Obligaţie de a face. Decizia nr. 1074/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1074/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 1074/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - C. R.
Judecător - M. C.
Judecător - S. F.
Grefier - N. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1074/2014
Pe rol pronunțarea în cauza civilă privind pe recurenții O. A. și O. M. împotriva Sentinței civile nr. 8439 din data de 31.05.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE proprietari PT 9 N. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost reținută spre soluționare în ședința publică din data de 04.06.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 11.06.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18.06.2014, când instanța, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25.06.2014, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față
Prin sentința civilă nr. 8439/31.05.2013, Judecătoria Iași dispune:
„Admite excepția excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâtă, față de sentința civilă_/1.06.2012, pronunțată în dosarul_/245/2011.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții O. A. și O. M., domiciliați în Iași, ..19, . cu pârâta Asociația de Proprietari PT9 N. C., cu sediul în Iași. ., . operează autoritatea de lucru judecat.
Ia act că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Obligă reclamanții la plata sumei de 500 ron (cinci sute) cu titlul de onorariu avocat pârâtă, cheltuieli de judecată efectuate conform chitanței 131/18.04.2013.”
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de judecată reține următoarele:
„Excepția autorității de lucru judecat este o excepție de fond, reprezentând acel efect al puterii de lucru judecat care este exclusivitatea. Potrivit art.1201 C.civ, există lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Pe cale de consecință, elementele autorității de lucru judecat care urmează a fi verificate de către instanță sunt părțile, obiectul și cauza.
Cu privire la părți acestea trebuie să participe în ambele procese în aceeași calitate- de titular de drepturi, respectiv obligații. Instanța va avea în vedere identitatea juridică a părților. Astfel, raportat la sentința civilă nr. _/1 iunie 2012 se poate observa că reclamanții din prezenta acțiune au figurat în calitate de pârâți, iar asociația pârâtă în prezenta acțiune a avut calitatea de reclamant în procesul anterior.
Cercetând calitatea de debitor al obligației de plată a cotelor de întreținere restante, precum și a penalităților de întârziere, instanța va observa dispozițiile art. 58 alin.2 din Legea 230/2007, care statuează că proprietarul imobilului este persoana căreia îi incumbă obligațiile de plată a sumelor față de asociație. Astfel, analizând totodată calitatea de coproprietari a numiților O. A. și O. M., instanța constată că ambii codebitori au fost obligați în solidar la plata către reclamantă a sumei de 2.951,4 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 09._.
Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de pretenția invocată de către reclamant precum și dreptul subiectiv civil. Analizând comparativ prezenta cerere de chemare în judecată și sentința civilă depusă la dosarul cauzei, instanța constată că obiectul ambelor cauze constă în obligarea proprietarilor la plata penalităților aferente debitelor calculate pentru perioada 09._, respectiv contestarea sumei de 5301,58 lei reprezentând penalități de întârziere imputate de pârâtă și nedatorate de reclamanți, aferente perioadei ianuarie 2009- decembrie 2011. se impune a fi subliniat faptul că deși obiectul acțiunii prezente pare să exceadă sentinței anterioare, în realitate, pe baza motivelor invocate și a concluziilor depuse cu privire la excepție s-a precizat expres că se solicită radierea penalităților ce rezultă din scăderea celor solicitate de asociație prin cererea anterioară a celor stabilite prin expertiza financiară dispusă în dosarul_/245/2011.
Astfel, reclamanții solicită radierea penalităților nedatorate, rezultate din scăderea cuantumului penalităților calculate de expert ( 3536,33 lei) din totalul calculat de asociație 8837,91 lei conform raportului de expertiză întocmit, cu sublinierea faptului că perioada vizată a fost ianuarie 2009- decembrie 2011. este de precizat că prin sentința nr._/1 iunie 2012, pronunțată în dosarul înregistrat pe rolul judecătoriei Iași, sub numărul_/245/2011, reclamanții din prezenta acțiune au fost obligați în calitate de pârâți în acțiunea anterioară la plata sumei de 2.842,59 lei ( conform îndreptării de eroare) cu titlul de penalități de întârziere solicitate de asociație.
Rezultă așadar că și sun aspectul obiectului se poate vorbi de o identitate a acestuia.
Referitor la cauza celor două acțiuni luate în discuție, instanța reține că aceasta constituie fundamentul raportului juridic dedus judecății, respectiv temeiul juridic al cererii. Astfel, se poate constata că ambele acțiuni au fost întemeiate pe dispozițiile legii privind asociațiile de proprietari – Legea 230/2007, verificând și acest ultim element.
Instanța reține că și în cadrul cererii anterioare, pârâții proprietari ( reclamanții din prezenta cerere) au formulat o cerere de radiere a penalităților de întârziere nedatorate ( fila 23 din dosarul_/245/2011). Se susține în cererea reconvențională că se solicită radierea penalităților în cuantum de_,26 lei ( cuantumul total ala cestora indicat de asociație prin acțiunea introductivă) în măsura în care fie ele vor fi dovedite prescrise, fie nedatorate. Mai mult, la fila 102 din dosarul de fond_/245/2011 se regăsește aceeași solicitare de radiere a sumei de 5301,58 lei, precizată expres, cu indicarea mecanismului prin care s-a ajuns la acest cuantum.
Or, prin chiar dispozitivul sentinței nr._/1 iunie 2012 s-a statuat expres „Respinge cererea reconventionala privind obligarea reclamantului la radierea penalitatilor”, fiind mai mult decât evident faptul că instanța a avut în vedere solicitarea expresă a pârâților de radiere a sumei individualizate, chiar în cadrul procesului anterior, de 5301,58 lei.
În raport de totalitatea considerentelor anterior expuse, instanța urmează a constata că hotărârea pronunțată anterior, rămasă irevocabilă, se bucură de putere de lucru judecat. Pe cale de consecință, instanța urmează a admite excepția autorității de lucru judecat invocată prin întâmpinare de pârâtă și să dispună respingerea acțiunii promovate pentru constatarea operării efectului exclusiv al puterii de lucru judecat, respectiv operării plenare a autorității de lucru judecat, aspect ce împiedică repunerea în discuție.
Având în vedere soluția promovată, instanța va lua act de faptul că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată și în condițiile art. 274 C.pr.civ, constatând culpa procesuală a reclamanților va admite cererea de acordare cheltuieli de judecată formulată de pârâtă și va obliga reclamanții la plata sumei de 500 ron (cinci sute) cu titlul de onorariu avocat pârâtă, cheltuieli de judecată efectuate conform chitanței 131/18.04.2013.”
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții O. M. și O. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenții că în soluționarea autorității de lucru judecat s-a ignorat de către instanța de fond că prin încheierea din 25.11.2011 s-a constatat că înscrisul depus de ei în dosarul nr._/245/2011 are caracterul unor apărări de fond, solicitându-se oral numai recalcularea penalităților și constatarea eventuală a prescripției lor.
Raportul de expertiză efectuat în cauză a dezvăluit faptul că suma de 5301,58 lei este nedatorată pentru că Asociația de Proprietari nu a aplicat corect în modul de calcul a penalităților, dispozițiile Legii nr. 230/2007.
Au invocat puterea lucrului judecat asupra sumelor datorate conform sentinței civile nr._/01.06.2013 aferente perioadei în litigiu, respectiv 2008 - 2011, sumele constatate a fi datorate fiind deja plătite, conform chitanțelor depuse la dosar.
Au solicitat radierea sub un aspect nou, asupra căruia nu există autoritate de lucru judecat și anume imputația plății, suma de 5301,58 de lei (obținută ca diferență între suma cerută de asociație în dosarul în care s-a dat sentința nr._ și suma considerată a fi datorată în baza raportului de expertiză și conform dispozitivului sentinței amintite).
Prin urmare, în ciuda dificultății de interpretare a dispozitivului, acest lucru trebuia făcut, în sensul producerii de efecte juridice. Din moment ce instanța a reținut că restul debitului solicitat de Asociație este nedatorat, este clar că operează imputația plății.
Este adevărat că în lista de plată din 31 martie 2013 apare operată suma de 5604,12 lei ca provenind din iulie 2009. Dar și în lista de plată din octombrie 2010 apare, tot aferentă lunii iulie 2009, suma de 7098,66 de lei, sumă care a făcut obiectul procesului pentru care s-a dat hotărârea a cărei autoritate de lucru judecat s-a admis în mod greșit. Faptul că în martie 2013 apare o altă sumă aferentă tot lunii iulie 2009 este pentru că au achitat suma ce a fost considerată de instanță ca fiind efectiv datorată.
Prin întâmpinarea formulată, Asociația de Locatari N. C. PT 9 a invocat excepția netimbrării cererii de recurs, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia.
În mod evident, prezenta cerere are același obiect aceeași cauza și este între aceleași părți făcute de ele și în contra lor în aceleași calități. Întrucât recurenții nu au înțeles să uzeze de nici o cale de atac împotriva sentinței civile nr._/01.06.2012, aceasta a rămas definitivă și irevocabilă.
Susținerile recurenților referitoare la „radierea sub un nou aspect” în primul rând sunt susțineri noi care nu pot fi făcute pentru prima dată în calea de atac a recursului, iar în al doilea rând sunt contrazise de motivarea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze, precum și de cererea reconvențională din dosarul nr._/245/2011 precum și de înscrisul aflat la fila 102 din același dosar în care se regăsește aceeași solicitare de radiere a sumei de 5301,58 lei precizată expres, cu indicarea mecanismului prin care s-a ajuns la acest cuantum, același ca și cel dezvoltat în prezenta cerere de chemare în judecată.
Anexat cererii de recurs, s-a depus chitanța care atestă plata sumei de 430 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru. Notează instanța că prin rezoluția pusă cu ocazia verificării cererii de recurs s-a reținut, în puterea art. 11 alin. 2 ipoteza finală din Lg. 146/1997achitată taxa judiciară de timbru datorată în cuantum de 4 lei, achitată de altfel încă o dată și cu chitanța de la fila 21. În ședința publică din 12.02.2014 intimata a renunțat la susținerea excepției netimbrării recursului.
S-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Excepția autorității de lucru judecat și-a găsit legala sa sancționare înaintea instanței de fond prin raportare la sentința civilă nr._/01.06.2012 pronunțată în dosarul nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul_/245/2011, reclamanta Asociația de Proprietari PT 9 N. C. a solicitat obligarea pârâților O. A. și O. M. la plata sumei de 8556,15 lei penalizări de întârziere aferente cheltuielilor de întreținere datorate pentru perioada 01.09._11. Cu caracter reconvențional, pârâții –reclamanți O. A. și O. M. au solicitat Judecătoriei Iași radierea penalizărilor în cuantum de_,26 lei, pentru ipoteza în care acestea se vor dovedi fie prescrise, fie nedatorate.
După depunerea de către doamna expert R. V. a raportului efectuat în cauză, în care se concluzionează că valoarea penalităților datorate de pârâți la data de 31.12.2011 este de 2536,33 lei ( din care suma de 2612,04 lei aferentă perioadei ianuarie2009- decembrie 2011) față de cele calculate de reclamantă la suma de 8837, 91 lei, pârâții O. M. și O. A. au formulat concluzii scrise. Prin acestea arată că suma de 924,29 lei este prescrisă, iar suma de 5301,58 lei, rezultată ca diferență între suma de 8837,91 lei pretinsă de asociație și suma de 3536,33 lei calculată de expert este sumă nedatorată și implicit creanța inexistentă conform art. 49 din Legea 230/2007.
În aceste limite ale învestirii sale, Judecătoria Iași pronunță la data de 01.06.2012 sentința civilă nr._ prin care obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 2842,59 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 09._ și respinge cererea reconvențională a pârâților O. A. și O. M. privind obligarea reclamantei la radierea penalităților.
Hotărârea astfel pronunțată a intrat în puterea lucrului judecat niciuna din părți neînțelegând să exercite împotriva sa calea de atac a recursului.
Cu autoritate de lucru judecat s-a reținut că pârâții datorează reclamantei suma de 2842,59 lei, penalități aferente perioadei 09._ motiv pentru care i-a obligat la plata acestei sume. Motivat pe aceeași existență a debitului în patrimoniul pârâților a respins cererea reconvențională a acestora de radiere a penalităților de întârziere datorate pentru perioada 09._. În drept au fost reținute disp. art. 46, 49 alin2 și art. 50 din Lg. 230/2007.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanții A. și M. O., solicită în contradictoriu cu Asociația de Proprietari PT 9 N. C. obligarea acesteia din urmă la radierea sumei de 5301,58 lei reprezentând penalități imputate de pârâtă și nedatorate de ei, aferente perioadei ianuarie 2009-decembrie 2011. Însăși titularii actului de învestire arată că nedatorarea acestei sume a fost constatată prin sentința civilă nr._/01.06.2012, definitivă și irevocabilă. Susțin totodată ca suma de 2842,59 lei la plata căreia au fost obligați prin sentința civilă nr._/2012 au achitat-o.
În ambele cereri - cererea reconvențională din dosarul_/245/2011 și prezenta cerere de chemare în judecată - obiectul litigiului poartă asupra sumei de 5301,58 lei în privința căreia reclamanții-recurenți au susținut și susțin încă că nu o datorează.
Rezultă din interpretarea per a contrario a sentinței civile nr._/01.06.2012 a Judecătoriei Iași, că suma de 5301,58 lei cu titlu de penalități solicitată de către reclamantă a fost considerată ca nedatorată de vreme ce, raportat obiectului cererii de chemare în judecată formulată de Asociația de Proprietari PT 9 N. C., au fost obligați doar la plata sumei la plata sumei de 2842,59 lei. Cu toate că Judecătoria Iași a primit imanent susținerile pârâților-reclamanți formulate în cadrul concluziilor scrise, cererea lor reconvențională, pentru argumentul deja arătat, a fost respinsă. Subliniază instanța că reclamanții din prezentul litigiu nu au înțeles să declare recurs împotriva acestei sentințe civile care astfel se bucură de autoritatea de lucru judecat pe care chiar o invocă.
Ca atare, pe cererea reclamanților de radiere a sumei de 5301,58 lei, reprezentând penalități imputate de pârâtă, există deja statuări ale unei instanțe judecătorești la care aceștia au achiesat prin nerecurare.
Asemenea judecătorului fondului, tribunalul reține ca îndeplinită în speță și condiția identității de cauză. Aceasta nu suferă, raportat la art. 49 din Lg. 230/2007 modificări prin faptul că, ulterior pronunțării sentinței civile nr._/2012, reclamanții au înțeles să achite suma de 2842,59 lei, obligație stabilită în sarcina lor prin această hotărâre judecătorească . Din chiar modul de prezentare a motivelor de recurs rezultă că imputația plății cu privire la suma de 2842,59 lei a fost făcută de către asociație, suma totală cu care recurenții figurează la rubrica penalități de întârziere, fiind diminuată cu această valoare. În privința sumei de 5301,58 lei, ce face obiectului prezentului litigiu, nici înaintea instanței de fond și nici înaintea instanței de recurs nu s-a invocat imputația plății, aspect ce aduce cu sine în discuție, plata benevolă a acestei sume. Unicul aspect invocat de reclamanți dincolo de elementul pur formal pe care înțeleg să-l îmbrace, gravitează în jurul inexistenței în patrimoniului lor a obligației de plată a uneia și aceleași din aceleași sume de bani de 5301,58 lei, penalități de întârziere.
Își însușește tribunalul în integralitate atât statuările teoretice cât și practice cuprinse în hotărârea supusă prezentului recurs, cărora le alătură cele anterior arătate.
În considerarea celor mai sus expuse în baza art. 312 C. proc. Civ., tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.
Văzând și dispozițiile art. 274 C. proc. Civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea de recurs formulată de reclamanții O. M. și O. A. împotriva sentinței civile nr. 8439/31.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.06.2014.
Președinte, C. R. | Judecător, M. C. | Judecător, S. F. |
Grefier, N. G. |
Red. M.C.
Tehnored. A.C.
2 ex./22.10.2014
Judecător fond I. I.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1028/2014. Tribunalul IAŞI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 656/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
