Fond funciar. Decizia nr. 747/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 747/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-03-2012 în dosarul nr. 747/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Martie 2012
PREȘEDINTE - I. D.
Judecător M. S.
Judecător C. P.
Grefier D. C.
DECIZIE Nr. 747
Pe rol fiind soluționarea recursului privind pe recurent C. J. DE F. F. I. și pe intimații: B. D., B. C., D. I., B. D., B. C., B. O. I. (moștenitori ai intimate B. I. E.), având ca obiect fond funciar, contestație împotriva Hot. .> La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului recursului au avut loc în ședința publică din data de 05.03.2012 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 12.03.2012 și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 554 din 25.02.2011 pronunțată de Judecătoria P. a fost admisă plângerea formulată de petenta B. E. în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ IAȘI, a fost desființată hotărârea nr. 3145/ 12.10.2010 a Comisiei Județene Iași și s-a reconstituit petentei dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5,00 ha teren actualmente împădurit situată în tarlaua denumită popular Corbaia, pe raza comunei Brăești, jud. Iași.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 40/04.09.2005 la C. Locală Brăești (f.27) petenta B. E., în calitate de titular, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren extravilan cu vecinătățile: la N- T. I., la S- H. V., la V- drum și la E-izlaz. Din certificatul eliberat de Arhivele Naționale (f.10) rezultă că B. E. figurează cu în registrele cu terenuri preluate de stat cu suprafața de 5 ha fânețe. În același act se mai arată că ginerele lui Sinesci I. (tatăl petentei), numitul B. I. figurează cu suprafața de 5 ha fâneață.
Prin referatul nr. 3224/08.09.2008 (f.26 verso) C. Locală Brăești a propus spre validare Comisiei Județene Iași suprafața de 5 ha teren solicitată de petentă arătând că aceasta este amplasată în tarlaua denumită popular Corbaia, ca aceasta a fost anterior anului 1978 arabil însă în perioada 1978-1979 a fost plantată de Ocolul Silvic, actualmente înscriidu-se în categoria pădure. De asemenea C. Locală a reținut că a fost făcută dovada proprietății cu martori, cu cererile de înscriere în CAP ale soțului și tatălui petentei precum și prin actele de la Arhivele Statului.Din declarațiile martorilor audiați în cauză de către instanță (f.53,54) rezultă că terenul solicitat de petentă a fost proprietatea lui S. I. care l-a dat de zestre petentei B. E.. Terenul este actualmente împădurit, având aceeași suprafața ca și în trecut. La nord terenul se învecinează cu H. V., la sud cu T. I., la est islazul comunei Lungani și la vest un drum.
Prin schița întocmită de comisia locală Brăești se confirmă în totalitate declarațiile martorilor și situație rezultată din actele ce fac parte din documentația aferentă hotărârii Comisiei județene contestate în prezenta cauză.
În motivarea invalidării propunerii Comisiei Locale, C. Județeană Iași a arătat că petenta nu face dovada dreptului de proprietate, că declarațiile martorilor nu sunt concludente, iar suprafața solicitată a fost deja reconstituită prin titlurile de proprietate emise anterior.
Cu privire la dovada dreptului de proprietate instanța apreciază că aceasta a fost făcută prin intermediul actelor provenind de la Arhivele Naționale cât și prin coroborarea acestora cu declarațiile de martori, acestea din urmă fiind concludente și verosimile, având corespondent perfect cu situația găsită în teren de membrii comisiei locale Brăești. Mai mult, din certificatul emis de arhivele statului (f.36 verso) rezultă inclusiv numele vecinului de la sud si suprafața preluată de stat de la acesta (T. E.- 2,50 ha), date care coroborate cu schița de la fila 43 dosar, nu fac decât să confirme în totalitate situația reținută de C. Locală în referatul cu propunerea de validare.
În privința aspectului că dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren a fost deja reconstituit petentei în temeiul legilor anterior, acesta este infirmat de conținutul titlurilor de proprietate invocate de către C. Județeană. Astfel, analizând amplasamentul și întinderea suprafețelor de teren pentru care petenta are deja titluri de proprietate (f. 35,40,41), instanța constată că în cadrul acestora nu apare nicăieri înscrisă suprafața de 5 ha teren, nici fâneață (așa cum avea categoria de folosință la momentul preluării de către stat) și nici pădure (așa cum are în prezent categoria de folosință).
Pentru considerentele arătate instanța de fond a considerat că hotărârea comisiei județene nu este întemeiată, petenta facând dovada proprietății sale atât cu înscrisuri cât și cu martori, că dreptul de proprietate nu a fost anterior reconstituit, motiv pentru care a admis plângerea, a desființat hotărârea și a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în patrimoniul petentei. Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă instanța de fond a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intimata C. JUDEȚEANĂ IAȘI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
În evidențele agricole din perioada 1948-1962 nu se află înregistrată această suprafață de teren, chiar dacă are caracter declarativ constituie un început de dovadă a dreptului. Cum reclamanta nu se încadrează în niciuna din aceste situații prezentate în art. 6 cu privire la dovada dreptului de proprietate, în mod greșit a fost admisă plângerea.
Reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate atât în calitate de moștenitoare după autorii Sinecu cât și după soțul B. I.. Mențiunile din certificatul nr. 582/1998 se referă la aceeași suprafață de teren privind pe B. I. E. și B. I., soțul acesteia, care este ginerele lui S. I. de unde a primit terenul. Prin urmare este vorba de același teren. Chiar dacă acest teren nu a fost atribuit de categoria avută la momentul deposedării, nu constituie un impediment, întrucât terenul a fost atribuit în sole compacte, potrivit legii.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Recursul a fost formulat în termen, motivat, semnat și scutit de plata taxei de timbru.
La 6.07.2011 s-a depus la dosar copia certificatului de deces pentru B. E. iar la 10.10.2011 instanța de control judiciar a invocat din oficiu excepția nulității sentinței raportat la art. 304 ind.1 C.pr.civ. raportat la momentul decesului uneia din părțile în contradictoriu cu care a fost pronunțată această sentință. Recurenta a depus precizări la această excepție (fila 32).
Au fost respectate dispozițiile art. 243 C.pr.civ. fiind indicați moștenitorii persoanei decedate, aceștia fiind introduși în cauză. Examinând cu prioritate excepția invocată, tribunalul constată că acesta este întemeiată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
Sentința recurată a fost pronunțată la data de 25.02.2011, dată la care potrivit certificatului de deces depus la dosar numita B. E. era decedată (conform certificatului de deces depus la fila 11 dosar data decesului este 21.01.2011). Prin urmare prima instanță s-a pronunțat în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, fapt ce atrage nulitatea sentinței. Capacitatea procesuală de folosință este acea parte a capacității procesuale care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. În cazul persoanelor fizice capacitatea de folosință începe în momentul nașterii și încetează la data morții. Sancțiunea lipsei capacității procesuale de folosință este nulitatea absolută a actelor de procedură săvârșite după momentul decesului. Nulitatea nu poate fi înlăturată decât prin rejudecarea cauzei și introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia,urmând ca hotărârea să fie pronunțată față de aceștia. În aceste condiții constatând întemeiată această excepție este de prisos analizarea celorlalte motive invocate de recurentă atât timp cât cauza urmează a fi rejudecată.
În concluzie, Tribunalul constată că în cauză se impune casarea sentinței recurate cu trimiterea spre rejudecare în baza art. 312 Cod procedură civilă .
Prin urmare, în baza art.304 - 312 C.pr.civ. instanța va admite recursul și va casa sentința recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de intimata C. Județeană de F. F. Iași împotriva sentinței civile nr. 554/25.02.2011 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o casează în tot.
Trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2012.
Președinte, I. D. | Judecător, M. S. | Judecător, C. P. |
Grefier, D. C. |
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
2 EX – 11.04.2012
JUD. F. - C. P. R.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1913/2012. Tribunalul IAŞI | Anulare act. Decizia nr. 789/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
