Fond funciar. Sentința nr. 249/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 249/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 249/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06 Februarie 2013
Președinte - C. A.
Judecător S. F.
Judecător C. S.
Grefier D. M. B.
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 249/2013
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenți A. M., A. M. și A. V. împotriva sentinței civile 1866/15.06.2012 pronunțată de Judecătoria P., intimați D. Ș. V., C. județeană Iași de aplicare a legii 18/1991 și C. locală P. de aplicare a legii 18/1991, având ca obiect fond funciar - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 30.01.2013 și apoi pentru azi, 06.02.2013, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1866/15.06.2012 a Judecătoriei P., s-a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind constatarea nulității sentinței civile nr. 3812/18.06.1992 pronunțată în dosarul nr. 3476/1992 al Judecătoriei P., invocată de pârâta D. Ș. V..
S-a respins ca inadmisibilă cererea privind constatarea nulității sentinței civile nr. 3812/18.06.1992 pronunțată în dosarul nr. 3476/1992 al Judecătoriei P. formulată de reclamanții A. M., A. M. și A. V., în contradictoriu cu pârâții D. Ș. V., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI și C. LOCALĂ DE F. F. P..
S-a admis în parte cererea având ca obiect fond funciar - obligația de a face formulată de reclamanții A. M., A. M. și A. V., în contradictoriu cu pârâții D. Ș. V., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, și C. LOCALĂ DE F. F. P..
A fost obligată C. Locală de fond funciar P. să pună în posesie, conform H.C.J. nr. 53/09.08.1991 anexa 3 poziția 22/37, pe reclamanții A. M. și A. V. și pârâta D. Ș. V., în calitate de moștenitori ai autorului A. L. C., cu suprafața de 2,81 ha teren pe raza municipiului P., să întocmească documentația necesară întocmirii titlului de proprietate pe numele moștenitorilor A. M., A. V. și D. Ș. pentru suprafața de 2,81 ha arătată și să înainteze această documentație Comisiei Județene Iași.
A fost obligată C. Județeană Iași să emită titlul de proprietate pe numele A. M., A. V. și D. Ș., în calitate de moștenitori ai defunctului A. L. C., pentru suprafața de 2,81 ha teren, conform documentației ce îi va fi înaintată de C. Locală P..
S-a admis cererea reconvențională formulată de C. Locală de F. F. P..
S-a constatat nulitatea absolută a adeverinței tip de proprietate nr. 6602/ 12.08.1991 emisă pe numele A. L. M., D. Ș., A. M. și A. V. pentru suprafața de 2,11 ha.
S-a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Au fost obligați reclamanții la plata către pârâta D. Ș. V. a sumei de 800 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții A. M., A. M. și A. V. au solicitat în contradictoriu cu pârâții D. Ș., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI și C. LOCALĂ DE F. F. P., obligarea Comisiei Județene Iași și Comisiei Locale să efectueze punerea reclamanților în posesie cu suprafața de 2,11 ha, iar comisia locală să întocmească documentația necesară, să o înainteze către C. Județeană Iași în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 2,11 ha pe numele comoștenitorilor A. C. M., D. Ș., A. M. și A. V..
De asemenea, s-a solicitat să se constate nulitatea sentinței civile nr. 3812/18.06.1992 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr. 3476/1992 prin care s-a stabilit dreptul de proprietate al petentei D. Ș. V. pentru suprafața de 4,08 ha pe raza municipiului P..
Instanța de fond a reținut față de excepția de nelegalitate a adeverinței nr. 6602/12.08.1991, invocată de către pârâta C. Locală de F. F. P. că aceasta este o apărare de fond și nu se poate sesiza instanța de contencios administrativ întrucât adeverințele tip de proprietate nu sunt acte administrative, calificând întâmpinarea formulată de această pârâtă ca o cerere reconvențională având ca obiect constatarea nulității absolute a adeverinței nr. 6602/1991.
Instanța de fond a reținut că reclamantul A. M. este fiul defunctului autor A. L. C. (și al defunctei A. P.), reclamanta A. M. este nepoata defunctului A. L. C., fiind fiica lui A. C. C. și A. E., iar A. C. C. este fiul lui A. L. C. și A. P..
Reclamantul A. V. este nepotul defunctului A. L. C., fiind fiul lui A. A. și A. M., iar A. A. este fiul lui A. C. și P..
Pârâta D. Ș. V. este nepoata defunctului A. L. C., fiind fiica lui U. D. și U. G., iar U. D. a fost fiica defuncților A. C. și P..
La apariția legii 18/1991 atât reclamanții cât și pârâta D. Ș. V. au formulat cereri de reconstituire, însă datorită modului destul de ambiguu în care acestea au fost formulate nu se poate preciza pentru fiecare cerere în parte apartenența unui anumit autor a suprafețelor de teren solicitate.
Datorită ambiguității cererilor reconstituirea dreptului de proprietate a fost efectuată în mod defectuos prin hotărârea Comisiei Județene Iași cu nr. 53/ 1991 dreptul de proprietate după autorul A. L. C. (C.) fiind reconstituit doar pe numele a moștenitorilor D. Ș., A. M. și A. V. (fiind omis A. M.) și doar pentru suprafața de 2,81 ha teren pe raza Blăgești-P..
Prin Hotărârea nr. 6839/434/ 25.07.1991 emisă de C. Județeană Iași a fost admisă o contestație a numitei D. Ș. și s-a dispus „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 4,08 ha, prin înscrierea acesteia în anexa 3 alături de alți moștenitori”, anexă ce nu a fost identificată în arhivele comisiilor de fond funciar.
Prin Sentința civilă nr. 3812/18.06.1992, pronunțată în dosarul nr. 3476/1992 al Judecătoriei P. a fost admisă plângerea formulată de D. Ș. V. împotriva Hotărârii Comisiei Județene Iași cu nr._/2050/ 18.04.1992 și a fost stabilit dreptul de proprietate în beneficiul petentei (singură) pentru suprafața de 4,08 ha teren pe raza orașului P. (f. 4 dosar).
Conform afirmațiilor Comisiei Județene Iași HCJ nr._/2050/1992 nu a fost identificată în arhivele acestei instituții (f.8).
Din actele dosarului prima instanță a constatat că nu rezultă faptul că vreunul din actele de reconstituire prezentate mai sus ar fi fost finalizat cu emiterea titlului de proprietate.
Față de excepția inadmisibilității invocată de către pârâta D. Ș., prima instanță a admis-o întrucât o hotărâre judecătorească nu poate fi desființată/ anulată/ casată/ modificată decât prin intermediul căilor ordinare sau extraordinare de atac: apel, recurs, revizuire, contestație în anulare.
Instanța de fond a reținut că potrivit HCJ 53/1991, anexa 3 poziția 22 (/37) dreptul de proprietate ce a aparținut defunctului A. L. C. (C.) a fost reconstituit doar pe numele moștenitorilor D. Ș., A. M. și A. V., pentru suprafața de 2,81 ha, A. C. M. fiind omis a fi trecut în anexa 3 alături de ceilalți trei moștenitori ai defunctului.
Deși la dosarul cauzei se regăsește cererea cu nr._/ 13.06.1991 prin care A. M. solicita să fie inclus în lista ca și „primul moștenitor după tatăl A. L. C.”, nu rezultă din actele dosarului că această cerere ar fi produs efectul juridic scontat de acest reclamant.
De asemenea, din actele dosarului nu rezultă că HCJ nr. 53/1991, anexa 3 poziția 22 ar fi fost ulterior modificată/ desființată (pe calea unei plângeri împotriva hotărârii comisiei județene Iași de validare sau printr-o hotărâre de modificare a anexei sau printr-o hotărâre judecătorească de stabilire a dreptului de proprietate și pentru A. M. după defunctul A. L. C.), cu includerea și a lui A. M. în anexă, astfel încât instanța de fond nu a putut concluziona în drept decât faptul că A. M. nu a obținut reconstituirea dreptului de proprietate alături de ceilalți moștenitori ai defunctului A. L. C..
În contextul prezentat, față de conținutul HCJ 53/1991, anexa 3 poziția 22, finalizarea procedurii de reconstituire trebuie să aibă loc doar pentru suprafața validată (2,81 ha) și doar față de moștenitorii indicați în anexă (D. Ș., A. M. și A. V.).
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 890/2005, instanța de fond a observat că, in urma validarii dreptului de proprietate de catre C. judeteana, comisia locala, in speta C. de fond funciar P. este obligată să procedeze la punerea in posesie si intocmirea documentatiei necesare emiterii titlului de proprietate, in sensul dispozitiilor art. 36 din HG 890/2005.
Reclamanții A. M. și A. V., precum și pârâta D. Ș. au facut dovada ca sunt mostenitorii defunctului autor A. L. C. si ca li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe raza orașului P., suburbia Blăgești pentru suprafata de 2,81 ha, prin hotărârea Comisiei Județene nr. 53 /1991.
Parata C. locala de fond funciar P. nu a facut dovada ca ar fi procedat la punerea in posesie cu privire la acest teren, ca ar fi intocmit documentatia prevazuta de lege si ar fi inaintat-o Comisiei judetene I. de fond funciar in vederea emiterii titlului de proprietate.
În temeiul dispozitiilor art. 27, art.116 din Legea 18/1991 si art. 5 lit. i) din HG 890/2005 prima instantă a obligat pârâta C. locala P. de aplicare a L. 18/1991 sa puna in posesie, sa intocmeasca si sa inainteze Comisiei judetene de fond funciar I. documentatia in vederea eliberarii titlului de proprietate pentru suprafata de 2,81 ha teren pe raza orașului P., suburbia Blăgești, jud. I., pe numele A. M., A. V. și D. Ș..
In temeiul dispozitiilor art. 6 lit. f si art. 36 din HG 890/2005 instanta de fond a obligat parata C. judeteana I. pentru aplicarea L. 18/1991 ca, dupa primirea documentatiei de la C. locala de aplicare a L. 18/1991 P., sa intocmească titlul de proprietate pe numele A. M., A. V. și D. Ș. pentru suprafata de 2,81 ha teren pe raza orașului P., suburbia Blăgești, jud. I..
În privința cererii reconvenționaleformulată de pârâta C. Locală P., instanța de fond a constatat că reclamanții au invocat conținutul adeverinței tip de proprietate nr. 6602/12.08.1991, potrivit căruia reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul A. L. C. ar fi avut loc prin HCJ nr. 53/09.08.1991, anexa 3 poziția 22, pentru o suprafață de 2,11 ha, și pe numele moștenitorilor A. M., D. Ș., A. M. și A. V..
C. Locală P. a invocat excepția de nelegalitate a adeverinței din prisma legii 554/2004, însă instanța de fond a apreciat că în speță nu sunt întrunite condițiile contenciosului administrativ (adeverința nefiind act administrativ în sensul legii 554/2001) și a calificat excepția nelegalității ca și cerere reconvențională având ca obiect constatarea nulității adeverinței tip de proprietate nr. 6602/12.08.1991 emisă de C. Locală P..
Singurul considerent al pârâtei C. Locală P. invocat în cererea de anulare a adeverinței constă în faptul că adeverința nu corespunde ca și conținut cu HCJ 53/1991, anexa 3 poziția 22.
Astfel, potrivit HCJ 53/1991, anexa 3 poziția 22 (/37) dreptul de proprietate ce a aparținut defunctului A. L. C. (C.) a fost reconstituit doar pe numele moștenitorilor D. Ș., A. M. și A. V. (nu și A. M.), pentru suprafața de 2,81 ha (nu 2,11 ha cum apare în adeverință) (f.9 dosar).
În condițiile în care rolul juridic al adeverinței tip de proprietate este acela de a atesta cu fidelitate conținutul actului de reconstituire indicat în cuprinsul ei.
Actul de reconstituire în sensul legii 18/1991 este hotărârea comisiei județene și nu adeverința emisă în baza hotărârii respective.
În condițiile în care adeverința cuprinde mențiuni străine (total sau parțial) de actul de reconstituire al cărui conținut al trebuie să-l ateste, atunci adeverința nu poate fi considerată valabilă și legală. Sancțiunea nelegalității este nulitatea absolută, astfel încât, pentru considerentele prezentate, instanța de fond a admis cererea reconvențională și a constatat nulă absolut adeverința nr. 6602/ 12.08.1991.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă instanța de fond a constatat că reclamanții au solicitat cheltuieli de judecată însă nu au făcut dovada unor astfel de cheltuili, astfel încât cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța de fond a constatat că pârâta D. Ș. a solicitat și ea cheltuieli de judecată, acestea ridicându-se la suma de 800 de lei, astfel încât a obligat reclamanții la plata acestei sume în beneficiul pârâtei D. Ș..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs A. M. (I.), A. M. și A. V., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a motivat că în mod greșit instanța de fond arespins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată și a obligat reclamanții la plata către pârâta D. Ș. a chletuielilor de judecată în sumă de 800 lei.
De asemenea, în mod greșit s-a admis cererea reconvențională formulată de C. Locală de F. F. P. și a fost obligată această pârâtă să pună în posesie cu suprafața de 2,81 ha și să întocmească documentația doar pe numele moștenitorilor A. M., A. V. și D. Ș., omițându-l pe reclamantul A. M. care are aceeași calitate și aceleași drepturi cu ceilalți reclamanți.
S-a motivat că în mod greșit au fost obligați doar reclamanții la plata cheltuielilor de judecată către pârâta D. Ș., cât timp s-au omis pârâtele C. Locală de F. F. P. și C. Județeană de F. F. Iași, nerespectându-se principiul contradictorialității.
S-a menționat că nu se poate reține o stare de ambiguitate a cererilor formulate de recurentul A. M. cât timp hotărârea nr. 6139/1991 atestă faptul că i s-a admis contestația și s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4,08 ha, dispunându-se înscrierea acestuia în anexa 3 alături de alți moștenitori.
Intimata C. Județeană de F. F. Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, deoarece prima instanță a respins primul capăt de cerere formulat de recurenți și în contradictoriu cu pârâta D. Ș., astfel sunt în culpă procesuală nefiind probată culpa comisiilor de fond funciar față de această pârâtă.
Faptul că s-a admis al doilea capăt de cerere în contradictoriu cu C. Județeană de F. F. Iași, nu obligă pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată către pârâta D. Ș., întrucât nu s-a admis un capăt de cerere formulat de această pârâtă în contradictoriu cu C. Județeană de F. F. și nu s-a probat culpa procesuală a comisiei.
Prin încheirea interlocutorie din 05.12.2012 tribunalul a respins excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimata D. Ș. pe motiv că cererea de recurs cuprinde motive care se încadrează în disp. art. 304 Cod procedură civilă.
În recurs s-a administrat proba cu acte.
Tribunalul, analizând actele și lucările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că prin sentința civilă nr. 3812/18.07.1992 a Judecătoriei P. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,08 ha pe raza orașului P., pe numele intimatei – pârâte D. Ș. V. în calitate de moștenitoare a defunctului A. L. C., care figura în anii 1959-1963 în rolul agricol cu această suprafață de teren.
Potrivit adeverinței nr. 6602/12.08.1991, emisă de C. Locală de F. F. P. – Blăgești, s-a reconstituit pe numele moștenitorilor A. M., D. Ș., A. M. și A. V., după defunctul A. L. C., suprafața de 2,11 ha potrivit hotărârii nr. 53/1991 emisă de C. Județeană de F. F. Iași, conform anexei nr. 3 poziția 22.
Potrivit adeverinței emise la 19.04.2012 de către C. Locală de F. F. P., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru pârâta D. Ș. și reclamanții A. M. și Vaile în calitate de moștenitori ai defunctului A. L. C., pentru suprafața de 2,81 ha potrivit hotărârii nr. 53/1991, conform anexei nr. 3 poziția 22.
Tribunalul constată că A. M. este fiul lui C. și P., A. C. decedând la 07.02.1965 și fiind fiul lui L. și M., rezultând astfel că recurentul A. M. este nepotul defunctului A. L..
Tribunalul constată că, potrivit rolului agricol al lui A. L. C., în anul 1961 figura cu suprafața de 4,08 ha, iar recurentul A. C. M. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în anul 1991, cererile de reconstituire fiind formulate și de către pârâta D. Ș., A. V. și A. M..
Potrivit cererii nr._/13.06.1991, recurentul A. M. a contestat hotărârea de reconstituire a dreptului de proprietate pe motiv că a fost omis a fi trecut pe listă, fiind formulată cerere de reconstituire la data de 19.03.1991 sub nr._, cerere care a fost soluționată prin faptul că va fi înscris în anexa 3 la poziția 22 ca moștenitor al lui A. L. C..
Faptul că în adeverința de proprietate nr. 6602/1991 a fost înscris și recurentul A. M. alături de pârâta D. Ș. și ceilalți recurenți A. M. și A. V., îl îndreptățește pe acesta la reconstituirea dreptului de proprietate cât timp s-a făcut dovada că este moștenitorul lui A. L. C. și că a formulat cerere de reconstituire, adeverința de proprietate făcând dovada dreptului de proprietate până la emiterea titlului de proprietate, conform L. 18/1991.
Susținerea primei instanțe că nu există concordanță în cele menționate în anexa 3 poziția 22 și adeverința 6602/1991, nu reprezintă că recurentul A. M. nu este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate alături de ceilalți moștenitori cât timp a făcut dovada condițiilor prevăzute de Legea 18/1991.
Emiterea în anul 2012 de către C. Locală de F. F. P. a unei noi adeverințe de reconstituire a dreptului de propretate doar pentru recurenții A. M. și V. și pârâta D. Ș., în calitate de moștenitori au defunctului A. L. C., potrivit hotărârii nr. 53/1991 anexa 3 poziția 22, nu poate avea ca temei excluderea recurentului A. M. dintre moștenitori îndreptățiți la reconstituire, cât timp s-a emis hotărârea nr. 6139/430/25.07.1991 de către C. Județeană de F. F. Iași prin care i s-a reconstituit acestuia dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4,08 ha prin înscrierea în anexa 3 alături de alti moștenitori.
Constatând că recursul este întemeiat, tribunalul îl va admite și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va obliga C. Locală de F. F. P. să pună în posesie cu suprafața de 2,81 ha (reclamanții modificându-și cererea referitor la suprafața de teren, la instanța de fond), teren pe raza municipiului P. și să întocmească documentația necesară întocmirii titlului de proprietate pe numele moștenitorilor: A. M., A.(I.) M., A. V. și D. Ș. și apoi să înainteze această documentație Comisiei Județene de F. F. Iași.
Va obliga C. Județeană Iași de F. F. să emită titlul de proprietate pe numele moștenitorilor A. M., A.(I.) M., A. V. și D. Ș. pentru suprafața de 2,81 ha teren pe raza municipiului P..
În ce privește critica recurenților de obligare la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul constată că reclamanții au investit instanța cu două capete de cerere în contradictoriu cu pârâta D. Ș. și Comisiile de F. F. și având în vedere că s-a admis în parte acțiunea acestora, pentru al doilea capăt de cerere respins fiind în culpă procesuală, conform art. 274 Cod procedură civilă tribunalul va obliga reclamanții să-i achite pârâtei D. Ș. cheltuieli de judecată la fond în sumă de 300 lei reprezentând onorariu avocat dovedit a fi suportat de către această pârâtă, pârâta C. Județeană de F. F. nefiind în culpă procesuală.
Cheltuielile de judecată în totalitate sunt în sumă de 800 lei reprezentate de onorariu avocat dovedit a fi plătit de pârâtă, dar raportat la pretențiile admise tribunalul a admis parțial cererea pârâtei D. Ș.
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu contravin prezentei în ce privește constatarea nulității adeverinței de proprietate nr. 6602/1991, întrucât aceasta cuprinde elemente contradictorii ce pot crea confuzii raportat la restul actelor emise privind îndreptățirea moștenitorilor lui A. L. C. la reconstituirea dreptului de proprietate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Admite recursul declarat de A.(I.) M., A. M. și A. V. împotriva sentinței civile nr. 1866/15.06.2012 a Judecătoriei P., sentință pe care o modifică în parte, în sensul următor:
Obligă C. Locală de F. F. P. să pună în posesie cu suprafața de 2,81 ha teren pe raza municipiului P. și să întocmească documentația necesară întocmirii titlului de proprietate pe numele moștenitorilor: A. M., A.(I.) M., A. V. și D. Ș. și apoi să înainteze această documentație Comisiei Județene de F. F. Iași.
Obligă C. Județeană Iași de F. F. să emită titlul de proprietate pe numele moștenitorilor A. M., A.(I.) M., A. V. și D. Ș. pentru suprafața de 2,81 ha teren pe raza municipiului P..
Obligă reclamanții A.(I.) M., A. M. și A. V. să plătească pârâtei D. M. suma de 300 lei cheltuieli de judecată la fond.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu contravin prezentei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de astăzi 06.02.2013.
Președinte, C. A. | Judecător, S. F. | Judecător C. S. Pentru judecător aflat în concediu medical semnează vicepreședintele instanței |
Grefier, D. M. B. |
Red. S.F.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./22.04.2013
Judecător fond C. P. R.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 269/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 301/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
