Rectificare carte funciară. Decizia nr. 772/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 772/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-12-2012 în dosarul nr. 772/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Decembrie 2012
Președinte - E.-C. P.
Judecător M. C.
Grefier D. C.
DECIZIA NR. 772/2012
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de apelanta intimată I. M. A., de intimații apelanți C. P., C. D., G. V., F. M. împotriva sentinței civile nr. 1711/26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați N. M., O. de C. Și P. I. Iași, P. S. C. M., P. C. G., C. C., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 12.12.2012 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1711/26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
„Respinge excepțiile invocate.
Admite cererea formulată de expert C. C., în contradictoriu cu C. P., domiciliată în ., N. M., domiciliat în Iași, ., .. 3,., P. S. C. M. și P. C., ambii cu domiciliul procedural ales în societatea civilă de avocați G. E. și G. C. din Iași, .. 13-15, județul Iași, F. M., domiciliată în B., .. 44, ., .; I. M. A., domiciliată în București, ., .. 1, ., sector 5 București, C. D., domiciliat în . și G. V., domiciliată în ., județul Iași, N. M., P. S. Crisrian M. și P. C..
Obligă reclamanta să plătească expertului suma de 700 lei cu titlu de diferență onorariu”.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut c următoarele:
„Prin încheierea din data de 02.10.2008, instanța a încuviințat din oficiu efectuarea unei expertize în construcții, desemnând ca expert pe domnul C. C. și fixând onorariu provizoriu la suma de 300 lei.
Achitarea onorariului provizoriu a fost pusă în sarcina reclamantei, care, cu chitanța nr._/1/2008 a făcut dovada plății.
Raportul de expertiză a fost depus la data de 08.01.2009, odată cu acesta fiind depus și decontul, din care rezultă o diferență de 600 lei.
Raportul de expertiză a fost anulat prin încheierea pronunțată la data de 05.03.2009, pentru neconvocarea legală a părților, expertul procedând la refacerea lui.
Noua expertiză a fost depusă la data de 02.04.2009, din decontul atașat rezultând o diferență de onorariu de 700 lei, diferență care nu a fost achitată de reclamantă.
Față de considerentele expuse, instanța va admite cererea”.
* * *
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta C. P. și intervenienții C. D., G. V. și F. M. care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că înțeleg să invoce excepția prescrierii dreptului de a mai cere plata onorariului, motivat de faptul că din anul 2007 și până la data de 04.11.2011 au trecut 3 ani și este prescris acest drept.
Din motivele că nu i-au fost comunicată hotărârea, este inadmisibil să ceară să fie comunicată „nu era parte din proces” să primească sentința.
Conform art. 213 (1) Cod procedură civilă, experții care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de mită.
La cererea experților, ținându-se seama de lucrare instanța le va putea mări plata cuvenită prin încheiere executorie dată cu citarea părților.
Instanța de fond în mod greșit s-a pronunțat prin sentința civilă nr. 1711/26.01.2012, admițând de fapt o cerere deși nu a fost indicat temeiul de drept al cererii.
În mod greșit instanța de fond consideră că față de dispozițiile art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă, expertul are calitate procesuală pasivă, nefiind parte din proces nu are calitate procesuală activă și nici pasivă.
Nu este pârât sau reclamant în primul capăt de cerere introdusă în anul 2007.
În mod greșit instanța de fond spune că, conform art. 281 (1), dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau accidentale se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara apel sau recurs împotriva acelei hotărâri date în fond după casare cu reținere în termen de 15 zile de la pronunțare.
Ori din anul 2007 și până la data de 14.11.2011 au trecut 4 ani, s-au încălcat prevederile legale, fiind dat peste termenul legal de 15 zile.
Tribunalul invocă faptul că nici unul din reclamanți nu a cerut expertiza în construcții.
Intervenienta I. M. A. a formulat cerere de apel împotriva sentinței 1711/26.01.2012 susținând că, deși Judecătoria Iași a reținut că raportul de expertiză, pentru care s-a solicitat acest onorariu, a fost anulat (deci nu a avut nici o eficiență juridică în cauză), prin Încheierea din data de 05.03.2009, în mod nejustificat s-a admis cererea expertului privind plata sumei de 700 lei, motivând că o nouă expertiză a fost depusă în cauză la data de 02.04.2009 și că din decontul atașat rezultă această diferență de onorariu de expert de 700 lei.
Sentința pronunțată de Judecătoria Iași este nelegală și netemeinică, întrucât încalcă flagrant dispozițiile art. 213 (2) Cod procedură civilă, care prevăd expres: „la cererea experților ținându-se seama de lucrare, instanța le va putea mări plata cuvenită prin Încheiere executorie, dată cu citarea părților”.
Intimata I. M. A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității cererii formulată la instanța de fond în baza art. 282 ind. 2 și pe fondul cauzei a solicitat admiterea apelului și respingerea cererii formulată de expertul C. C..
Intimatul C. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesual active și respingerea apelului pe fond ca neîntemeiat.
* * *
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată următoarele:
Apelul formulat de intervenienții I. M. A., C. D., G. V. și F. M. este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed.
Prin sentința civilă nr. 6553/07.05.2009 a Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
S-a respins cererea formulată de reclamanta C. P., domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâții N. M., domiciliat în Iași, ., .. 3,., P. S. C. M. și P. C., ambii cu domiciliul procedural ales în societatea civilă de avocați G. E. și G. C. din Iași, .. 13-15, județul Iași.
S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții F. M., domiciliată în B., .. 44, ., .; I. M. A., domiciliată în București, ., .. 1, ., sector 5 București; C. D., domiciliat în . și G. V., domiciliată în ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâții N. M., P. S. Crisrian M. și P. C..
Prin cererea de completare a dispozitivului înregistrată la 14.11.2011 pe rolul Judecătoriei Iași petentul C. C. - expert a solicitat în baza art. 281 Cod procedură civilă completarea sentinței nr. 6553/07.05.2009 a Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr._ în sensul de a se dispune obligarea reclamantei la achitarea sumei de 700 lei, diferență de onorariu de expert.
Tribunalul notează că prin sentința apelată s-a admis cererea de completare a sentinței 6553/07.05.2009 formulată de expert C. C. dispunându-se doar obligarea reclamantei C. P. la plata diferenței de onorariu expert. Prin urmare, în sarcina apelanților I. M. A., C. D., G. V. și F. M., care au avut calitatea de intervenienți, potrivit celor consemnate în cuprinsul sentinței nr. 6553/07.05.2009 nu s-a stabilit obligația achitării diferenței de onorariu. Prin urmare criticile aduse de acești apelanți, ce au avut calitatea doar de intervenienți nu pot fi primite atât timp cât nu-și justifică un interes personal al demersului lor în apel.
Motivele de apel formulate de reclamanta C. P. sunt în parte întemeiate respectiv în limitele și motivat de considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Tribunalul constată că în mod legal instanța de fond a respins excepțiile perimării cererii inadmisibilității și prescripției dreptului la acțiune pentru considerentele corect reținute în cuprinsul sentinței civile nr. 1711/26.01.202 care nu se mai impun a fi reluate.
În ce privește excepția reiterată în apel, a lipsei calității procesuale active a expertului C. C., Tribunalul o constată ca fiind vădit neîntemeiată atât timp cât dispozițiile art. 281 ind. 2 alin. 3 Cod procedură civilă îi legitimează expres calitatea experților de a uza de instituția completării hotărârii pentru a solicita instanței a se pronunța cu privire la drepturile lor.
Astfel art. 281 ind. 2 prevede: „(1) Daca prin hotărârea data instanța a omis sa se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii in același termen in care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar in cazul hotărârilor date in fond după casarea cu reținere, in termen de 15 zile de la pronunțare.
(2) Cererea se soluționează de urgenta, cu citarea părților, prin hotărâre separata. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplica in mod corespunzător.
(3) Dispozițiile prezentului articol se aplica si in cazul când instanța a omis sa se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor”.
Tribunalul constată excepția tardivității formulării cererii de completare a dispozitivului (intitulată de apelantă „excepția prescripției dreptului”) ca fiind neîntemeiată întrucât hotărârea ce s-a solicitat a fi completată nr. 6553/07.05.2009 nu a fost comunicată expertului acesta neavând calitatea de parte.
Ori hotărârile se comunică doar părților din proces potrivit art. 261 alin. 3 Cod procedură civilă.
Prin urmare, termenul de 15 zile prevăzut de art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă nu a început să curgă pentru petentul-expert C. C..
Tribunalul constată de asemenea că în mod legal instanța de fond a dispus completarea sentinței nr. 6553/07.05.2009 în sensul obligării reclamantei a achita diferența de onorariu de expertiză în dosarul nr._ .
Instanța de recurs constată însă că sentința apelată se impune a fi schimbată în parte întrucât diferența de onorariu ce se impune a fi achitată de reclamantă este de 600 lei și nu 700 lei cum a reținut prima instanță.
Astfel văzând actele depuse la filele 124, 172, 205, 231, 242 dosar nr._ . Tribunalul constată că onorariul definitiv a fost stabilit la termenul din 05.09,_ potrivit art. 23 OG 2/2000 de instanța ce a pronunțat sentința nr. 6553/2009 la suma de 1100 lei din care s-a achitat 500 lei (fila 172). În sarcina reclamantei s-a stabilit obligația achitării diferenței de 600 lei (fila 231).
Deși s-a dispus refacerea raportului de expertiză pentru lipsa dovezii de convocare a părților la termenul din 05.09.2009 instanța a stabilit că refacerea raportului se va realiza în contul aceluiași onorariu (1100 lei).
Tribunalul notează că nu pot fi primite criticile apelantei reclamantei relative la inutilitatea probei cu expertiză și modalitatea de administrare a probei atât timp cât instanța investită cu cererea de completare a dispozitivului nu are îndreptățirea legală de a analiza critici legate de fondul raportului juridic litigios.
În consecință față de considerentele anterior expuse, Tribunalul constată că se impune admiterea apelului formulat de C. P. în limitele expuse în baza art. 296 Cod procedură civilă și a se respinge apelul intervenienților urmând a se dispune în sensul celor expuse în prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamanta C. P. împotriva sentinței civile nr. 1711/26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o schimbă în parte în sensul următor:
Respinge excepția tardivității .
Completează dispozitivul sentinței civile nr. 6553/07.05.2009 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr._, în sensul următor:
Obligă reclamanta C. P. să plătească în contul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice și Contabile Iași pentru expertul C. C., suma de 600 lei cu titlu de diferență onorariu.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii.
Respinge apelul formulat de M. A., C. D., G. V., F. M. împotriva sentinței civile nr. 1711/26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Iași.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.12. 2012.
Președinte, E.-C. P. | Judecător, M. C. | |
Grefier, D. C. |
Red. P.C.
Tehn. A.G.
8 ex./02.04.2013
Jud. fond: A. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2761/2012. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 2777/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
