Pretenţii. Decizia nr. 471/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 471/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 471/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 10 Iunie 2014
Președinte - M. S.
Judecător Doinița T.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 471/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. IAȘI, apelant AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F., apelant DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. IAȘI și pe intimat P. D. O., având ca obiect pretenții daune morale.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 02.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față.
Prin sentința civilă nr._/11. 10. 2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Agenția Națională de A. F. și Direcția G. a Finanțelor P. Iași.
S-a respins cererea formulată de reclamanta P. D. O., cu domiciliul în sat Vlădiceni, ., ., în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de A. F. și Direcția G. a Finanțelor P. Iași, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis în parte cererea formulată de reclamanta P. D. O. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor P. a M. Iași, cu sediul în Iași, ..26, jud. Iași.
S-a dispus obligarea pârâtei Administrația Finanțelor P. a M. Iași la plata către reclamantă a sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
S-a dispus obligarea pârâtei Administrația Finanțelor P. a M. Iași să plătească reclamantei suma de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că: conform adresei emise de Administrația Finanțelor P. a M. Iași la data de 06.07.2012, în cadrul dosarului de executare nr._ a fost înființată poprirea asupra sumei de bani datorate de Penitenciarul Iași reclamantei, în cuantum de 966 lei reprezentând impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor, titlurile executorii fiind emise la datele de 29.09.2011, 12.01.2012 și 04.04.2012.
Astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei de impunere emisă de pârâtaAdministrația Finanțelor P. a M. Iași la data de 25.01.2012 pe numele reclamantei, bunul imobil pentru care s-a cedat folosința conform contractului nr._/28.06.2011, este situat în Iași, .. Acest bun imobil a fost însă moștenit de numita D. C. L., aspect care reiese din certificatul de moștenitor nr.545/1984 și Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale din data de 28.06.2011.
La data de 27.06.2011 reclamanta, în calitate de chiriaș, a încheiat cu numita D. C. L., în calitate de proprietar, un act adițional la contractul de închiriere nr.314 17/29.06.2010 prin care s-a prelungit cu un an termenul de închiriere, începând cu data de 01.07.2011 până la data de 01.07.2012. Actul adițional a fost înregistrat la AFP IAȘI sub nr._/28.07.2011.
Urmare a analizei dosarului fiscal al reclamantei, AFP IAȘI a întocmit un referat prin care a constatat că din eroare pentru același act adițional nr._/28.07.2011 pentru chiriașa P. D. O. s-a emis decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pentru anul 2011 nr._/29.06.2011, cu un venit net estimat de 4.500 lei și impozit datorat de 720 lei și decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pentru anul 2012 nr._/25.01.2012, cu un venit net estimat de 4525 lei și impozit datorat de 724 lei. Întrucât reclamanta avea calitatea de chiriașă, s-a transmis referatul privind scăderea debitului pentru anul 2011, precum și a majorărilor de întârziere.
Potrivit Notelor privind restituirea/rambursarea unor sume din datele de 20.08.2012 și 19.10.2012, reclamantei i s-a restituit în total suma de 891 lei.
Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, din cauza reținerii sumei pentru care s-a înființat poprirea, reclamanta a suferit un sindrom depresiv, pentru care urmează tratament și în prezent, aspect confirmat de biletul de externare și fișa de evaluare psihologică din iunie 2013. Problemele de sănătate i-au afectat atât relația cu familia, cât și cu prietenii. Fiind singurul întreținător al familiei, întrucât nu a beneficiat de salariul lunar, reclamanta a fost nevoită să împrumute sume de bani de la prieteni, fiindu-i afectat traiul de zi cu zi, plata utilităților și altele asemenea. Întrucât cei de la serviciu au considerat că are o locuință, nu i-au mai decontat chiria, ceea ce i-a creat reclamantei grave probleme financiare, întrucât avea deja datorii. Reclamanta are o fiică minoră și este tutore al fratelui ei, care suferă de un handicap, iar din eroare a fost blocat atât contul în care primea alocația pentru copil, cât și contul în care era virată suma de susținere pentru fratele său. De asemenea, reclamanta a fost cercetată administrativ de către o comisie din cadrul Penitenciarului Iași.
Prin decizia nr.164/25.09.2012 emisă de directorul Penitenciarului Iași, reclamantei i-a încetat dreptul la compensarea lunară a chiriei, motivat de faptul că a dobândit dreptul de proprietate asupra unei părți dintr-o locuință din Iași. De asemenea, prin Decizia nr. X/_/27.09.2012, având în vedere procesul verbal încheiat de comisia de cercetare administrativă din cadrul Penitenciarului Iași și în baza Deciziei privind încetarea dreptului la compensarea chiriei, s-a imputat reclamantei suma de 9.065 lei reprezentând contravaloarea compensațiilor lunare acordate pentru chirie, aferente perioadei 30 septembrie 2012 – 02 iulie 2012.
La data de 14.11.2012 AFP IAȘI a comunicat Penitenciarului Iași faptul că reclamanta nu figurează în evidențele fiscale ca realizator de venituri din cedarea folosinței bunurilor și nici nu datorează impozite către bugetul de stat pentru anii 2011-2012.
Prin sentința civilă nr.8345/2005 a Judecătoriei Iași, irevocabilă, a fost desfăcută prin divorț căsătoria reclamantei și i-a fost încredințată spre creștere și educare minora Mesnita M. I., născută la data de 26.03.2002.
Prin sentința civilă nr.2063/2007 a Judecătoriei Iași, irevocabilă, numitul P. D. I. a fost pus sub interdicție, iar prin Dispoziția nr.1608/15.12.2010 a Primarului M. Iași reclamanta a fost numită tutore al acestuia.
Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâta AFP IAȘI și-a menținut poziția procesuală și a reluat motivele expuse în întâmpinare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Agenția Națională de A. F. și Direcția G. a Finanțelor P. a județului Iași, instanța a reținut că prin calitate procesuală pasivă se înțelege existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Având în vedere că deciziile de impunere și actele de executare au fost emise de pârâta AFP IAȘI, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de A. F. și Direcția G. a Finanțelor P. a județului Iași, acestea nefiind subiecte pasive ale raportului juridic supus judecății.
Potrivit dispozițiilor art. 998 C.civ. 1864, orice persoană care a cauzat din vina sa un prejudiciu este ținută să îl repare. Condițiile răspunderii civile delictuale sunt reprezentate de: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită și a vinovăției.
În ceea ce privește fapta ilicită, instanța a reținut că pârâta AFP IAȘI a emis fără suport legal titlurile executorii la datele 29.09.2011, 12.01.2012 și 04.04.2012 și a înființat poprirea asupra sumelor de bani datorate reclamantei de Penitenciarul Iași, unde lucrează aceasta, până la concurența sumei de 966 lei, deși avea calitatea de chiriaș, iar nu de proprietar al imobilului situat în Iași, ..
Cu privire la prejudiciul moral, instanța a reținut că fapta pârâtei i-a produs reclamantei suferințe psihice și i-a afectat sănătatea prin suprimarea siguranței materiale și afectarea condițiilor de trai, ea având în întreținere un copil minor și un frate pus sub interdicție judecătorească al cărui tutore a fost numită. De asemenea, din cauza sindromului depresiv, i-au fost afectate relațiile de familie cu fiica și fratele său. Fapta menționată a adus atingere onoarei, demnității și cinstei reclamantei, precum și relațiilor specifice locului de muncă, fiind cercetată administrativ de o comisie din cadrul Penitenciarului Iași, care a dispus încetarea decontării chiriei și restituirea sumei de 9065 lei de care a beneficiat cu acest titlu în perioada 30 septembrie 2012 – 02 iulie 2012.
În ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită, trebuie avută în vedere existența unui complex cauzal care determină rezultatul prejudiciabil. Analizând modul concret de săvârșire a faptei, se poate observa că legătura de cauzalitate rezultă din acțiunea săvârșită de pârâtă.
Ca atitudine subiectivă, instanța a reținut vinovăția pârâtei, care rezultă din susținerile reclamantei și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, răspunderea civilă delictuală operând pentru cea mai ușoară culpă.
Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic si afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, etc. Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs și principiului reparării integrale a acestuia, în scopul repunerii victimei, pe cât posibil, în situația anterioară, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.
Față de solicitările reclamantei și prejudiciul moral suferit, astfel cum a fost reținut pe baza probatoriului, instanța a admis în parte cererea, apreciind că suma de 3000 lei reprezintă o justă și echitabilă reparare a daunelor morale suferite și este proporțională cu acestea, urmând a obliga pârâta AFP IAȘI la plata acestei sume către reclamantă.
Față de soluția dată, în temeiul art.274 C.proc.civ., instanța a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâta Administrația Finețelor P. a M. Iași cât și reclamanta P. D. care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând următoarele: Administrația Finanțelor P. a M. Iași, a invocat pe cale de excepție nulitatea sentinței civile nr. 7529/15. 05.2013 pentru lipsa semnăturii președintelui și grefierului de pe hotărârii astfel cum impune art.258 alin. 1 Cod procedură civilă .pe fondul cauzei recurenta susține că nu există o faptă ilicită din partea organului fiscal. Așa cum insasi reclamanta a menționat in cererea de chemare în judecată, situația sesizată a fost datorată unei erori, neexistând intenția organului fiscal de a crea vreun prejudiciu doamnei P. D. O.. Întrucât evidenta fiscală a fost remediată, iar sumele de bani poprite au fost restituite, situația creata nu poate fi considerata o faptă ilicită, susține apelanta. Toate actele emise de către organul fiscal ( decizie de impunere, titluri executorii, , somații, adrese de înființare a popririi, adrese de răspuns) au fost expediate la adresa de domiciliu cu care aceasta figura in evidentele fiscale ( transmisa pe baza protocolului încheiat între A.N.A.F. și Ministerul de Interne) si anume în Iasi ., ., . pe adresa imobilului ce face obiectul contractului de închiriere ( iasi ., ., .> În urma înființării popririi de către organul fiscal si comunicării acesteia pe adresa din Iași ., ., . a întreprins propria anchetă, asupra situației reclamantei care a relevat faptul cp P. O. D. a obținut o cotă parte dintr-un imobil prin dezbaterea succesiunii de pe urma mamei, motiv pentru care Penitenciarul Iași a anulat dreptul de compensare a chiriei, datorită faptului că odată cu obținerea dreptului de proprietate, în modalitatea coproprietății, aceasta nu mai avea dreptul la compensația lunară a chiriei. . Fapta ilicita aparține, deci, reclamantei care a solicitat si a încasat în mod necuvenit chiria lunară, din partea Penitenciarului Iași ,în condițiile în care P. O. D. a obținut o cotă parte dintr-un imobil situat în Iași și nu a înștiințat unitatea penitenciară în termen de cinci zile.
Anularea dreptului de compensare a chiriei si imputarea sumei de 9.065 lei de către Penitenciarul iasi, au condus la prejudicierea reclamantei prin diminuarea veniturilor acesteia si nicidecum înregistrarea eronată de către organul fiscal a unor venituri din cedarea folosinței bunurilor.
În condițiile în care instanța de judecată nu a fost investită cu o contestație la executare în vederea anulării adresei de înființare a popririi nr._/06.07.2012, iar organul fiscal a remediat situația creată, soluția Judecătoriei iasi, de obligarea organului fiscal la plata daunelor morale în cuantum de 3000 lei este neîntemeiată, susține apelanta.
Pe de alta parte, prima instanță nu a motivat, în concret, în fapt și în drept, modul în care a cuantificat suma de 3.000 lei pe care a acordat-o cu titlu de daune morale, reținând doar anumite aspecte cu caracter de generalitate, fără trimitere la situația dedusă judecății.
Daunele morale nu se acordă în mod automat, ci trebuie avute în vedere anumite criterii concrete și obiective rezultând din gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, aspecte pe baza cărora să fie apreciate intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora.
Considera recurenta ca soluția instanței de fond de obligare a organului de executare la plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată și nelegală.
Conform prevederilor art. 274 alin. 1 Cod Vechi procedura civilă, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală sau, prin atitudinea sa in cursul derulării procesului să fi determinat aceste cheltuieli. Ori în cazul instituției nu este îndeplinită nici un a din aceste condiții, situația fiscală a reclamantei fiind remediată anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Reclamanta P. D. O. a susținut că instanța de fond ar fi trebuit sa aprecieze ca cererea reclamantei de obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 euro este întemeiată. Astfel, în fața instanței de fond a demonstrat fără putință de tăgadă că:
- a suferit un sindrom depresiv ,pentru care urmează tratament și în prezent, aspect confirmat de biletul de externare și fișa de evaluare psihologică din iunie 2013;
- problemele de sănătate i-au afectat atât relația de familie cât și cu prietenii;
- pe perioada cât nu a,primit salariu, a fost nevoită să împrumute sume de bani de la prieteni, fiindu-i afectat traiul de zi cu zi, plata utilităților și altele asemenea;
- a fost cercetată administrativ de către o comisie din cadrul Penitenciarului Iași, ce a decis încetarea decontării chiriei și restituirea sumei de 9065 lei de care a beneficiat cu acest titlu în perioada 30 septembrie 2012- 02 iulie 2012;
- fapta pârâtei i-a produs suferințe psihice și i-a afectat sănătatea prin suprimarea siguranței materiale și afectarea condițiilor de trai, ea având în întreținere un copil minor și un frate pus sub interdicție judecătorească al cărui tutore a fost numită;
- din cauza sindromului depresiv, i-au fost afectate relațiile de familie cu fiica și fratele său.
Față de aspectele învederate și probele administrate în cauză, instanța trebuie să constate că fapta pârâtei a adus atingere onoarei, demnității și cinstei ei, precum și relațiilor specifice locului de muncă, deci unor valori extrem de importante în plan social, astfel încât apreciază apelanta că suma acordată de instanța de fond, cu titlu de daune morale este mult prea mică, comparativ cu valorile sociale lezate și prejudiciul real si efectiv ce i-a fost produs, fără să reprezinte o justă și echitabilă reparare a daunelor morale suferite.
Nici una dintre părți nu a depus întâmpinare la dosar.
Nu s-au administrat probe noi în apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constata ca apelurile sunt neîntemeiate motivat de considerentele ce succed:
Prima instanță a făcut o analiză judicioasă a situației de fapt dedusă judecății raportat la dispozițiile legale invocate, și în consecință a pronunțat o soluție temeinică și legală expunând pe larg argumentația pentru care a pronunțat această soluție, instanța de control judiciar însușindu-și aceste argumentări.
Distinct de acestea și prin raportare la criticile formulate de apelanta Administrația Finanțelor P. Iași, Tribunalul reține că acestea nu sunt întemeiate.
Astfel cum reiese din actele de la dosar, sentința civilă nr._/11. 10. 2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul_ este semnată atât de judecător cât și de grefier,, inclusiv încheierile de amânare a pronunțării . Dispozițiile legale nu impun semnarea de către judecător și grefier a exemplarelor de pe hotărâre ce se comunică părților, astfel încât instanța de control judiciar apreciază că excepția nulității sentinței primei instanțe nu este incidentă în cauză.
Pe fondul apelului Administrației Finanțelor P., tribunalul reține că nici acesta nu este întemeiat.
Astfel din documentația dosarului reiese faptul că intimata – apelantă P. D. O. are calitatea de chiriaș al apartamentului situat în Iasi Al. N. nr. 2A, ., în baza contractului de închiriere încheiat cu numita D. C. L. și înregistrat la A.F.P.M. iași, inițial sub nr. 8417/29. 06. 2010, iar apoi sub nr._/28. 06. 2011, respectiv sub nr._/06. 07. 2012 contra unei chirii de 1000lei /lunar ( fila 8 dosar fond).
La data de 06. 07. 2012 Administrația Finanțelor P. a M. Iași a transmis către Penitenciarul Iași o adresă de înființare a popririi asupra conturilor lui P. D. O. pentru suma de 966 lei cu titlu de impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor pe anii 2011- 2012, titlurile executorii fiind emise la data de 29.09. 2011, 12. 01. 2012 și 04. 04. 2012( fila 6 dosar fond).
În realitate aceste titluri executorii au fost emise din eroare, în ceea ce privește calitatea lui P. D. O. de proprietar al apartamentului de 14 situat în Iași Al. N. nr. 2A, ., aspect recunoscut și de Administrația Finanțelor P. Iași, prin referatul din 07.08. 2012( fila 21 dosar fond și fila 48 dosar fond).
Ca urmare a adresei de înființare a popririi de către Administrația Finanțelor P. Iași, la data de 25. 09. 2012 penitenciarul Iași a emis prin decizia nr. 164, prin care se stipulează că începând cu data de 30 septembrie 2011 încetează dreptului lui P. D. O. la compensarea lunară a chiriei, acordată prin decizia nr. 102/28. 07. 2011 deoarece ea a dobândit prin succesiune un procent de 23/32 părți indivize din dreptul de proprietate asupra unei locuințe situată în municipiul Iași, localitate în care își desfășoară activitatea ( fila 42 dosar fond).
Totodată a fost emisă și decizia directorului Penitenciarului Iași nr. X/_ din 27. 09. 2012 prin care s-a hotărât recuperarea contravalorii compensațiilor lunare acordate pentru chirie, aferente perioadei 30.09. 2012 -02. 07. 2012 în sumă totală de 9065 lei( fila 43 dosar fond), după care s-a instituit poprire pe veniturile apelantei intimată P. D. O. .
Ulterior la data de 14 noiembrie 2012 Administrația Finanțelor P. a comunicat Penitenciarului Iași faptul că numita P. D. O. nu figurează în evidențele fiscale ale AFPI ca realizator de venituri din cedarea folosinței bunurilor și nici nu datorează impozite către bugetul de stat pentru anii 2011- 2012 ( fila 49 dosar fond).
Critica Administrației Finanțelor P. a M. Iași precum că fapta ilicită aparține reclamantei care a solicitat și încasat în mod necuvenit chiria unară din parte Penitenciarului Iași, în condițiile în care P. D. O. a obținut prin succesiune o cotă parte dintr-un imobil situat în Iași și nu a înștiințat unitatea penitenciară în termen de cinci zile, nu este întemeiată, reține Tribunalul Iași.
Astfel, este adevărat că ea a adus la cunoștință conducerii Penitenciarului că a înstrăinat cota parte dintr-un imobil situat în municipiul Iași m cotă obținută prin succesiune după defuncta sa mama ,precizând că în acel imobil nu se putea locui datorită stării avansate de degradare, însă trebuie reținut că respingerea cererii de decontare a chiriei s-a făcut luându-se în considerație situația apartamentului nr. 14, situat în iasi, Al. N. nr. 2A, ., pentru care P. D. O. avea calitatea de chiriaș.
Ca este așa, reiese foarte clar din întâmpinarea Penitenciarului, aflata la fila 45 verso în dosarul de fond, formulată în dosarul_, în care se precizează :” A susținut reclamanta că nu se poate locui în acel apartament, datorită stării avansate de degradare, ceea ce contrazice situația de fapt dedusă din adresa de înființare a popririi, din care reiese că respectivul apartament a fost închiriat de reclamantă chiar anterior obținerii cotei de 23/64 din imobilul în discuție”.
Prin urmare datorită emiterii adresei de înființare a popririi, cei de la Penitenciar au apreciat că de fapt cota dobândită prin succesiune după defuncta mama a lui P. D. O. se referea la apartamentul nr. 14 situat în iasi Al. N. nr. 2A, ., pentru care avea calitatea doar de chiriaș ,proprietar fiind numita D. C. L. ( fila 28- 33 dosar fond).
Interpretarea angajatorului a fost aceea ca intimata apelanta P. D. O. avea si calitatea de chiriaș al apartamentului pentru care a dobândit cota de proprietate prin succesiune după defuncta mama.
Ori, conform art. 9 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 1443/C/2008, instanța reține că arată că dreptul la compensația lunarã pentru chirie înceteazã în urmãtoarele situații:
a) la data dobândirii de cãtre funcționarul public cu statut special în cauzã sau soțul/soția acesteia/acestuia a unei locuințe în proprietate pesonala în localitatea în care își desfășoară activitatea, funcționarul public cu statut special;
b) la data încheierii cãsãtoriei, dacã soțul/soția are locuințã în proprietate personala în localitatea în care își desfășoară activitatea, funcționarul public cu statut special;
c) la data încheierii contractului de închiriere pentru locuințã de serviciu de cãtre
funcționarul public cu statut special;
d) la data când se refuzã în scris atribuirea unui spațiu de locuit corespunzãtor;, prin
spațiu de locuit corespunzător, se înțelege construcția alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii, potrivit legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) în ziua urmãtoare celei care încetează contractul de închiriere a locuinței;
f) în cazul în care, în urma verificărilor efectuate de catre compartimentul de resurse umane, se constata ca funcționarul public cu statut special nu locuiește efectiv la adresa prevăzută în contractul de închiriere;
g) în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea compensării chiriei;
h) în cazul în care se constată că declarațiile cuprinse în dosar nu corespund realității;
i) în cazul încetării raporturilor de serviciu.
Trebuie remarcat ca intimata apelanta nu a încheiat un contract de închiriere cu propria sa mama pentru apartament, fapt ce ar fi contravenit disp. art. 40 din Legea 293/2004 și nici nu a dobândit dreptul de proprietate personală, asupra unei locuințe astfel cum prevede art. 9 lit. a din OMJ 1443/C/2008.
Toate evenimentele cu efect negativ asupra intimatei P. D. O., au fost determinate de eroare Administrației Finanțelor P. a M. iasi.
Este lipsit de echivoc că i s-au produs lui P. D. O. suferințe psihice ce i-au afectat sănătatea prin suprimarea siguranței materiale și afectarea condițiilor de trai, situație coroborată și cu faptul că are calitatea de tutore al fratelui ei pus sub interdicție judecătorească și are în întreținere și un minor, toate acestea culminând cu dobândirea unui sindrom depresiv.
Aceste suferințe fiind consecința faptei ilicite produsă de Administrația Finanțelor P. iasi, Tribunalul reține că în mod corect prima instanță a reținut că răspunderea civilă operează pentru culpa cea mai ușoară.
Contrar criticilor Administrației Finanțelor P. iași, prima instanță a e expus concret modalitatea de apreciere și stabilire a sumei de 3000 lei pe care a acordat-o cu titlu de daune morale, argumente ce se regăsesc în ultimele patru aliniate din motivarea hotărârii.
Pe de altă parte instanța de control judiciar apreciază că și cuantumul de 3000 lei, acordat cu titlu de daune morale, este un cuantum corect stabilit, în echitate față de suferințele psihice ale intimatei apelantă P. D. O..
Scopul acordării daunelor morale este acela al compensării suferințelor morale suportate de victima faptei ilicite și nicidecum nu se impune acordarea unor sume în exces, având în vedere că P. D. O. a solicitat suma de 100.000 euro cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește cheltuielile de judecata, prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Pentru toate aceste considerente instanța, în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă va respinge ca neîntemeiate apelurile formulate de P. D. O. și pârâta Administrația Finanțelor P. a M. Iași împotriva sentinței civile nr._/11.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de reclamanta P. D. O. și pârâta Administrația Finanțelor P. a M. Iași împotriva sentinței civile nr._/11.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o păstrează.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2014.
Președinte, M. S. | Judecător, Doinița T. | |
Grefier, A. M. |
RED. JUDEC. S.M
TEHNORED. Gref.. B.I.
2 ex / 20.11. 2014.
Judecător fond: A. T. S.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 374/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 918/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
