Reziliere contract. Decizia nr. 970/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 970/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 970/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 24 Noiembrie 2014
Președinte - I. E. B.
Judecător - G. C.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 970/2014
Pe rol fiind pronunțarea apelului formulat de apelanta M. I. E. împotriva sentinței civile nr. 1099 din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. S., având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 17.11.2014, susținerile și concluziile apărătorului apelantei fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, pentru a-i da apărătorului apelantei, titular al contractului de asistență juridică, posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 24.11.2014, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1099 din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de către reclamanta M. I. E., domiciliată în mun. P., ., nr.2, ..A, ., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat U. O. T., cu sediul în mun.P., Șoseaua Neamțului, nr.38, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta G. S., domiciliată în mun. P., ..2, jud. Iași.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta M. I. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta G. S. rezilierea contractului de închiriere a unui garaj și obligarea sa la restituirea sumei de 1.000 lei ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale.
În fapt reclamanta a menționat că la data de 03.12.2012 ar fi luat legătura cu pârâta în urma unui anunț de publicitate și ar fi convenit cu privire la închirierea garajului în schimbul unei chirii de 100 lei pe lună. Reclamanta ar fi achitat în avans suma de 1.100 lei în trei tranșe, însă nu i-a fost permis să își țină mașina în garaj decât pentru o perioadă de 2 luni după care a fost evacuată din spațiu prin spargerea lacătului și scoaterea tuturor lucrurilor depozitate.
Deși a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului cu pârâta prin solicitarea de a-i fi restituită suma de bani plătită în avans, pârâta nu ar fi manifestat disponibilitate pentru alte discuții sau mediere.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 1824 și următoarele cod civil și a depus în dovedire copia cărții de identitate, contract pregătire mediere, înscris privat de închiriere garaj, copii înscrisuri sub semnătură privată care atestă plata chiriei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a constatat următoarele:
Conform art. 1141 raportat la art. 1.777 Cod civil contractul de închiriere este un contract sinalagmatic și cu titlu oneros fiecare dintre părți asumându-și reciproc obligații și beneficiind de drepturi interdependente referitoare la folosința bunului imobil. Analizând condițiile de formă ale actului sub semnătură privată intitulat înscris privat de închiriere garaj, instanța constată că acesta nu cuprinde semnătura reclamantei chiriașe, ci reprezintă doar o ofertă unilaterală de a contracta în anumiți termeni conveniți de către părți.
În plus, nu s-a probat acordul expres al reclamantei chiriașe la clauzele contractuale prin însușirea și acceptarea expresă sau tacită a proiectului de contract de închiriere și nici predarea efectivă a pretinsului garaj către aceasta în vederea folosirii.
In declarația martorului Statulat T. audiat în cursul cercetării judecătorești la cererea reclamantei a rezultat că reclamanta nu a folosit niciodată garajul deoarece era impropriu utilizării și necesita reparații capitale, iar construcția se afla pe terenul unor persoane pe care nu le cunoștea. În plus, nu a văzut-o pe pârâtă la imobilul aflata în litigiu și s-a deplasat la garaj la solicitarea reclamantei care i-ar fi dat un lacăt cu cheie pentru a fi montat la ușa de acces.
Susținerea reclamantei că ar fi utilizat timp de 2 luni de zile garajul închiriat până la data de 06.02.2013 nu este fondată având în vedere că această construcție nu putea fi folosită fără reparații majore.
De asemenea, garajul ar fi fost construit din lemn și avea trei grinzi rupte, iar conform relațiilor de la Primăria mun. P. Serviciul taxe și impozite locale s-a menționat că pârâta nu figurează în evidențele fiscale cu un garaj edificat pe .>
În aceste condiții, instanța a apreciat că promisiunea unilaterală de încheiere a contractului de închiriere din partea pârâtei nu s-a materializat, existând date și indicii temeinice privind lipsa transmiterii de către pârâtă a dreptului de folosință asupra unui imobil din lemn cu caracter provizoriu cu care nu era înregistrată în evidențele serviciului de specialitate din cadrul Primăriei P..
Pentru admisibilitatea unei acțiuni în rezilierea contractului de închiriere este necesar ca acesta să fie valabil întocmit sub aspectul condițiilor de formă și de fond, urmând ca după verificarea acestor aspecte, instanța să verifice dacă obligațiile asumate de către părți au fost sau nu îndeplinite din motive care le pot fi imputate.
Astfel, reclamanta avea posibilitatea de a solicita restituirea sumelor de bani plătite fără un temei legal pârâtei în cadrul unei acțiuni având ca obiect plata nedatorată sau răspunderea civilă delictuală și nicidecum prin rezilierea pretinsului contract de închiriere a unui bun imobil.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamanta solicitând admiterea căii de atac și modificarea sentinței instanței de fond, cu obligarea intimate la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, apelanta reclamantă a arătat în esență că instanța de fond nu a apreciat corespunzător probatoriul administrat în sensul că, din depoziția martorului S. T. a reieșit că reclamanta a folosit garajul pârâtei intimate din municipiul P., .. 2, jud. Iași după care fără nicio explicație a fost scoasă afară de pârâta intimate și, în plus, din înscrisurile administrate rezultă că părțile au dat/primit suma de 1200 lei.
În drept, apelanta reclamantă a indicat dispozițiile art. 466-482 din C.proc.civ.
În privința probatoriului, apelanta reclamantă a indicat proba testimonial, menționând pe numitul A. D..
Deși a fost legal citată, intimate pârâtă nu a depus întâmpinare și nici nu a fost reprezentată în instanță.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de apelul și la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că apelul este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce succed:
În fapt, rezultă din înscrisurile atașate în copie la filele 14-16 din dosarul instanței de fond că reclamanta apelantă a dat, iar pârâta intimată a primit suma de 1200 lei, părțile convenind ca prima să folosească garajul proprietatea celei de-a două situat în municipiul P., .. 22, jud. Iași pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data de 03.12.2012 și până l data de 03.01.2014
Potrivit depoziției martorului S. T. audiat la instanța de fond reclamanta apelantă l-a solicitat în cursul lunii decembrie 2012 pentru efectuarea unor lucrări de renovare la garajul închiriat, însă acesta nu a mai apucat să efectuez lucrările pentru că după aproximativ 2 luni de zile, reclamanta nu mai putut folosi garajul.
Contrar concluziilor instanței de fond, tribunalul reține că reclamanta a probat raporturile contractuale pretinse, lipsa semnăturii reclamantei de pe înscrisul denumit „înscris privat de închiriere garaj” nefiind de natură a conduce la concluzia lipsei acordului de voință în sensul încheierii contractului de locațiune pretins.
Contractul de locațiune, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 1777 și urm. din C.civ. este un act juridic consensual, forma scrisă nefiind o condiție de validitate a convenției. Ca atare, în lipsa semnăturii reclamantei chiriașe, înscrisul în discuție valorează început de dovadă scrisă și, coroborat cu celelalte probe administrate la instanța de fond, dovedește cu suficiență convenția pretinsă, respectiv drepturile și obligațiile părților. S-a probat de asemenea faptul că reclamanta a plătit prețul locațiunii, de 1200 lei, pentru întreaga perioadă contractuală, părțile convenind chiria la 100 lei pe lună
Nu se poate reține ca fiind fundamentată concluzia instanței de fond în sensul că dat fiind că respectiva construcție necesita lucrări de reparații majore, susținerea reclamantei în sensul că ar fi folosit 2 luni nu este dată. De esența locațiunii este transmiterea folosinței bunului, imobil în cazul de față, iar faptul că timp de 2 luni apelanta nu a folosit efectiv imobilul pentru autoturism, conform destinației obișnuite, nu înseamnă că aceasta nu a avut de fapt folosința. Mai mult, depoziția martorului S. T. în sensul că în luna decembrie 2012 a fost contactat de apelantă pentru efectuarea de reparații, a văzut garajul și a montat un lacăt, primind cheia de la apelantă pentru a lucra ulterior confirmă faptul că apelanta exercita atributele specifice pentru administrarea imobilului, în calitate de locatar.
În fine, sunt lipsite de semnificație în cauză elementele de fapt privind starea materială a imobilului la data contractării, respectiv faptul că pretinsa proprietară a omis să îi declare în vederea impozitării.
Pentru toate considerentele expuse, reținând că probele administrate la instanța de fond confirmă ipoteza reclamantei în sensul existenței convenției, tribunalul concluzionează că cererea reclamantei este fondată impunându-se admiterea odată ce pârâta nu a predat folosința și s-a probat că a fost achitată chiria anticipat pe întreaga perioadă contractuală.
În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. 1 din C.proc.civ. cum intimata a căzut în pretenții, tribunalul va admite cererea apelantei privind obligarea intimatei în culpă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 812,50 lei din ambele cicluri procesuale, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariul de avocat, ultimul în cuantum de 700 lei, achitat conform chitanței atașate la fila 41 dosar fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta M. I. E. împotriva sentinței civile nr. 1099 din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, sentință pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite acțiunea formulată de către reclamanta M. I. E., domiciliată în mun. P., ., nr.2, ..A, ., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat U. O. T., cu sediul în mun.P., Șoseaua Neamțului, nr.38, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta G. S., domiciliată în mun. P., ..2, jud. Iași.
Dispune rezilierea contractului de închiriere încheiat la 03.12.2012 având ca obiect garaj situat în P., .. 22, jud. Iași.
Dispune obligarea pârâtei G. S. la restituirea sumei de 1.000 lei către reclamanta M. I. E..
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 812,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată în primă instanță și apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.11.2014
Președinte, I. E. B. | Judecător, G. C. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehnored.B.I.E.
4ex./08.12.2014
Jud. fond:B. V.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1611/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1093/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
