Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 619/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 619/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 619/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 05 Mai 2015
Președinte - S. F.
Judecător M. M.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 619/2015
Pe rol fiind judecarea apelul promovat de R. I. împotriva sentinței civile nr. 6943/14.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimatul O. DE C. ȘI P. I. IAȘI - B. DE C. ȘI P. I. IAȘI, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 07.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 05.05.2015, când,
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel
Prin sentinta civila nr. 6943/14.05.2014 a Judecatoriei Iasi s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a OCPI Iași si s-a respins plângerea formulată de petentul R. I. în contradictoriu cu OCPI IAȘI,.
S-a respins plângerea de carte funciară formulată de petentul R. I..
Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut ca petentul R. I. a contestat în contradictoriu cu OCPI IAȘI încheierea de respingere nr._/21.10.2013, precum și încheierea de respingere nr._/11.01.2014.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a OCPI IAȘI invocata de intimat instanta de fond a retinut urmatoarele
Plângerea împotriva încheierii de carte funciară este o cale specială de atac, având caracter necontencios, ce se soluționează potrivit normelor de procedură speciale prevăzute de legea nr. 7/1996, completate cu dispozițiile din cartea a – III a Codului de procedură civilă. Instanța învestită cu soluționarea unei astfel de plângeri verifică legalitatea și temeinicia soluției date cererii adresate oficiului de cadastru.
Dacă petentul insistă să nu cheme în judecată alte persoane decât oficiul de cadastru/biroul de carte funciară a cărui încheiere este contestată, ca urmare a aplicării deciziei în interesul legii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, soluția va fi de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive și de respingere a plângerii.
Astfel, prin Decizia nr. LXXII/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit faptul că activitatea de publicitate imobiliară are caracter necontencios, toate reglementările procedurale având un caracter special în raport cu dispozițiile generale privind procedurile necontencioase cuprinse în Cartea a III a din Codul de Procedură Civilă, la art. 331 – 339. Procedura de înscriere în cartea funciară este guvernată de regulile cuprinse în Legea nr. 7/1996 și actele normative emise în baza ei, iar numai în măsura în care acestea nu prevăd nimic, legea este completată cu dispozițiile generale în materie necontencioasă prevăzute în Codul de procedură civilă.
Legea nr. 7/1996 nu conține dispoziții care să confere legitimare procesuală pasivă Oficiului de C. și P. I., persoanele susceptibile să aibă calitate fiind cele prevăzute în art. 50 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, respectiv persoanele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară.
Pentru toate aceste considerente instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesual pasive a OCPI Iași și a respins plângerea formulată în contradictoriu cu acesta.
F. de fondul plângerii de carte funciară instanta de fond a retinut urmatoarele
Plângerea de carte funciară se soluționează exclusiv pe baza documentației aflate la dosarul de carte funciară, astfel încât nu a fost avut în vedere raportul de expertiză tehnică extrajudiciară depus de petent la dosarul cauzei, întrucât acesta nu se regăsește printre documentele înaintate OCPI Iași.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/09.09.1992 la BNP D. L. petentul a cumpărat de la P. C. suprafața de 3679 mp teren situat în intravilanul comunei C.. Vânzătorul a dobândit terenul respectiv potrivit titlului de proprietate nr._/27.08.1992 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iași.
Faptul ca titlul de proprietate a fost emis la data de 27.08.1992 și contractul de vânzare-cumpărare a fost întocmit la data de 09.09.1992, împrejurare coroborată cu lipsa de la dosarul cauzei a procesului-verbal de punere în posesie, conduce la concluzia că vânzătorul nu a fost pus efectiv în posesie de către comisie.
Instanța de fond a constatat că în titlul de proprietate al vânzătorului se menționează . data de 27.08.1992).
La aproximativ o lună de la emiterea titlului de proprietate și la aproximativ trei săptămâni de la achiziționarea terenului de către petent este emis (la 29.09.1992) certificatul de urbanism nr. 16 în care este menționată expres .>
În cauză nu s-a pus problema precarității mijloacelor tehnice de identificare a terenului și nici a renumerotării cadastrale a terenurilor ce aparțin Comunei C. (de altfel nici nu a fost făcută dovada unei renumerotări cadastrale) în raport de intervalul de timp scurs între emiterea TP și emiterea certificatului de urbanism.
De asemenea, petentul nu a susținut că ar fi vorba despre o eroare materială strecurată în cuprinsul certificatului de urbanism și nici nu a oferit explicații cu privire la această împrejurare.
În plus, planul de situație vizat de Primăria C. indică alți vecini ai proprietății petentului decât cei menționați în titlul de proprietate al vânzătorului P. C. ca fiind vecinii suprafeței de teren situate în . care pare a fi fost înstrăinată petentului, având suprafața de 3700 mp, apropiată de cea menționată în contractul de vânzare-cumpărare).
Astfel, în schița anexa (f. 16) sunt menționați următorii vecini:
- la nord Familia D.;
- la vest zona CFR;
- la est drum comunal asfaltat;
- la sud familiile C., B., Pricochi.
În titlul de proprietate nr._/1992 (f. 17 verso), pentru . tarlaua nr. 1 sunt menționați următorii vecini:
- la nord D. M și R. I;
- la vest CFR și drum comunal;
- la est drum comunal și P. G.;
- la sud drum sătesc și C. M.
S- a reținut de prima instanța ca suprafețele menționate în contractul de vânzare-cumpărare (de fapt, suprafața înstrăinată poate fi identificată doar în anexa la contract, întrucât în cuprinsul contractului, cum corect a reținut și OCPI Iași, nu este identificată suprafața înstrăinată) și în titlul de proprietate nr._/1992, astfel cum sunt ele identificate în raport de vecini, nu sunt identice.
De asemenea, instanța mai reține și faptul că în autorizația de construire se face din nou referire la .>
Revenea petentului sarcina să lămurească aceste neconcordanțe și, întrucât acesta nu a clarificat situația, astfel cum i s-a pus în vedere de către OCPI Iași, în mod corect a fost respinsă solicitarea sa privind întabularea suprafeței de teren identificate la măsurători.
Cea mai semnificativă este neconcordanța celor două suprafețe de teren, respectiv cea dobândită de P. C. și cea înstrăinată prin contractul de vânzare-cumpărare, neconcordanță susținută de vecinătățile diferite ale celor două suprafețe de teren.
Nu numai că în contractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează petentul nu este identificată cu certitudine suprafața înstrăinată, aceasta fiind indentificabilă numai prin raportare la schița anexa la contract, dar, mai mult decât atât, suprafața din anexa la contract nu coincide cu cea din titlul de proprietate al vânzătorului (vecinii fiind diferiți, or intervalul scurt de timp scurs între cele două acte nu justifică schimbarea vecinătăților).
Instanța de fond a retinut ca daca se suprapune schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare (f. 16) peste planul parcelar al Comunei C. se poate observa că suprafață înstrăinată cuprinde și parcelele P43 și P42 și F47 etc., astfel cum sunt acestea menționate în planul parcelar al Comunei C.. De altfel, la aceeași concluzie a ajuns și expertul topo P. A. când a întocmit raportul de expertiză tehnică extrajudiciară.
Studiind planul parcelar al Comunei C. instanța de fond a mai reținut și împrejurarea că parcelele 413, 415, 422, 414, 416, menționate în TP nr._/1992, nu sunt amplasate în tarlaua nr. 2, ci în tarlaua nr. 11, de unde rezultă că există neconcordațe între datele din titlul de proprietate al vânzătorului și planul parcelar al Comunei C., or sarcina lămuririi acestor aspecte revenea tot petentului.
Având în vedere aceste discrepanțe, instanța de fond a retinut că petentul nu a facut dovada dreptului său de proprietate cu privire la suprafața de teren pe care o stăpânește, a respins plângerea de carte funciară ca neîntemeiată.
În legătură cu ingerința adusă dreptului său de proprietate, instanța de fond a precizat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Ingerința în dreptul de proprietate este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este proporțională cu scopul urmărit. În plus, această ingerință nu aduce atingere substanței dreptului de proprietate al petentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul R. I. motivand ca in mod greșit prima instanța a respins plângerea întrucât a comparat de la P. C. suprafața de 3679 mp teren intravilan C. cu actul de vânzare cumpărare autentificat sub, nr._/09.09. 1992 si aceasta suprafața de teren are vecinii si dimensiunile arătate in schița de plan anexata, care face parte integranta din prezentul contract., in baza acestui contract obținând in 1992 certificatul de urbanism nr 16 si autorizația de construire nr 19 edificând un imobil.
S- a precizat ca planul de situație despre care face vorbire contractul de vânzare-cumpărare vizat in conformitate de Primăria C., menționa alăturat dimensiunilor terenului, ca vecini pe urmatorii familia D., familia C., familia B., familia Pricochi, drumul comunal asfaltat si zona CFR, fiind astfel in concordanta cu mențiunile titlului de proprietate nr._/992 si de la momentul cumpărării terenului pana la data sesizării instanței a stăpânit acest teren in limitele precizate in contract, fara a exista litigii sau disensiuni cu proprietarii vecini cărora le-a recunoscut si i-au recunoscut limitele de proprietate.
S-a motivat ca situația de fapt a fost verificata de expertul care a efectuat expertiza tehnica extrajudiciara depusa la dosarul cauzei, in care se menționează suprafața corecta pentru care urmează a fi făcuta înscrierea cadastrala cat si determinările in plan ale acesteia, astfel ca in mod greșit prima instanța a translat determinările schitei de plan peste proprietatea vecinilor petentului, ajungându-se la pretinsele diferențe reclamate in sentința .
In mod greșit a apreciat prima instanța ca cererea petentului nu poate fi soluționata decat in considerarea mențiunilor documentației depusa la OCPI, raportul de expertiza tehnica efectuat având caracterul unui înscris care confirma atât determinările actuale ale suprafeței pe care o deține in proprietate, cat si vecinii acestei, identici cu cei precizați de actul de vânzare cumpărare .
S- a motivat ca sunt minime modificări ale vecinilor generate de faptul ca unii dintre aceștia au înstrăinat parte din terenurile pe care le dețineau..
S- a precizat ca vecinii si suprafața concreta de teren care a făcut obiectul instrainarii este consemnata si in procesul verbal încheiat la data de 30. 07. 1992, care este o veritabila zdelca ce a premers vânzarea si care a fost întocmit in considerarea punerii in posesie de care beneficia vânzătorul P. G. C...
Este greșita opinia ca petentul nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenului pe care il stăpânește in condițiile care singurele modificări ale numerelor de parcele se datorează noilor date cadastrale ala planului general al Comunei C..
S- a precizat ca situația petentului este similara si altor proprietari care dețin titluri in care suprafețele ce au făcut obiect al vânzării sunt insuficient determinate justificat de momentul la care au realizat transferul de proprietate si de precaritatea mijloacelor tehnice de identificare a terenului .
O eventuala numerotare cadastrala a terenurilor ce aparțin comunei C. precum si modificarea administrativa a numărului de . poate conduce la concluzia necesitații modificării actului de vânzare- cumpărare al petentului ori a titlului de proprietate al vânzătorului, întrucât terenul este intrat in circuitul civil.
S-a precizat ca in cauza sunt incidente dispozițiile art. 29 alin 4 din Legea 7/1996 in sensul ca in cazul in care identificarea cadastrala a imobilului nu este posibila pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite si recepționate conform prezentei legi.
Intimatul OCPI a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a OCPI IAȘI conform art. 32 din legea nr. 7/1996 si pe fond a solicitat respingerea cererii de apel întrucât in urma verificării încadrării amplasamentului si limitelor imobilului in baza de date grafica, amplasamentul imobilului prezentat nu este situat in . cum este înscris in actele de proprietate iar in cuprinsul actului de vânzare cumparare nr_ nu este identificata suprafața de teren de 3679 mp care se înstrăinează cu nr de . apel s-a administrat proba cu acte.
Tribunalul analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate constată ca petentul a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr._/2013 prin care s-a respins cererea de întabulare a suprafeței de 3442 mp + construcția C1 situată în intravilan . petentului R. I., precum și împotriva încheierii de respingere nr._/2013 emisă de OCPI Iași prin care s-a respins cererea de întabulare a dreptului de proprietate în cartea funciară a localității C. a imobilului achiziționat prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1992.
Potrivit acestor încheieri amplasamentul imobilului nu este situat în . așa cum este înscris în titlul de proprietate nr._/1992, iar în actul de vânzare cumpărare nr._/1992 nu este identificată suprafața de teren de 3679 care s-a înstrăinat petentului R. I. cu nr. de .>
Tribunalul reține că R. I. a achiziționat de la numitul P. C. suprafața de 3679 mp intravilan, . C. județul Iași menționându-se că vecinii și dimensiunile terenului sunt arătate în schița de plan anexată contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._/1992. Acest teren a fost dobândit de vânzătorul P. C. prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza titlului nr._/1992 emis pe numele P. G. C..
Se reține că petentul R. I. a construit pe acest teren un imobil, iar în baza autorizației de construcție 19/1992 s-a precizat că nr. topografic al parcelei din . este 49 și sectorul cadastral 1.
Potrivit raportului de expertiză extrajudiciară efectuat la prima instanță de domnul expert P. A. terenul din actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr._/1992 este amplasat în . 1, cu suprafața de 3384 mp.
Se reține că în titlul de proprietate nr._/1992 terenul intravilan vândut este situat în tarlaua 1 . certificatului de urbanism nr. 16/1992 emis de Consiliul Local C. pentru construcția ridicată de petent pe acest teren se menționează nr. cadastral 1, .> Tribunalul reține că în urma documentației cadastrale întocmită privind soluționarea cererii de întabulare a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3442 mp și a construcției 1 situată în intravilan C. amplasamentul imobilului nu este situat în . așa cum este înscris în titlul de proprietate_/1992.
Având în vedere că în actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr._/1992, care a avut la bază titlul de proprietate nr._/1992 nu s-a înscris nr. de . cererea de întabulare a dreptului de proprietate formulată de către petent privind suprafața de 3442 mp + construcția 1 intravilan . corect a fost respinsă cât timp din actele în baza cărora s-a dispus ridicarea construcției 1 rezultă un alt nr. de parcelă decât cea titlul de proprietate invocat. De asemenea și în privința suprafeței de teren pentru care s-a cerut întabularea raportat la actul de vânzare cumpărare există neconcordanță.
Petentul prin achiziționarea acestui teren în modalitatea descrisă în actul de vânzare cumpărare și-a asumat eventualele erori sau neconcordanțe cu realitatea neputându-se dispune întabularea dreptului de proprietate asupra unor imobile pentru care elementele de identificare nu corespund cu actele care au stat la baza achiziționării acestora și cu realitatea în teren.
Pentru aceste considerente se va respinge apelul și se va păstra sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de R. I. împotriva sentinței civile nr. 6943/14.05.2014 pronunțata de Judecătoria Iasi, pe care o păstrează .
Definitiva.
Pronunțată azi 05 .05. 2015 si pusa la dispoziția parților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, S. F. | Judecător, M. M. | |
Grefier, E. D. B. |
Red./Tehn. S.F.
4ex./26.10. 2015
Jud. Fond G. T.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 616/2015. Tribunalul IAŞI | Validare poprire. Decizia nr. 746/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
