.01.2012, sub nr._ ca urmare a disjungerii cauzei civile nr._, reclamanta D. E.a formulat, în contradictoriu cu pârâții V. I. M., V. O., V. M., D. V., C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, plângere împotriva Hotărârii comisiei județene nr.330/03.02.2009.
În fapt, reclamanta, prin procurator Chitoroaga V., a arătat că prin hotărârea atacată s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.ha. teren eliberându-se în mod ilegal titlu de proprietate nr._/06.11.2009 pe numele V. I., fiind înlăturate de pe titlu ceilalți moștenitori, respectiv reclamanta și numita Calnacea A.. Se arată că a luat cunoștință de existența hotărârii în cursul procesului, făcând cerere la instituția Prefectului județului Iași cu nr.109/19.10.2011 pentru eliberarea actelor ce au stat la baza eliberării titlului de proprietate_/06.11.2009, acestea fiindu-i eliberate la data de 27.10.2011. Se arată că reclamanta a fost înregistrată cu cererea nr.144 din data de 07.09.2005, dar hotărârea a fost comunicată doar numitului V. N. I., iar reclamanta nu a avut cunoștință despre validarea cererii. Consideră reclamanta că hotărârea este ilegală și trebuie anulată pentru a fi trecuți și ceilalți moștenitori alături de V. I. în titlu de proprietate.
Acțiunea nu a fost motivată în drept.
Pârâtul V. I. M. a depus întâmpinare prin care a invocat faptul că numita C. V., procuratorul reclamantei, nu este parte în proces și a făcut cerere în nume personal. De asemenea, a arătat că reclamanta nu a justificat că este fiica lui V. Gh. N., nedepunând nici un act doveditor la cerere. Arată pârâtul că atât reclamanta cât și numita C. A., așa cum reiese din memoriul depus la dosar depus în data de 07.11.2011, nu au făcut și nu au semnat nicio cerere de reconstituire, motiv pentru care cele două comisiinu au avut nicio dovadă legală că ele sunt fiicele lui V. Gh. N..
Pârâții V. O., D. V. și V. M., deși nu a s-au prezentat în instanță, au fost reprezentați de pârâtul V. I M..
Pârâta C. locală R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a numitei Chitoroaga V. motivat de faptul că nu este întrunită identitatea cerută de lege între calitatea de reclamant și titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății deoarece hotărârea contestată privește pe C. N. A., D. N. E. și V. N. I. și nu pe Chitoroaga V., astfel încât titularul dreptului dedus judecății este D. E.. De asemenea, a invocat și excepția tardivității acțiunii având în vedere că potrivit dispozițiilor art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991 împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătorie în termen de 30 de zile de la comunicare, iar prin cererea depusă la data de 12.12.2011 se afirmă că hotărârea nr.330/2009 i-a fost comunicată în data de 27.10.2011, astfel încât cererea este tardiv formulată. Pe fond pârâta a arătat că în baza Legii nr.247/2005 V. N I. a formulat cererea nr.144/2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1 ha. teren în calitate de moștenitor al numitului V. Gh. N., cererea fiind validată de comisia locală, fiind ulterior emisă hotărârea nr.330/03.02.2009 prin care s-a admis cererea și s-a dispus înscrierea lui V. N. I. în anexa nr.3 de validare. Prin aceeași hotărâre s-a dispus respingerea cererii formulate de Calnacea N. A. și D. N. E., din actele existente la dosar observându-se că acestea nu au formulat contestație cu privire la propunerea de validare a cererii.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Chitoroaga V., instanța, în ședință publică, a luat act de faptul că acțiunea a fost formulată de Chitoroaga V. în calitate de reprezentant convențional al reclamantei D. Ecateriana, fiind depusă la dosar procura de reprezentare. De asemenea, în ședință publică, reclamanta D. E. a arătat că își însușește acțiunea formulată de reprezentantul său și a semnat cererea de chemare în judecată, astfel încât excepția a rămas fără obiect și instanța nu se va mai pronunța asupra ei.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției tardivității, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr.330/2009 din data de 03.02.2009, pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a admis cererea numitului V. N. I. cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,00 ha. teren agricol situat pe raza comunei R., jud. Iași, și înscrierea în anexa 3 și a respins cererea reclamantei D. N. E. și a numitei C. N. A. motivat de faptul că nu au făcut dovada de moștenitoare a numitului V. N..
Potrivit borderoului nr.78 din 05.03.2009, hotărârea a fost comunicată doar numitului V. I., pârâta omițând comunicarea hotărârii către reclamantă și numita C. N. A., deși hotărârea cuprindea dispoziții de respingere a cererilor prin care cele două au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
Ulterior, numitului V. I. i-a fost eliberat titlu de proprietate pentru suprafața de teren ce a făcut obiectul hotărârii comisiei județene nr.330/2009, titlu atacat în instanță de reclamanta D. N. E., cererea acesteia formând obiectul dosarului nr._ .
În cursul judecării cererii prin care s-a solicitat anularea titlului, reclamanta a luat cunoștință de existența hotărârii nr.330/2009, arătând că, urmare a solicitării adresate comisiei județene, hotărârea i-a fost eliberată la data de 27.10.2011, astfel încât, la data de 02.12.2011 a depus la dosarul_ cererea prin care solicită anularea acestei hotărâri, cerere cu privire la care instanța a dispus disjungerea și judecarea separată, fiind format prezentul dosar la data de 09.01.2012.
Potrivit dispozițiilor art.53 din Legea nr.18/1991 hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare, instanța urmând să soluționeze cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedura civilă, potrivit art.58 din Legea nr.18/1991.
Potrivit dispozițiilor art.101 din Codul de procedură civilă, termenul pe zile se calculează pe sistemul exclusiv, neintrând în calcul ziua în care a început să curgă și nici ziua în care s-a încheiat. De asemenea, potrivit dispozițiilor art.103 alin.1 Cod procedură civilă neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act în termenul prevăzut de lege atrage decăderea, instanța având obligația să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, conform art.137 alin. 1 Cod procedură civilă.
În cauza de față, instanța constată că, deși hotărârea nu a fost comunicată părții prin scrisoare recomandată în condițiile art.53 alin.1 din Legea nr.18/1991, aceasta a fost totuși comunicată părții la solicitarea acesteia, astfel încât, termenul de 30 de zile prevăzut de art.53 alin.2 începe să curgă de la data acestei comunicări, respectiv de la 27.10.2011, dată indicată chiar de reclamantă în acțiune ca fiind cea la care i s-a eliberat hotărârea.
Reținând ca dată a comunicării hotărârii data de 27.10.2011, instanța constată că termenul de 30 de zile calculat conform dispozițiilor art.101 alin.1 din codul de procedură civilă s-a împlinit la data de 27.11.2011. Având în vedere că această dată a fost într-o zi de duminică, zi nelucrătoare, termenul s-a prelungit până în ziua următoare, respectiv 28.11.2011, în condițiile art.101 alin.5 Cod procedură civilă.
Din actele dosarului (fila 66 din prezentul dosar, respectiv fila 108 din dosarul nr._ ) rezultă că reclamanta a depus la Judecătoria R. plângerea împotriva hotărârii comisiei județene la data de 02.12.2011, după expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991.
În consecință, față de cele arătate, instanța constată că excepția tardivității plângerii este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge ca tardivă plângerea formulată de reclamanta D. E. în contradictoriu cu pârâții V. I. M., V. M., V. O., D. V. și pârâtele C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, împotriva hotărârii nr. 330 din 03.02.2009 emisă de pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în sensul că solicită admiterea recursului, motivat de faptul că nu i-a fost comunicată personal, conform legii, hotărârea contestată.
Intimatele au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, arătând că din actele dosarului rezultă că hotărârea contestată a fost comunicată la data de 27.10.2011, plângerea promovată la data de 02.12.2011 fiind tardivă.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la motivele de recurs și dispozițiile legale incidente, tribunalul reține că recursul este fondat urmând a fi admis pentru considerentele ce succed:
Prima instanță a fost investită de reclamanta D. E. cu o cerere de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții V. I. M., V. O., V. M., D. V., C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. R. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând anularea Hotărârii comisiei județene nr.330/03.02.2009.
Din actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține că prin cererea înregistrată la data de 07.09.2005 la C. Comunală R. de Aplicare a legii 18/1991, recurenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 1 ha teren situat pe raza satului B., .> Prin Hotărârea nr.330/2009 din data de 03.02.2009, pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a admis cererea numitului V. N. I. cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,00 ha. teren agricol situat pe raza comunei R., jud. Iași, și înscrierea în anexa 3 și a respins cererea reclamantei D. N. E. și a numitei C. N. A. motivat de faptul că nu au făcut dovada de moștenitoare a numitului V. N..
Conform dispozițiilor art. 27 din H.G. 890/2005 persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile, iar în cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de contestație se socotește de la primirea înștiințării de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Astfel, legea prevede ca stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, că cererile se depun la primăria localității in a cărei raza teritoriala se afla terenul si ca propunerile comisiilor locale sunt validate sau invalidate de către comisiile județene, care sunt competente sa soluționeze si contestațiile cu privire la masurile stabilite de comisiile locale.
Intervenția instanței de judecata in cadrul acestei proceduri este reglementata prin art. 53 din Legea nr. 18/1991, care dispune ca “ Hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse in cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. (2) Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare”
Aplicând aceste dispoziții la situația recurentei, Tribunalul apreciază că recursul de față este fondat, neputându-se aprecia în sensul că în cauză au fost respectate dispozițiile legale enunțate mai sus, în condițiile în care nici un înscris de la dosarul cauzei nu atestă realizarea unei comunicări efective către recurentă a hotărârii nr.330/2009 din data de 03.02.2009.
Afirmația procuratorei C. V., din cuprinsul cererii de chemare în judecată, în sensul că a luat cunoștință de hotărârea atacată la data de 27.10.2011, nu înlătură obligația de comunicare prin scrisoare recomandată către partea cu privire la care s-a pronunțat actul contestat, având în vedere că procurile atașate la cererea de chemare în judecată atestă dreptul de reprezentare în dosarul_, mandatul expres acordat de recurentă neputând fi extins cu privire la aspectele legate de procedura administrativă a soluționării cererii de reconstituire
În aceste condiții, Tribunalul reține că soluția care se impune aste cea a respingerii tardivității plângerii și având în vedere că prima instanță a pronunțat o hotărâre fără a soluționa fondul cauzei, aspect care impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta D. E. împotriva sentinței civile nr. 120 din 08.03.2012 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, sentință pe care o casează, și pe cale de consecință:
Respinge, ca nefondată, excepția tardivității plângerii.
Trimite cauza spre rejudecare către aceeași instanță, respectiv Judecătoria R..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.01.2013.
Președinte, E.-C. P. | Judecător, G. C. | Judecător, M. S. |
Grefier, I. B. |
Red. G.C.
Tehnored. G.C./ M.M.D.
2 ex./28.02.2013
Judecător fond D. E. G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 80/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 82/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
