Fond funciar. Decizia nr. 721/2015. Tribunalul IAŞI

Comentarii

0

Decizia nr. 721/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 721/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 17 Iunie 2015

Președinte - L. H.

Judecător E.-C. P.

Judecător A. M. C.

Grefier F. L. I.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 721/2015

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant I. O. și pe pârât C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI P. PREȘEDINTE- PREFECTUL JUD.IAȘI, pârât C. C. DE F. F. P. P. PREȘEDINTE- PRIMARUL . obiect fond funciar plângere la Legea 18/1991.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 27.05.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 03.06.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 10.06.2015, când:instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17.06.2015, când:

TRIBUNALUL

P. decizia civilă nr.211/31.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, s-a admis recursul declarat de recurenta C. Județeană de F. F. Iași împotriva sentinței civile nr. 320/2.07.2012 pronunțată de Judecătoria Răducăneni, sentință care a fost casată în tot, s-a reținut cauza spre rejudecare în fond în vederea efectuării unei expertize topo-cadastrale. ; s-a pus în vedere reclamantului să depună rolul agricol al bunicului I. I. începând cu anul 1927 și al tatălui I. L..

În considerentele acestei decizii s-a reținut că, prin sentința civilă nr. 320/2.07.2012 Judecătoria Răducăneni a dispus următoarele:

„Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul I. O., domiciliat în mun. Iași, ..6, ..A, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reprezentată prin Prefectul județului Iași, cu sediul în mun. Iași, ..60, jud. Iași, și C. C. P. de fond funciar, reprezentată ărin Primarul comunei P., cu sediul în .; anulează Hotărârea Comisiei Județene Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr.1988/20.09.2011 și dispune reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra suprafeței totale de 22,53 ha. teren situat pe raza comunei P., jud. Iași, după cum urmează: suprafața de 11,05 ha. teren agricol, suprafața de 4,95 ha. teren neagricol și suprafața de 6,53 ha. teren cu vegetație forestieră ; respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune cominatorii; respinge cererea privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.”

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii că, la data de 24.11.2005 reclamantul I. O., în calitate de moștenitor al defuncților I. L., tatăl său, și I. I., bunicul său, a depus la Primăria comunei P., jud. Iași, o cerere înregistrată sub nr.111/24.11.2005, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 30,50 teren situat pe raza comunei P., jud. Iași, din care suprafața de 18,69 ha. teren arabil și fânețe, suprafața de 0,65 ha. teren arabil intravilan, suprafața de 6,54 ha. teren pădure, suprafața de 2,82 ha. teren nisipuri și ape și 1,8 ha. teren de la Primărie. În cerere reclamantul a indicat amplasamentele terenurilor, precum și suprafețele de teren cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titluri moștenitorilor defunctului I. I.. P. Hotărârea nr.1988/2011 din data de 20.09.2011, pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerea pârâtei C. Locală P. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a respins cererea și contestația formulate de reclamantul I. O. privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 26,78 ha. teren situat pe raza comunei P., jud. Iași.Pentru a hotărî astfel, pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a reținut că cererea și contestația nu sunt întemeiate și îndreptățite deoarece din actele depuse la dosar solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, declarațiile martorilor fiind neconcludente datorită faptului că nu aparțin proprietarilor vecini pe toate laturile ale vechiului amplasament al terenului revendicat, așa cum prevede art.6 alin.1³ din Legea nr.1/2000.

Împotriva hotărârii reclamantul a formulat plângere invocând faptul că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 26,78 ha. teren arabil, pășune, fânețe, ape și nisipuri și pădure, drept pe care l-a dovedit cu înscrisurile depuse, înscrisuri ce au fost suficiente pentru validarea altor cereri anterioare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că plângerea formulată de reclamantul I. O. este întemeiată doar în parte pentru următoarele motive:

Potrivit „Regulamentului de exploatare a pădurii „C. Moreni” proprietatea I. I. din .”, regulament din anul 1927 reînnoit în 1932, pădurea „C. Moreni” cuprinzând suprafața de 21,53 ha. pădure curată și 10,50 ha. ape și nisipuri, a fost proprietatea necontestată și definitivă a defunctului I. I. din satul Moreni, .. S-a reținu în Regulament că pădurea a fost dobândită de I. I. prin cumpărare în jurul anului 1907 – „prin cumpărarea ei de acum 20 ani” – și că se învecina la Nord cu pădurea statului „Moreni”, râul Prut și cu loturile mici din moșia statului Moreni, la Sud cu delimitarea de la 1864 a locuitorilor din satul Moreni, aceeași comună, la Est cu delimitarea acelorași locuitori și la Vest cu loturile mici vândute locuitorilor din moșia statului Moreni, fiind întocmită și schița cu amplasamentul exact al pădurii.

Pe baza acestor înscrisuri, pârâta C. Județeană Iași a reconstituit dreptul de proprietate și a eliberat moștenitorilor defunctului I. I. următoarele titluri de proprietate: titlul nr._ din 24.06.1994 titular I. I. L. – suprafața de 1 ha. pădure, titlul nr._ din 22.06.1994 titulari I. C. V. și D. C. E. – suprafața de 1 ha. pădure, titlul nr.6 din 05.01.2004 titulari I. O. și I. Alfons – suprafața de 5 ha. pădure, titlul nr.5 din 05.01.2004 titulari I. O., I. Alfons, I. C. V., D. C. E., Marșic F. S., P. C. N. și T. V. M. – suprafața de 8 ha. pădure, titlul nr._ din 05.02.2010 titular I. L. O. – suprafața de 1,80 ha. alte terenuri neagricole HB-ape și nisipuri și titlul de proprietate nr._ din 14.07.1994 titular I. L O. – suprafața de 3,75 ha. alte terenuri neagricole-ape și nisipuri. Însumând suprafețele cuprinse în titlurile de proprietate rezultă că moștenitorilor defunctului I. I. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 15 ha. pădure și 5,55 ha. ape și nisipuri, rămânând de reconstituit suprafața de 6,53 ha. teren cu vegetație forestieră-pădure și suprafața de 4,95 ha. alte terenuri neagricole-ape și nisipuri.

Cu privire la terenul agricol, instanța reține că potrivit Certificatului nr.5276 din 17.06.1946 emis de Tribunalul Iași Secția III, în urma cercetării registrelor de Transcripțiuni Imobiliare, Inscripțiuni ipotecare și Urmăriri Imobiliare s-a constat că I. I. (I.) figura de la data de 14 ianuarie 1915 cu suprafața de 26 ha. teren pe teritoriul comunei P., jud. Iași, ulterior, la nivelul anului 1952 acesta rămânând în proprietate doar cu suprafața de 18,61 ha. teren agricol, conform extrasului din Tabelul nominal de chiaburi de pa raza comunei P.. Din această suprafață totală de 18,61 ha. teren agricol moștenitorilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 4,56 ha. teren agricol după cum urmează: prin titlul nr._ din 22.05.1996 titular I. L. O. – suprafața de 0, 90 ha. teren agricol, titlul nr._ din 24.06.1994 titular I. I. L. – suprafața de 4,50 ha. teren agricol și titlul nr._ din 14.07.1994 titular I. L. O.– suprafața de 2,16 ha. teren agricol, rămânând de reconstituit suprafața de 11,05 ha. teren agricol.

Referitor la suprafața de 4,97 ha. teren reconstituit numiților I. C. V. și D. C. E., instanța constată că, potrivit documentației ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din 22.06.1994, acest teren provine de la autoare acestora I. A., fiind trecut în rolul agricol al acesteia, doar suprafața de 1 ha. teren cu vegetație forestieră provenind de la I. I..

În drept, instanța reține că potrivit art. III din Legea nr.247/2005, Titlul VI privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, legea dă dreptul persoanelor fizice și persoanelor juridice să formuleze cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață nereconstituite potrivit legilor fondului funciar până la data intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, dovada urmând a fi făcută cu actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, prin orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

În cauza de față reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate cu înscrisuri pentru suprafețele de teren nereconstituite potrivit legilor fondului funciar până la data intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr.247/2005, înscrisuri ce au stat și la baza reconstituirilor anterioare, potrivit documentațiilor înaintate de pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Referitor la cererea având ca obiect acordarea daunelor cominatorii instanța reține că în procedura instituită de legea fondului funciar acestea se acordă potrivit dispozițiilor art.64 alin.2 din Legea nr.18/1991 care vizează refuzul nejustificat al comisiei locale de fond funciar de înmânare a titlului de proprietate după emiterea acestuia de către comisia județeană de fond funciar sau refuzul comisiei locale de punere în posesie. În prezenta acuză instanța constată că nu există un refuz al autorităților de natura celor prevăzute de lege în condițiile în care reclamantului abia prin prezenta hotărâre i-a fost recunoscut dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate.

În consecință, față de cele reținute, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă, a anulat hotărârea nr.1988 din 20.09.2011 a Comisiei județene Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la suprafața totală de 22,53 ha. teren situat pe raza comunei P., jud. Iași, după cum urmează: suprafața de 11,05 ha. teren agricol, suprafața de 4,95 ha. alte terenuri neagricole-ape și nisipuri și suprafața de 6,53 ha. teren cu vegetație forestieră-pădure, va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii. De asemenea, având în vedere că nu s-a făcut dovada cheltuielilor de judecată, a respins și cererea privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs C. Județeană de F. F. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:

A. Instanța de fond a calculat în mod greșit suprafața totală de teren reconstituită, până în prezent în beneficiul moștenitorilor lui I. I. și, pe cale de consecință, suprafața de teren rămasă de reconstituit. Instanța a omis să ia în calcul suprafața de 4,97 ha din titlul de proprietate nr._/22.06.1994 și suprafața de 1,00 ha din sentința civilă nr. 180/13.01.1993 a Judecătoriei Iași. În mod eronat a reținut instanța de fond că (privitor la suprafața de 4,97 ha din TP_/1994) terenul reconstituit lui I. C. V. și D. C. E. provine de la autoarea lor, I. A., fiind trecut în registrul agricol al acesteia, doar suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră provenind de la I. I.. În realitate, din întreg materialul probator aflat la dosar, reiese faptul că suprafața de teren menționată a fost înscrisă în registrul agricol din anul 1961 al lui I. A. ulterior decesului soțului său, I. C., fiul lui I. I.. Această suprafață de teren provine tot de la I. I., fapt învederat în repetate rânduri chiar de către intimat. Mai mult, în registrul agricol din anul 1961, I. A. nu figurează cu nicio suprafață de teren forestier.

B. În mod corect, prin hotărârea nr. 1988/20.09.2011 a fost respinsă cererea intimatului I. O. întrucât acesta nu face dovada dreptului de proprietate iar declarațiile martorilor sunt neconcludente. Înscrisul „Regulamentul de exploatare a pădurii C. Moreni” din anul 1927 nu poate constitui un act de proprietate și nu este susținut de nici o altă probă. Cu privire la Certificatul nr. 5276/17.06.1946, nici acesta nu atestă faptul că I. I. a fost proprietarul suprafeței menționate.

C. Instanța de fond s-a rezumat la a lua act de „Regulamentul de exploatare a pădurii C. Moreni” din anul 1927 și de certificatul nr. 5276/17.06.1946 dar a analizat în mod trunchiat și superficial procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.

Potrivit procedurii reglementate de legile fondului funciar, pe lângă proba dreptului de proprietate trebuie să se facă și proba predării – preluării terenului de către stat (art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 25 din Legea 1/2000 (pentru terenurile forestiere), art. 26 alin. 1 din H.G.890/2005). În întregul dosar nu există un singur înscris care să probeze faptul că autorul intimatului a predat la stat întreaga suprafață solicitată, astfel încât nu era îndreptățit la reconstituire.

D. În mod greșit instanța de fond nu a procedat la identificarea amplasamentului suprafețelor de teren solicitate, în condițiile în care, potrivit prev. art. 2 alin.1 și art. 24 alin. 1 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se fac pe vechile amplasamente.Nu s-a stabilit că aceste vechi amplasamente nu sunt atribuite, în mod legal, altor persoane.În mod constant, în cererile sale, intimatul a menționat faptul că o parte însemnată din terenul solicitat este ocupată de titluri de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991.

Intimatul I. O. a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului precizând că recursul este formulat cu rea-intenție cu scopul de a tergiversa retrocedarea suprafețelor de teren solicitate. În mod eronat recurenta indică în cererea de recurs 6 titluri de proprietate și două hotărâri judecătorești și susține faptul că, potrivit acestora, i s-a reconstituit dreptul de proprietate. În realitate, pe raza comunei P. există 7 titluri de proprietate (depuse la dosarul cauzei), pe care prima instanță le-a analizat cu maximă atenție. P. cele două hotărâri judecătorești nu s-a reconstituit dreptul de proprietate întrucât recurenta nu a emis titlurile de proprietate. Faptul că cele două comisii au trecut 1,00 ha de pădure pe titlul de proprietate emis pe numele lui I. V., se datorează modului de lucru al acestora. În ceea ce privește martorii care au dat declarații, aceștia sunt vecini de loturi cu amplasamentele redate de către aceștia. Nu există pentru toate loturile declarații de martori întrucât mai sunt drumuri, canale sau investiții agricole. În susținerea dreptului de proprietate mai sunt depuse și alte înscrisuri decât cele arătate de către recurentă. Certificatul nr. 6841/10 decembrie 1992, Certificatul nr. 293/20 ianuarie 1993, Regulamentul cu pădurea și nisipurile, testament, certificate de moștenitor, acte de vânzare cumpărare etc. Acestea fac dovada dreptului de proprietate întrucât sunt îndreptățiți la reconstituire persoanele care prezintă acte din care să rezulte că anterior colectivizării au deținut suprafețele solicitate. Tot terenul din Certificatul nr. 5276/17.06.1946 este teren agricol pentru că, toate categoriile terenului arabil, vii, fânețele, fac parte din terenul agricol. Recurenta critică actele depuse la dosar, acte în temeiul cărora s-au emis de către recurentă cele 7 titluri de proprietate. Instanța de judecată nu are competență legală să identifice amplasamentele terenurilor solicitate, ci doar comisiile locale de fond funciar.

În faza recursului nu s-au administrat probe noi.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile Tribunalul a constată fondat recursul promovat de către C. județeană de fond funciar Iași în limita următoarelor considerente:

P. Hotărârea Comisiei Județene de F. F. Iași nr. 1988/20.09.2011 s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de I. O. pentru suprafața de 26,78 ha teren pe raza comunei P., județul Iași, reținându-se în esență că nu se face dovada dreptului de proprietate pentru terenul solicitat. Din actele dosarului reiese că moștenitorilor autorului I. I. (bunicul reclamantului) și I. L. (tatăl reclamantului) li s-a reconstituit, în temeiul Legii nr. 18/1991, dreptul de proprietate conform prin mai multe titluri de proprietate:

1. Titlul de Proprietate nr._/24.06.1994 (beneficiar I. L. pentru 5,50 ha Prisecani (din care 1 ha pădure ) – P. – fila 19.

2. Titlul de Proprietate nr._/14.07.1994 (beneficiar I. L. O.) pentru 5,91 ha – P. – fila 23.

3. Titlul de Proprietate nr._/22.05.1996 (beneficiar I. I. L.) pentru suprafața de 0,90 ha P. – fila 18.

4. Titlul de Proprietate nr._/22.06.1994 (beneficiari I. C. V., D. C. E.) – suprafața de 5,97 ha (din care 1 ha pădure) P. – fila 20.

5. Titlul de Proprietate nr. 5/5.01.2004 (beneficiari moștenitori) emis pentru suprafața de 8 ha P. – fila 25.

6. Titlul de Proprietate nr. 6/5.01.2004 (beneficiari I. O. și I. Alfons) emis pentru suprafața de 5 ha teren forestier – P. – fila 24.

7. Titlul de Proprietate nr._/5.02.2010 emis pentru suprafața de 1,80 ha – fila 22.

Instanța de fond a reținut incidența și existența acestor terenuri cu precizarea că suprafața de 4,97 ha din Titlul de Proprietate nr._/22.06.1994, acest teren provine de la autoarea I. A. (fiind trecut în rolul agricol al acesteia) și doar suprafața de 1 ha pădure provine de la I. I..

Instanța de fond a reținut în aprecierea dreptului de proprietate al reclamantului. Regulamentul de exploatare a pădurii C. Moreni care atestă în proprietatea lui I. I. (bunicul reclamantului) suprafața de 21,53 ha pădure și 10,50 ha ape și nisipuri (1927), cât și Certificatul nr. 5276/17.06.1946 emis de Tribunalul Iași care atestă că (potrivit registrelor de Transcripțiuni Imobiliare) în anul 1952 I. I. figura cu suprafața de 18,61 ha teren agricol. Recurenta C. Județeană contestă aceste înscrisuri apreciind că ele nu fac dovada dreptului de proprietate solicitat. De asemenea C. susține că la emiterea certificatului din anul 1946 au fost verificate Registrele de transcripțiuni imobiliare, inscripții ipotecare și urmăririi imobiliare cu privire la întreaga suprafață de 41,28 ha care a fost deținută de I. I. pe raza comunei P. și pe raza comunei Tomești – teren arabil, vie, fânaț și pădure. Astfel, se susține că au fost avute în vedere toate suprafețele de teren ce au fost deținute de către I. L., cu toate categoriile de folosință, fără a fi excluse terenurile cu vegetație forestieră. În aceste condiții, nu se poate reține faptul că, pe raza comunei P., I. I. a deținut suprafețele de 21,53 ha pădure și 10,50 ha ape și nisipuri și distinct suprafața de 26 ha agricol. Într-adevăr certificatul emis de Tribunalul Iași – secția civilă în anul 1946 atestă că I. I. a deținut pe raza comunei P. și Tomești o suprafață totală de 41 ha și 28 ari teren arabil, vie, fânaț și pădure. Detalierea suprafețelor a fost făcută însă pe categorii de folosință indicându-se după caz: arabil, vie (fost pădure), pădure, plantat cu vie, etc. Pentru suprafața de 26 ha nu este specificată într-adevăr nici o categorie de folosință – dar interpretând actul în concordanță cu mențiunile din cuprinsul lui, instanța constată că suprafața de 26 ha (respectiv 18,61 ha) nu poate fi decât teren arabil (agricol), așa cum în mod corect a reținut și prima instanță. De altfel, în Tabelul cu chiaburi din . I. este trecut cu suprafața de 18,61 ha din care: 10.50 ha arabil, 2,50 vie altoită și restul fânaț, astfel că asupra categoriei de teren ca fiind arabil, instanța nu mai are dubii, suprafața de 18,61 ha fiind reținută la fond și necontestată în recurs de către reclamant (filele 124 și 129). Susținerile recurentei cu privire la faptul că la calculul suprafeței totale trebuia luată în considerare și suprafața de 1 ha conform sentinței civile nr. 180/1993 nu pot fi verificate de către instanța de recurs în lipsa unei expertize topo cadastrale. Astfel, prin sentința civilă nr. 180/13 ianuarie 1993 pronunțată de Judecătoria Iași în Dosarul nr._/1992 s-a stabilit dreptul de proprietate în favoarea lui I. V. pentru suprafața de 1 ha teren situat în intravilanul comunei P., reținându-se că această suprafață de teren reprezintă fosta grădină părintească din intravilan a părinților săi (fila 99 dosar Răducăneni). P. sentința civilă nr. 149/10.11.1993 (fila 114 dosar), i s-a reconstituit lui I. L. (tatăl reclamantului din prezenta cauză) dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,90 ha teren reținându-se în considerentele hotărârii că această suprafață de teren a fost cumpărată de I. L. de la tatăl său I. I. prin act de vânzare – cumpărare și că acest teren se află în intravilanul satului P. în punctul numit „Grădina Ceaușului”. P. sentința civilă nr. 153/7.02.1996 Tribunalul Iași a dispus obligarea pârâtei C. Locală de F. F. P. la punerea în posesie a reclamantului I. O. (fiul lui I. L.) cu această suprafață de teren conform sentinței civile nr. 149/10.11.1993. (fila 78).

P. urmare a fost emis titlul de proprietate nr._/1996 pentru suprafața de 9000 m.p. așa cum s-a reținut și în cuprinsul sentinței civile nr. 3123/1.03.2010 a Judecătoriei Iași (fila 100) (Titlul de Proprietate nr._/1996 având la bază Hotărârea Comisiei Județene de F. F. Iași nr. 2064/1.10.1993 (fila 116). Rezultă că în ambele cazuri s-a dispus asupra unui teren de 1 ha – respectiv 9000 m.p. din intravilan P., care provine de la autorul I. I..

P. urmare, verificarea identității dintre terenul reconstituit lui I. V. prin sentința civilă nr. 180/1993 și cel inclus în Titlul de Proprietate nr._/1996 urmează a se face de către un expert topo-cadastral care va stabili dacă este vorba de aceeași suprafață sau de terenuri amplasate diferit, dacă provin de la I. I. sau de la alt autor.

În ceea ce o privește pe I. A. conform rolului agricol aceasta a deținut suprafața de 4,60 ha. – (fila 131). Instanța de fond a reținut că din suprafața de 5,97 reconstituită prin Titlul de Proprietate nr._ lui I. V. și E. 4,97 provin din rolul agricol al numitei I. A. și numai 1 ha pădure provine din terenul pădure aparținând lui I. I.. Urmează ca expertiza topo-cadastrală să stabilească prin măsurători specifice dacă suprafața de 4,97 ha din Titlul de Proprietate nr._ provine din rolul agricol al numitei I. A. sau din proprietatea lui I. I. cum susține C. Județeană de F. F. Iași. Pentru clarificarea acestui aspect urmează a se solicita copii conform cu originalul de pe rolul agricol complet (sau indicarea comunei de care aparține terenul) al numitei I. C.A.) de la C. C. P. cât și întreaga documentație aferentă Titlului de Proprietate nr._/22.06.1996 emis în beneficiul lui I. V. și I. E.. Astfel expertul urmează a verifica susținerile Comisiei Județene potrivit cărora suprafața de 4,60 ha a fost înscrisă în registrul agricol din anul 1961 al lui I. A. ulterior decesului soțului său I. C. (fiul lui I. I.) dar această suprafață provine tot de la I. I..

De asemenea întrucât prin recursul formulat se susține că fostul amplasament al autorului I. I. este ocupat de titluri de proprietate emise în procedura Legii nr. 18/1991 urmează a se verifica prin expertiză de specialitate și acest aspect stabilindu-se vechiul amplasament al suprafeței solicitate și reconstituite prin sentința civilă nr. 320/2.07.2012 a Judecătoriei Răducăneni, dacă sunt libere (inclusiv al pădurii), regimul juridic al suprafeței de 6,53 ha pădure și categoria actuală de folosință a terenului (arabil sau pădure) și dacă pe acest teren sunt emise titluri de proprietate în procedura Legii nr. 18/1991. De asemenea, Tribunalul apreciază necesar și depunerea rolului agricol al lui I. I. (bunicul reclamantului) și I. L. (tatăl reclamantului).

Față de toate aceste considerente, Tribunalul a admis recursul declarat de către C. Județeană de F. F. Iași, a casat sentința nr. 320/2.07.2012 pronunțată de Judecătoria Răducăneni și a reținut cauza în rejudecare în fond în vederea efectuării unei expertize topo-cadastrale.

În rejudecare, după casarea cu reținere, a fost admisă proba cu expertiză topo-cadastrală, fiind desemnat în mod aleatoriu dl . expert M. I.. Obiectivele expertizei au fost stabilite prin încheierea de ședință din 05.04.2013 după cum urmează: să se identifice terenul din titlu de proprietate nr._/22.06.1994 în suprafață de 4,97 ha emis pe numele lui I. C.V. și D. C. E. și să precizeze dacă suprafața aceasta de teren provine din registrul agricol a lui I. A. sau din proprietatea lui I. I.; să se verifice dacă suprafața de 4,60 ha a fost în registrul agricol a lui I. A. ulterior decesului soțului său I. C. și dacă această suprafață provine tot lui I. I. ; să se verifice stabilindu-se vechiul amplasament al suprafeței solicitate și reconstituite prin sentința civilă nr. 320/2.07.2012 a Judecătoriei Răducăneni, dacă sunt libere (inclusiv al pădurii), regimul juridic al suprafeței de 6,53 ha pădure și categoria actuală de folosință a terenului (arabil sau pădure) și dacă pe acest teren sunt emise titluri de proprietate în procedura Legii nr. 18/1991 ; să se stabilească dacă terenul stabilit prin sentința civilă nr. 180/13.01.1993 reconstituit lui I. V. este același cu terenul din titlu de proprietate nr._/22.05.1996 emis lui I. L. O. pentru suprafața de 9000 mp ( teren ce a avut la baza sentința civilă 149/10.11.1993 și_.02.1996 ). Raportul de expertiză întocmit de dl. expert M. I. a fost depus la dosarul cauzei la termenul din 22.11.2013, iar aspectele constatate de expert au fost contestate de reclamant în obiecțiunile formulate, încuviințate de instanță . Reclamantul a formulat obiecțiuni și la lucrarea refăcută de expert, obiecțiuni respinse de instanță care a apreciat că expertul a răspuns obiectivelor stabilite.

În această fază procesuală, reclamantul a solicitat și suplimentarea probei cu acte, cerere încuviințată de instanță.

Rejudecând cauza în fond, după casarea cu reținere, tribunalul constată următoarele:

P. demersul juridic inițiat, reclamantul a urmărit reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 26,78 ha ( 30,92 ha cum a precizat prin concluziile scrise depuse cu prilejul închiderii dezbaterilor), teren situat pe raza ., urmare a cererii înregistrată sub nr.111/24.11.2005 la Primăria . Lg. nr.247/2005, formulată de reclamant în calitate de moștenitor a fostului proprietar deposedat, I. I., bunicul său, ( fila 49 dosar fond) ,cerere respinsă prin hotărârea nr. 1988/20.09.2011 emisă de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași contestată în cauza de față. Limitele controlului judiciar și ale rejudecării cauzei după casarea cu reținere, în urma admiterii recursului declarat doar de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași, vizează însă îndreptățirea reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate doar cu privire la suprafața de 22,53 ha pentru care s-a pronunțat sentința civilă nr. 320/02.07.2012 a Judecătoriei Răducăneni .

Ca suport al pretențiilor sale, reclamantul a indicat la instanța de fond ( și în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate), actul de vindere – cumpărare nr._/21.12.1945 și actul de grefă a Tribunalului Iași, secț.III, nr. 5276/1946.

Tribunalul constată că prin actul de vindere – cumpărare autentificat sub nr._/21.12.1945 ( fila 71 dosar fond ) I. I. ( bunicul reclamantului ), a vândut fiului său, L. I. I. ( tatăl reclamantului ) suprafața de 9000 m.p. grădină denumită „ Grădina Ceaușului ”, loc de casă, situată în vatra satului Prisecani și suprafața de 5 ha teren împădurit cu huciag, neproductiv, situat pe teritoriul Moșiei Moreni, .> Pentru suprafața de 9000 m.p. intravilan menționată în actul sus arătat., tatălui reclamantului L. I. I., i s-a recunoscut îndreptățirea la reconstituire prin sentința civilă nr. 149/11.01.1993 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/1992 ( filele 114 verso, 115 dosar fond), pe baza acesteia fiind emise hotărârea nr. 2064/01.10. 1993 și titlul de proprietate nr._/22.05.1996 de către C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași ( fila 115 verso, fila 118 dosar fond ) .În ce privește suprafața de 5 ha pădure, dreptul de proprietate cu privire la aceasta a fost recunoscut prin titlul de proprietate nr. 6/05.01.2004 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași ( fila 24 dosar fond) pe numele reclamantului I. O. și a fratelui acestuia, I. Alfons ( aspect ce rezultă neechivoc din documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii nr. 382/17.05.2002 a Comisiei Județene Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași – filele 197-203 dosar fond). Rezultă din cele expuse că la momentul formulării cererii înregistrată sub nr. nr.111/24.11.2005 la Primăria . proprietate pentru terenurile cumpărate de tatăl reclamantului -L. I. I. prin actul de vindere – cumpărare autentificat sub nr._/21.12.1945, era reconstituit integral.

În ce privește al doilea înscris la care reclamantul face referire ca probând proprietatea bunicului său, I. I., respectiv certificatul ce atestă mențiunile Registrul de Transcripțiuni Imobiliare, Inscripțiuni și Urmăriri Imobiliare al Tribunalului Iași, secț.III, nr. 5276/1946, din conținutul acestuia rezultă că la momentul respectiv (1946 ) ,proprietatea I. I. era de 41 ha și 28 arii, parte situată pe teritoriul ., iar diferența pe teritoriul . din fosta proprietate I. I. au operat următoarele reconstituiri :

1. Pe raza comunei P.:

-5,91 ha ( teren extravilan – categoria arabil și pășuni ) prin titlul de proprietate nr._/14.07.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele reclamantului, I. L.O. ( filele 93 verso, 94 dosar fond ) ;

-5,5 ha ( teren extravilan – categoria arabil, pășuni și 1 ha pădure ) prin titlul de proprietate nr._/24.06.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele tatălui reclamantului, I. L. ( filele 92 verso, 93 dosar fond ) ;

-8 ha pădure prin titlul de proprietate nr. 5/05.01.2004 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași ( fila 60 dosar fond) pe numele tuturor nepoților defunctului I. I., respectiv I. O., I. Alfons, I. C. V., D. C. E., Marșic F. S. ,P. C. N., T. V. M. ( prin cererea formulată la 22.11.2005 și adresată Primarului .,86 dosar fond, chiar reclamantul face referire la faptul că I. I. a avut 4 copii - L., C., F. și M., ai căror moștenitori sunt beneficiarii titlului arătat) ;

- 5,97 ha (teren extravilan – categoria arabil, pășuni și 1 ha pădure precum și 7900 m.p. intravilan ) prin titlul de proprietate nr._/22.06.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele I. C. V., D. C. E. ( fila 58 dosar fond ) ; referitor la împrejurarea că și acest teren face parte din fosta proprietate I. I., o demonstrează cererea formulată

-1,8 ha (teren extravilan – categoria alte terenuri neagricole ) prin titlul de proprietate nr._/05.02.2010 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele reclamantului, I. L.O.( fila 22 dosar fond ) .

Rezultă așadar că la momentul promovării prezentului litigiu, 07.11.2011 ( când dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași care și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Răducăneni ), cu privire la fosta proprietate I. I. operaseră reconstituiri pe raza . de 27,18 ha, adică în plus cu 1,18 ha față de suprafața indicată în certificatul ce atestă mențiunile Registrul de Transcripțiuni Imobiliare, Inscripțiuni și Urmăriri Imobiliare al Tribunalului Iași, secț.III, nr. 5276/1946.

B. Pe raza comunei Tomești :

-- 3,33 ha ( teren extravilan – categoria livezi) prin titlul de proprietate nr._/22.08.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele I. I. L. ( filele 258- 259 dosar fond ) ;

-1 ha pădure prin titlul de proprietate nr._/06.05.1996 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele I. A. ( reconstituirea a operat în calitate de moștenitoare – soție supraviețuitoare a defunctului I. F., unul din cei 4 copii ai defunctului I. I., aspect ce rezultă din sentința civilă nr. 190/13.01.1993 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/1992 – fila 279 dosar fond) ;

-1,98 ha (teren extravilan – categoria livezi ) prin titlul de proprietate nr._/22.08.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele reclamantului, I. L.O. ( fila 302 dosar fond ) ;

-6,27 ha ( teren extravilan – categoria arabil, pășuni și livezi ) prin titlul de proprietate nr._/22.08.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele I. F. A. ( cel mai probabil aceeași cu beneficiara titlului de proprietate nr._/06.05.1996 ) fila 301 dosar fond ;

-1,9326 ha ( teren extravilan – categoria arabil, vii/ livezi ) prin titlul de proprietate nr._/22.08.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele fratelui reclamantului, I. L.Alfons ( fila 299 dosar fond ) ;

--1ha pădure prin titlul de proprietate nr._/06.05.1996 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele fratelui reclamantului, I. L.Alfons ( fila 297 dosar fond ) ;

- 5000 m.p. pădure prin titlul de proprietate nr._/06.05.1996 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele T. V. și P. N..

Tribunalul notează astfel că pe raza . reconstituit moștenitorilor defunctului I. I. dreptul de proprietate pentru suprafața de 16, 0126 ha ( din care 2,5 ha pădure),, în plus cu 7326 m.p. față de cât rezultă din actul invocat de reclamant.

Deși atât în etapa administrativă cât și în fața primei instanțe, reclamantul a susținut în mod constant că terenul reconstituit prin cele 7 titluri de proprietate sus menționate provenea din fosta proprietate I. I., în recurs, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei și ulterior, în rejudecarea cu reținere după admiterea recursului declarat de pârâta C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași reclamantul a încercat să acrediteze ideea că o parte din reconstituirile de care au beneficiat ceilalți nepoți ai defunctului vizau proprietățile individuale ale părinților acestora și nu ale autorului comun. Pe lângă faptul că aceste aspecte au fost invocate pentru prima dată în calea de atac, ele nu pot fi reținute ca întemeiate în justificarea pretențiilor reclamantului. În afara actului de veșnică vânzare autentificat sub nr. 1916 /1911 și care atestă faptul că E. I. ( bunica reclamantului ) a cumpărat suprafața de 5,0112 ha, celelalte înscrisuri care fac referire la fosta proprietate I. I. pot fi avute în vedere doar în măsura în care au un caracter declarativ ( conform art.6 alin.1 ind.2 din Lg.nr.1/2000) iar conținutul lor se coroborează cu alte probe administrate în cauză .

Potrivit art. 6 alin.1 ind.2 din Lg.nr.1/2000 consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

Reclamantul a depus la dosar Regulamentul de exploatare a Pădurii „ C. Moreni ” din 1927, proprietatea I. I. ( filele 103-109 dosar recurs vol.1 ) din care rezultă că la momentul respectiv pădurea era în suprafață de 21, 5380 m.p. iar o suprafață de10, 5070 ha era ocupată de apă și nisipuri.

Matricola nr.1 ( impozitul agricol) relevă faptul că în perioada 1942 / 1943 aceeași proprietate era în suprafață de 30,53 ha din care 1,53 ha teren arabil, 21 ha păduri și 8 ha bălți ( ultimele mențiuni fiind apropiate de cele din regulamentul din 1927) – fila110 dosar recurs vol.1; aceeași matricolă pentru anul 1943/1944 evidențiază doar suprafața de1,60 ha arabil în proprietatea I. I. ( fila 26 dosar recurs vol.2 ).

Se poate observa că aceste înscrisuri sunt anterioare momentului la care face referire art. 6 alin.1 ind.2 din Lg.nr.1/2000 astfel că sunt lipsite de relevanță probantă, neavând nici măcar valoarea unor acte cu caracter declarativ.

În ce privește înscrisurile care atestă situația proprietății bunicului reclamantului după 1945, tribunalul reține borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din . întocmit la recensământul din ianuarie 1948 ( fila 111 dosar recurs vol.1 ), jud. Iași care atestă că fam . I. I. (74 ani) și I. E. ( 72 ani) figura la momentul respectiv cu 41, 0063 ha în hotarul altor sate și 1,3248 ha în hotarul satului ( 13,5754 ha – arabil, 3,0025 ha –fânețe naturale, 4 ha pășuni, 1,7519 ha vii altoite, 17, 5013 ha păduri, 1790 m.p. curți, 2,5 ha – alte terenuri și neproductive). La același moment, tatăl reclamantului – I. L. figura în borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din Municipiul Iași ( fila 112 dosar recurs vol.1 ), cu suprafața de 2ha arabil în hotarul altor sate ( fără a se preciza dacă este vorba de teren situat în ., proprietăților și exploatațiilor agricole din . Bucium întocmit la recensământul din ianuarie 1948 ( fila 111 dosar recurs vol.1 ), jud. Iași atestă că fam. I. I C. ( 39 ani ) și I. A. (38 ani ), cu copiii E. și V., figura cu suprafața de 11,3688 ha, din care 1, 5396 ha în hotarul altor sate și 9,8282 ha în hotarul satului ( 5,5317 ha – arabil, 2,5063 ha –fânețe naturale, 3,3298 ha pășuni ) .

Mai notează tribunalul că certificatul nr. 6989/10.07.1991 emis de Direcția Generală a Arhivelor Statului ( filele 99 -100 dosar recurs vol. 2.) face referire la tabelul de chiaburi al . unde la nr. 9 figurează I. I. cu 18, 61 ha din care prin HCM 308/1953 a fost trecută în proprietatea statului suprafața de 6,08 ha. De asemenea, certificatul nr. 6673/10.12.1992 emis de Direcția Generală a Arhivelor Statului ( filele 101 dosar recurs vol. 2.) face referire la registrul matricol privind impozitul agricol al . 1942-1947 în care I. I. figura cu suprafața de 19,50 ha (din care 3,70 ha arabil, 2 ha fânețe, 3,30 ha izlaz, 3,50 ha livezi, 5 ha vii ) iar pentru I. F. este mențiunea de 8.80 ha.

Cert este că situația din ultimele acte cu caracter declarativ – rolurile agricole din perioada 1959 - 1962 arată că proprietatea I. I. se compunea din 0,72 ha în . 2,50 ha în alte comune ( Tomești ) - fila 56 dosar recurs vol. 2., iar proprietatea I. A. ( soția lui I. C. ) figura cu 3,98 ha în . roluri agricole menționate sunt semnate de I. V. .

Se poate observa din analiza înscrisurilor noi cu caracter declarativ sus menționate, că nu se poate stabili cu certitudine situația și evoluția proprietății I. I. la momentul 1945 și după acest an ; mai mult, borderourile întocmite cu prilejul recensământului din 1948 atestă o situație diferită de cea care rezultă din certificatul ce atestă mențiunile din Registrul de Transcripțiuni Imobiliare, Inscripțiuni și Urmăriri Imobiliare al Tribunalului Iași, secț.III, nr. 5276/1946, respectiv faptul că cea mai mare parte a proprietății I. I. se afla pe raza altor comune, doar 1,3248 ha fiind „în hotarul satului”, în timp ce fiul său, I. C. deținea separat 9,8282 ha în hotarul satului, situație ce nu se mai reflectă însă în rolurile agricole din 1952. E important de menționat că cele două familii locuiau împreună la momentul 1948 ( în imobilul – casă de locuit de la nr. 17 ) iar mențiunile consemnate în respectivele borderouri aveau la bază declarațiile persoanelor recenzate ; spre deosebire de aceste borderouri, actul invocat inițial de reclamant, certificatul emis de Tribunalului Iași, secț.III sub nr. 5276/1946, are la bază consemnările din Registrul de Transcripțiuni Imobiliare, Inscripțiuni și Urmăriri Imobiliare al Tribunalului astfel că are o valoare probantă superioară față de borderourile întocmite cu prilejul recensământului din 1948. Tribunalul mai notează că, dacă s-ar avea în vedere mențiunile din borderourile întocmite în 1948, s-ar ajunge la concluzia că în . nu mai deținea decât suprafața de 1,3248 ha, restul terenurilor fiind situate pe raza altor comune. Nu este lipsit de relevanță nici faptul că reclamantul nu a probat deși i s-a pus în vedere acest lucru ( încheierea de ședință din 28 mai 2014 ) momentul la care a decedat bunicul său și situația proprietății acestuia la acea dată. Apărătorul reclamantului a precizat la termenul din 28 mai 2014 că e posibil ca I. I. să fi decedat anterior anului 1940, susținere ce însă nu poate fi luată în considerare, fiind infirmată de înscrisurile cu caracter declarativ cu care reclamantul își probează pretențiile, precum și de testamentul datat 22 06 1950, întocmit de „I. V. A I. zis I.” în favoarea fiului său L. I. ( fila 269 verso dosar fond ) .

Nici expertiza topo cadastrală nu lămurește situația fostei proprietăți I. I., respectiv dacă terenul înscris în titlul de proprietate nr._/22.06.1994 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași pe numele I. C. V., D. C. E. ( fila 58 dosar fond ) face parte din fosta proprietate a autorului comun sau din proprietatea distinctă I. A. ( soția lui I. C. decedat la 17.12.1952 – fila145 dosar recurs vol.2 ) ; cert este că soții I. C. și A. s-au căsătorit în 1938 ( fila 144) iar la dosar nu s-a depus nici un act care să ateste modul de dobândire a proprietății de către I. C. și A. care, astfel cum s-a arătat, în 1948 locuiau împreună cu părinții I. I. și E. ,astfel că singura concluzie care se impune este aceea că suprafețele înscrise în rolul agricol al defunctei I. A. după 1959 proveneau din fosta proprietate I. I., prin înzestrare. P. urmare, concluziile expertului în sensul că terenul înscris în titlul de proprietate nr._/22.06.1994 provine din rolul I. A. sunt irelevante întrucât ceeea ce se impunea a proba reclamantul era că acest teren nu provenea din proprietatea I. I., dovadă ce nu a fost făcută în cauză.

În toate cererile formulate de reclamantul I. O. și adresate Primarului . însă că și acest teren provine tot din fosta proprietate a bunicului său. Mai mult pretențiile reclamantului sunt fundamentate pe o pretinsă proprietate a autorului său de 62, 65 ha, ce ar rezulta din însumarea suprafețelor menționate în certificatul ce atestă mențiunile Registrul de Transcripțiuni Imobiliare, Inscripțiuni și Urmăriri Imobiliare al Tribunalului Iași, secț.III, nr. 5276/1946 - 26 ha, în rolul agricol al defunctei I. A. din 1959-1963 – 4,60ha, în certificatul nr.108 /24 mai 1933 cu privire la suprafața de 21,54 ha pădure și 10,51 ha ape și nisipuri. Evident, nici un raționament nu justifică dovedirea întinderii proprietății prin însumarea suprafețelor evidențiate în actele menționate de reclamant ( filele 124- 125 dosar fond ), întrucât înscrisurile arătate nu fac dovada proprietății astfel cum o cer textele din legile fondului funciar și după cum s-a expus anterior în analiza probelor administrate în cauză.

Reținând așadar că înscrisurile noi depuse în fața instanței de control judiciar nu pot face dovada îndreptățirii reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețe mai mari decât cele pentru care deja a obținut reconstituirea dreptului de proprietate, tribunalul concluzionează că în mod corect cele două comisii de fond funciar au respins cererea formulată în baza Lg.nr.247/2005, plângerea îndreptată împotriva hotărârii nr. 1988/20.09.2011 emisă de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași vădindu-se neîntemeiată, condiții în care urmează a fi respinsă. Soluția contrară reținută de prima instanță este rezultatul insuficientei analize a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente în cauză ,respingerea cererii reclamantului de către cele două comisii de fond funciar fiind dată cu respectarea prevederilor art. 6 alin1 din LG. NR.1/2000 potrivit cărora „la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenta actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege”.

În considerarea celor expuse, rejudecând cauza în fond, după casarea cu reținere, tribunalul va respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul I. O. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, reprezentată prin Prefectul județului Iași și C. C. P. de F. F., reprezentată prin Primarul comunei P., cu sediul în ..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Rejudecând cauza în fond, după casarea cu reținere:

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul I. O., domiciliat în mun. Iași, ..6, ..A, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, reprezentată prin Prefectul județului Iași, cu sediul în mun. Iași, ..60, jud. Iași, și C. C. P. de F. F., reprezentată prin Primarul comunei P., cu sediul în ..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2015.

Președinte, L. H.	Judecător, E.-C. P.	Judecător, A. M. C.
	Grefier, F. L. I.

← Fond funciar. Decizia nr. 696/2015. Tribunalul IAŞI		Contestaţie la executare. Decizia nr. 698/2015. Tribunalul IAŞI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Decizia nr. 735/2015. Tribunalul IAŞI Contestaţie la executare. Decizia nr. 731/2015. Tribunalul IAŞI Rezoluţiune contract. Decizia nr. 644/2015. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 696/2015. Tribunalul IAŞI Contestaţie la executare. Decizia nr. 698/2015. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 705/2015. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 649/2015. Tribunalul IAŞI Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 384/2015. Tribunalul IAŞI