Obligaţie de a face. Decizia nr. 1547/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1547/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 1547/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Noiembrie 2015
Președinte – Diuță T. A. M.
Judecător – M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 1547
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelanta A. DE P. PT 10 D. împotriva sentinței civile nr. 5416/22.04.2015 a Judecătoriei Iași, intimată S. E., având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 29.10.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data 04.11.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru, 12.11..2015, când:
TRIBUNALUL
Asupra cererii de apel de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr. 5416/22.04.2015 a Judecătoriei Iași s-a dispus în sensul că:
„Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S. E. cu domiciliul în Iași, ., .. A, parter, . cu pârâta ASOCIAȚIA DE proprietari PT10 D. cu sediul în Iași, ., ..
Dispune radierea sumei de 8402,03 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere de pe listele de plată întocmite de pârâtă, reprezentând debit cu care aceasta figurează în luna august 2013.
Constată că reclamanta datorează pârâtei suma de 961,58 lei cu titlu de penalități de întreținere pentru perioada_13.
Dispune radierea penalităților până la concurența sumei de 961,58 lei cu care aceasta va figura pe listele de plată cu titlu de penalități acumulate pe perioada mai sus menționată.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2022,31 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin acțiunea civilă, legal timbrată, înregistrată la instanță sub numărul_ /04.12.2013, reclamant S. E. a chemat în judecată pe pârâta A. DE P. PT 10 D., solicitând să se dispună prin hotărâre judecătorească:
- radierea sumei de 7.492,03 lei reprezentând restanțe la plată către Asociația de Proprietari Pt 10 D.;
- radierea penalităților de întârziere calculate de Asociația de Proprietari Pt 10 D. în sumă de 8.402,03 lei;
- plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Reclamanta arată că locuiește în apartamentul nr. 3, situat în blocul O 8, . ., din municipiul Iași, în baza unui contract de închiriere încheiat de Municipiul Iași –D.A.P.P. și deși a achitat la zi contravaloarea cheltuielilor de întreținere, pârâta a refuzat să radieze restanțele și penalizările de pe listele de plată.
Precizează că în anul2003, în urma unui litigiu avut cu pârâta a fost obligată să achite suma de 13.820.356 ROL cu titlu de cheltuieli de întreținere și suma de 9.661.700 lei cu titlu de penalități prin hotărâre judecătorească, ce a rămas definitivă în anul 2005 prin respingerea recursului formulat și deși a achitat suma de 2.400 RON, precum și suma de 500 RON, pârâta a refuzat să radieze restanțele și penalitățile.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1349 și următoarele Cod civil.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat:
- excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea acțiunii întrucât este chiriaș al apartamentului și nu proprietar;
- excepția inadmisibilității acțiunii întrucât nu s-a realizat procedura prealabilă privind informarea asupra medierii;
- excepția netimbrării acțiunii, întrucât cererea formulată trebuie timbrată la valoare;
- excepția autorității de lucru judecat asupra sumelor pentru care s-a dispus obligarea reclamantei prin hotărâre judecătorească;
- excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât restanțele sunt acumulate pe o durată de 7-8 ani.
Precizează că plățile efectuate au fost operate în mod legal și că reclamanta avea posibilitatea radierii penalităților conform Legii nr. 175/2010 dacă își achită cheltuielile de întreținere în termenul acordat prin acest act normativ.
A solicitat respingerea acțiunii și a invocat dispozițiile art. 411 pct. 2 Cod procedură civilă.
În apărare a depus înscrisuri.
Prin încheierea din 25.06.2014 (filele 109-111, dosar), instanța a respins excepțiile privind netimbrarea acțiunii, inadmisibilitatea acesteia și lipsa calității procesuale active a reclamantei, constatând că aceasta a timbrat acțiunea la valoare, în cuantumul stabilit de instanță, respectiv cu 946 lei, că aceasta este titulara contractului de închiriere nr. 9475/2010 pentru apartamentul pentru care se solicită radierea debitului și că justifică un interes legitim în clarificarea acestuia, și că aluat la cunoștință de avantajele medierii potrivit certificatului de informare nr. 2/2013, aflat la fila 93 dosar, mediere care nu mai este obligatorie ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2(1) indice 2 din Legea nr. 192/2006 de către Curtea Constituțională a României.
Instanța a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile care să stabilească întinderea debitului și să verifice deducerea plăților efectuate, probă, pe care și-a însușit-o reclamanta.
Din analiza probelor administrate, instanța reține următoarele:
Pârâta nu a prezentat o hotărâre judecătorească din care să rezulte că instanța s-a pronunțat în mod irevocabil cu privire la radierea debitului solicitat în prezenta cauză și nici nu a făcut referire la vreo astfel de hotărâre, astfel că urmează a fi respinsă excepția autorității de lucru judecat potrivit art. 430-432 Cod procedură civilă.
Reclamanta solicită radierea unor debite cu care figurează pe listele de plată în luna august 2013, iar dreptul la acțiune nu este prescris potrivit dispozițiilor D.167/1958 și art. 2517 Cod civil.
La datele de 19.09.2006 și 20.09.2006,reclamanta a achitat suma de 500 lei cu titlu de restanțe aferentă anului 2006 și suma de 2.400 lei reprezentând debit stabilit prin sentința civilă nr._/17.11.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1034/23.11.2010 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Debitul aferent sentinței civile nr._/17.11.2013 se refera la sume acumulate anterior pronunțării sentinței civile nr._/2013.
În opinia expertului suma de 2.400 lei a fost scăzută din cheltuielile de întreținere acumulate și nu strict în limitele dispozitivului hotărârii respectiv 1.382,03 lei de la cheltuielile de întreținere și 986,17 lei de la penalitățile stabilite.
Pe chitanța nr._/19.09.2006 (fila 7, dosar), pârâta confirmă încasarea sumei de 500 lei, fără a face mențiunea dacă suma reprezintă cheltuieli de întreținere, ori penalități și pentru care perioadă, menționând generic ¸¸restanțe 2006", de unde se deduce că, reclamanta a achitat cel puțin la capitolul cheltuieli de întreținere toate restanțele acumulate până la 31.12.2005.
La filele 35-81 dosar, reclamanta a depus chitanțe și ordine de plată cu care a achitat cheltuieli de întreținere în perioada 2006 – decembrie 2013, la casieria asociației de proprietari ori prin ordin de plată prin intermediul B.C.R. Iași.
Pe chitanțele emise de pârâtă (filele 35-60, dosar) se menționează sumele încasate, dar nu și mențiunea dacă acestea reprezintă cheltuieli de întreținere sau penalități.
Pe unele chitanțe s-a menționat doar luna, dar nu și anul acesteia, iar pe altele s-a menționat luna și anul.
Debitele se sting în ordine cronologică, iar pe chitanțele nr._/08.10.2013 (fila 60,dosar), pârâta a făcut mențiunea septembrie 2013 la încasarea sumei de 49,35 lei, instanța deducând că reclamanta a achitat integral cheltuielile de întreținere acumulate până la această dată întrucât din fișa debitului aflat la fila 100 dosar, reclamanta figura cu suma de 49,35 lei aferent acestei luni.
Potrivit aceleași fișe rezultă că reclamanta a achitat și cheltuielile de întreținere aferente lunilor octombrie și noiembrie 2013, iar cheltuielile aferente lunii decembrie 2013 nu erau calculate și nici scadente la data introducerii acțiunii.
Prin urmare, reclamanta a achitat integral cheltuielile de întreținere datorate până la data introducerii acțiunii, iar cu chitanța nr. 4710/12.02.2015 a achitat și suma de 368,30 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere pentru luna ianuarie 2015.
Prin urmare, instanța va dispune obligarea pârâtei de a radia de pe listele de plată debitul în cuantum de 8402,03 lei reprezentând sold nejustificat la nivelul lunii august 2013.
În perioada octombrie 2006 – decembrie 2013 reclamanta a achitat regulat cheltuielile de întreținere.
În luna septembrie 2006 reclamanta a achitat suma de 2.900 lei.
În luna august 2006 figura cu suma de 9.983,66 lei restanță sold și cu suma de 9.474,46 lei cu titlu de penalități.
În conformitate cu dispozitivul hotărârii judecătorești aceasta trebuia să deducă suma de 986,17 lei de la rubrica penalități, plată care ar fi întrerupt cursul prescripției extinctive cu privire la penalități.
În luna august 2012 reclamanta figura cu suma de 14.914,28 lei titlu de penalități (fila 100, dosar).
Având în vedere că nu s-au făcut deducerile olegale cuantumul acestora pe listele de plată este eronat.
De altfel, pârâta eliberează chitanțele cu gravă neglijență, fără a menționa ce reprezintă în concret suma încasată.
Potrivit raportului de expertiză administrat în caută și realizat de expertul Gaetan A. pentru perioada 2011-2013, reclamanta datorează suma de 961,58 lei cu titlu de penalități, ca urmare a achitării după termele de scadență a cheltuielilor de întreținere, instanța reținând că reclamanta doar cu această sumă trebuie să figureze la capitolul penalități, la data de 31.12.2013 (în conformitate cu răspunsul la obiecțiunea nr. 1, detaliat la fila 231 dosar, în răspunsul la obiecțiuni formulat de expert).
Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 2.450,70 lei, respectiv 946 lei taxe de timbru și 1.504,70 lei cu titlu de onorariu expert.
Aceasta a solicitat să se constate că nu datorează suma de 16.804,06 lei, iar instanța a reținut că datorează doar 961,58 lei, respectiv 17,48 % din debit.
Raportat la debitul pentru care instanța a dispus radierea de pe listele de plată, respectiv 15.842,48 lei, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanța va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 2.022,31 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (proporțional cu cota de 82,52 % din debit radiată).”
♦♦♦
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Asociația de Proprietari P10 D., criticând sentința pentru următoarele motive:
În fapt, Asociația de Proprietari P10 D. a fost chemată în judecată de către reclamanta S. E. pentru radierea sumei de 7492,03 lei restantă datorată Asociației de proprietari, radierea penalităților de întârziere calculate pentru neplata la timp a cheltuielilor de întreținere, în sumă de 8402,03 lei, precum și cheltuielile de judecată ocazionate. Reclamanta a depus înscrisuri, iar în cursul procesului a fost dispusă și efectuată o expertiză contabilă.
Apelanta precizează faptul că la judecata fondului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepții procesuale și a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însă instanța nu a dispus refacerea raportului așa cum s-a cerut.
Apelanta apreciază că în mod greșit instanța a respins excepția autorității de lucru judecat întrucât reclamanta a depus cererea înregistrată sub nr. de dosar_/245/2009, iar prin sentința civilă nr. 136/27.02.2012 i-a fost respinsă cererea. De asemenea, prin Decizia nr. 1227/05.09.2012 i-a fost respins și recursul și contestația în anulare, menținându-se sentința atacată. Ori, după cum se poate observa reclamanta a formulat toate cererile sub același obiect, anume „obligație de a face”, existând identitate de părți, astfel că sunt îndeplinite cele trei condiții: identitate de obiect, cauză și părți.
Menționează apelanta că autoritatea de lucru judecat pune capăt irevocabil oricărui litigiu în care părțile au uzat de toate căile de atac deschise și puse la dispoziția lor de lege.
Apelanta solicită, în consecință, admiterea apelului și pronunțarea unei decizii prin care să se respingă pretențiile formulate de reclamantă.
În drept, apelanta a invocat dispozițiile art. 466, art. 470 și urm. NCPC.
Intimata S. E. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
♦♦♦
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
Prin acțiunea civilă introductivă de instanță reclamanta S. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. de P. PT 10 D. radierea sumei de 7.492,03 lei reprezentând restanțe la plată către Asociația de Proprietari PT 10 D., radierea penalităților de întârziere calculate de Asociația de Proprietari PT10 D. în sumă de 8.402,03 lei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Pârâta A. de P. PT 10 D. a formulat întâmpinare, prin care a invocat mai multe excepții procesuale, respectiv: excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea acțiunii întrucât este chiriaș al apartamentului și nu proprietar; excepția inadmisibilității acțiunii întrucât nu s-a realizat procedura prealabilă privind informarea asupra medierii; excepția netimbrării acțiunii, întrucât cererea formulată trebuie timbrată la valoare; excepția autorității de lucru judecat asupra sumelor pentru care s-a dispus obligarea reclamantei prin hotărâre judecătorească; excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât restanțele sunt acumulate pe o durată de 7-8 ani. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă pronunțată în cauză, instanța de fond a dispus în sensul că:
„Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S. E. cu domiciliul în Iași, ., .. A, parter, . cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI PT10 D. cu sediul în Iași, ., ..
Dispune radierea sumei de 8402,03 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere de pe listele de plată întocmite de pârâtă, reprezentând debit cu care aceasta figurează în luna august 2013.
Constată că reclamanta datorează pârâtei suma de 961,58 lei cu titlu de penalități de întreținere pentru perioada_13.
Dispune radierea penalităților până la concurența sumei de 961,58 lei cu care aceasta va figura pe listele de plată cu titlu de penalități acumulate pe perioada mai sus menționată.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2022,31 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Criticile formulate în apelul declarat de pârâta Asociația de Proprietari PT10 D. vizează modul de soluționare a excepției autorității de lucru judecat.
Examinând apelul formulat în limitele învestirii, conform art.477 N.C.proc.civ., Tribunalul reține următoarele:
Excepția autorității de lucru judecat a fost invocată de către apelantă prin raportare la hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr._/245/2009 al Judecătoriei Iași.
Tribunalul reține faptul că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iasi sub nr._/245/2009, reclamanta S. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M. P. și P. Nona să se constate că nu datorează suma de 603,65 lei, că acest debit este prescris și obligarea pârâților la radierea acestui debit.
Prin sentința civilă nr._/29.06.2011 instanța s-a pronunțat în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtilor M. P. și P. Nona și în consecință a respins cererea având ca obiect constatarea inexistenței și constatarea prescripției debitului în sumă de 603,65 RON pentru lipsa calității procesuale pasive. Totodată, a fost respinsă și cererea având ca obiect obligarea pârâților la radierea sumei de 603,65 RON de pe listele de plată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta S. E., iar prin Decizia civilă nr. 136/27.02.2012 Tribunalul Iași a dispus în sensul că respinge apelul și păstrează sentința civilă nr._/29.06.2011 a Judecătoriei Iași.
Instanța de control judiciar a reținut în considerentele acestei decizii faptul că raportul juridic litigios este guvernat de Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, iar în aceste limite calitatea procesuală fie activă fie pasivă, raportat la solicitarea adresată instanței, este legislativ conferită proprietarului și asociației de proprietari. Cu privire la capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la radierea debitului în sumă de 603,65 lei, Tribunalul a reținut că acesta se află în interdependența cu soluția de respingere a celei dintâi solicitări, ceea ce determină soluția de respingere și cu privire la acest capăt de cerere.
Conform art. 430 (1) din N.C.Proc.civ., Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, iar potrivit alin. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Rezultă din textul de lege mai sus citat elementele autorității lucrului judecat, respectiv: identitatea de obiect; identitatea de cauză; identitatea de părți.
În speță se poate constata cu ușurință faptul că nu este îndeplinită condiția identității de părți, având în vedere că în dosarul nr._/245/2009 al Judecătoriei Iași au figurat în calitate de pârâți M. P. și P. Nona, iar nu Asociația de Proprietari PT 10 D., acesta fiind de altfel și motivul pentru care instanța a soluționat cauza prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive. Astfel că hotărârile judecătorești pronunțate în acest dosar produc efecte numai între părțile litigante – reclamanta S. E. și pârâții M. P. și P. Nona.
Tribunalul notează și faptul că doar excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtilor M. P. și P. Nona soluționată pe calea sentinței civile nr._/29.06.2011, definitivă prin Decizia civilă nr. 136/27.02.2012 a Tribunalului Iași, deși nu are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește fondul litigios, ea are autoritate de lucru judecat în privința soluției asupra excepției Și aceasta doar în ipoteza în care acești pârâti ar fi fost chemați în judecată într-un litigiu ulterior, ceea ce nu este însă situația din cauza de față unde acțiunea a fost îndreptată corect împotriva Asociației de P. PT 10 D..
Tribunalul reține că în speță nu sunt îndeplinite nici condițiile art. 431 alin. (2) NCPC care reglementează prezumția legală de lucru judecat și care acordă părților posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Într-adevăr în acest caz, nu mai este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv și considerente; această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă.
În cauza de față, însă, se constată că singura chestiune tranșată prin Sentința civilă nr._/29.06.2011 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia civilă nr. 136/27.02.2012 a Tribunalul Iași, este cea referitoare la calitatea procesuală pasivă a pârâților M. P. și P. Nona, nefiind analizat fondul problemei litigioase, astfel că nu se poate reține efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.
Pentru aceste considerente, Tribunalul reține că instanța de fond a soluționat corect excepția autorității de lucru judecat, iar în temeiul disp. art. 480 Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat de reclamanta Asociația de Proprietari P10 D. împotriva sentinței civile nr. 5416/22.04.2015 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari P10 D. împotriva sentinței civile nr. 5416/22.04.2015 a Judecătoriei Iași, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D.T.A.M. M.M. M.G.
Red./Tehnored. D.T.A.M.
4 ex/29.12.2015
Jud. fond Tataiana B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1543/2015. Tribunalul IAŞI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1301/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
