Uzucapiune. Decizia nr. 307/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 307/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 307/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Martie 2015
Președinte - L. H.
Judecător - E.-C. P.
Judecător - A. M. C.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 307/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent A. R. M. P. M. F. B. D., recurent A. E. L. P. M. F. B. D. și pe intimat U. A. T. M. IAȘI P. PRIMARUL MUNCIPIULUI IAȘI, intimat C. L. IAȘI, având ca obiect uzucapiune .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 03.03.2015, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
P. sentința civilă nr. 7333/22.05.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:
„Respinge cererea reclamantilor A. R. si A. E. L. înregistrata cu nr_ la data de 14.02.2013 formulata in contradictor cu parata U. ADMINISTRATIVA MUNICIPIULUI IASI P. PRIMAR si C. L. IASI prin care solicita constatarea dreptului de proprietate pentru suprafata de 152,70 mp situata in Iasi . .) prin efectul uzucapiunii.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
„Având în vedere art.36 alin.2 lit.c din Legea nr.215/2001, C. L. administrează domeniul public și privat al municipiului,fiind doar titularul unui drept de administrare,nu titularul dreptului de proprietate.
Or, într-o uzucapiune,C. L. nu poate avea calitate procesuală și nu poate fi sancționat decât proprietarul neglijent.
Întrucât calitatea de proprietar cu privire la bunurile aflate în domeniul public și privat o poate avea doar unitatea administrativ teritorială, respectiv, ., apreciază că, C. L. Iași nu are calitatea procesuală pasivă raportat la obiectul cauzei.
Reclamanții, în cererea lor de chemare în judecată invocă joncțiunea posesiilor, respectiv posesia lor cu a vânzătorilor imobilului, precum și posesia autorilor acestora.
Reclamanții nu fac dovada faptului că au posedat suprafața de teren arătată mai sus,sub nume e proprietar.
Autoarea părinților vânzătorilor din cadrul Contractului de vânzare—cumpărare cu nr.de înregistrare 1969/2012,T. I. Lyula-M.,conform Certificatului de moștenitor nr. 1087/1981, a avut terenul în suprafață de 550 mp atribuiți în folosință. Atât T. I. Lyula-M.,cât și moștenitorii acesteia,până la emiterea ordinului Prefectului jud. Iași de atribuire a suprafeței de 550 mp în .. 5, au avut calitatea de detentori precari.
Cu ocazia punerii în posesie,numiții C. A. și M. au declarat pe propria răspundere că,limitele proprietății în suprafață de 550 mp,reprezintă conturul real al proprietății sale și nu vor crea litigii cu vecinii.
E greu de crezut că,odată cu atribuirea unei suprafețe de teren în folosință,o suprafață de teren o deții sub nume de proprietar și cea mai mare suprafață de teren o deții în calitate de detentor precar.
Pe suprafațele de teren atribuite în folosință persoanelor solicitante, aceștia au construit case de locuit sau au realizat alte lucrări, la fel ca și un proprietar.
Extinderea dreptului de folosință asupra unui imobil, despre care cunoștea că nu îi aparține, în absenta oricărei dovezi privind exercitare pentru sine, nu este de natură a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune
In cauza a fost administrata proba cu acte înscrisuri expertiza topometrica si proba testimoniala.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, terenul în litigiu este identificat cadastral prin .), iar pentru această suprafață nu s-a emis nici un titlu de proprietate.
Vecinătățile terenului în suprafață de 152,70 mp (153 mp) sunt cele din planșa 1 și anume: la Nord – proprietatea Olaeru; la Est – proprietate de Stat nr. cadastral_; la Sud – Institutul Politehnic Iași; la Vest – A. R.-M., A. E. – L., nr. cadastral_. Terenul se află în posesia lui A. R.-M. și A. E.-L..
Documentația tehnică atașată expertizei a fost avizată de OCPI Iași conform procesului verbal de recepție nr. 1909/2013, făcând parte integrantă din prezentul raport de expertiză.
În ceea ce privește uzucapiunea, se reține că, reprezintă unul dintre modurile de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui lucru, prin posedare neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege, astfel încât starea de fapt se transformă în stare de drept.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, astfel cum este ea reglementată de art. 1837, 1846, 1847 și urm C.civ., este necesar să fie îndeplinite, cumulativ două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună sau rea credință.
Potrivit art. 1860 C.civ., orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.
Astfel că, termenul de 30 de ani, prevăzut de lege pentru a putea uzucapa, poate fi împlinit și prin joncțiunea posesiilor, adică adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cât lucrul a fost posedat de autorul său.
Pentru a putea fi invocată joncțiunea posesiilor sunt necesare două condiții, și anume: să fie vorba de o posesie propriu-zisă iar cel care invocă joncțiunea să fie succesor în drepturi al autorului.
Dovada posesiei înseamnă a dovedi existența elementelor sale: elementul material, care presupune contactul direct cu lucrul posedat, concretizat în acte materiale de stăpânire, și elementul intențional, care constă în intenția de a stăpâni lucrul pentru sine, ca un adevărat titular al dreptului de proprietate sau al altui drept real.
Potrivit actelor dosarului reclamantii au dobandit prin contract de vanzare cumparare, in anul 2012, proprietatea suprafetei de teren de 550 mp situata in Iasi . si posesia suprafetei de 152,70 mp pentru care a formulat prezenta actiune.
Astfel, în ceea ce privește elementul material, se reține faptul că reclamantii și vanzatorii acestora, au exercitat acte materiale de stăpânire exclusivă continuă a terenului în litigiu în mod pașnic și public, fiind recunoscuți în comunitate drept proprietari și fără a fi tulburați de nimeni în actele materiale exercitate.
Totodata ia act ca intre reclamantii si vanzatorii lor nu exista o relatie de rudenie, reclamantii neavand calitate a de succesori in sensul stabilit de art 1860 din vechiul c civil.
Legiuitorul a stabilit ca jonctiunea posesiilor poate interveni numai intre posesorii ce au calitatea de rude intre ele.
Astfel art 1859 arata ca in caz contrar orice posesor posterior începe o noua posesiune.
În consecință, nefiind îndeplinite cele două condiții pentru a putea opera joncțiunea posesiilor, instanta retine cererea ca fiind neintemeiata urmand ca in raport de dis part 1169 c civ raportat la art 1859 si 1860 Cod civ să respinga cererea.”
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A. R. - M. și A. E. - L., care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că joncțiunea posesiilor este posibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de o posesie propriu-zisă și cel ce invocă joncțiunea posesiilor să fie succesor în drepturi al autorului său.
În cauza dedusă judecății, instanța de fond a considerat că nu este îndeplinită cea de-a doua condiție, respectiv reclamanții nu au calitatea de succesori în drepturi ai autorilor lor.
S-a făcut o eronată interpretare a noțiunii de „succesor” considerându-se că are această calitate și este îndreptățit să invoce joncțiunea posesiilor doar cel care este moștenitor al autorului său, în accepțiunea dată acestei noțiuni în materia dreptului succesoral.
În dreptul civil însă, prin urmare și în contextul analizării unei cereri de constatare a dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, noțiunea de „succesiune” se întrebuințează în sens larg, desemnând orice transmisiune de drepturi, între vii sau pentru cauză de moarte, transmisiune ce poate fi universală, cu titlu universal sau cu titlu particular. Așa fiind, cumpărătorul este succesor cu titlu particular al vânzătorului, iar acesta este autor al cumpărătorului.
Intimatii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. S- a reiterat și excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Iași.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat.
Tribunalul constată că cererea de uzucapiune este neintemeiata pentru considerentele ce succed. Reclamanții nu au posedat suprafața de teren in litigiu ,sub nume de proprietar ci ca detentori precari.
În prezenta cauză, prin cererea reclamanților A. R. și A. E. L., înregistrată sub nr._ la data de 14.02.2013, formulată în contradictoriu cu pârâții U. ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI IASI P. PRIMAR si C. L. IASI, s-a solicitat constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 152,70 mp situata în Iași, ., .), prin efectul uzucapiunii. .
Uzucapiunea, invocată în cauza de față drept temei juridic al acțiunii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui bun, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în termenul și în condițiile prevăzute de lege.
Prescripția achizitivă este întemeiată pe faptul posesiei, iar pentru a duce la dobândirea dreptului de proprietate, posesia trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 1847 din Codul civil. Conform acestui text de lege, posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
În ce privește caracterul neprecar al posesiei, art. 1853 alin. 2 din Codul civil dispune că precaritatea constă în acea „posesie exercitată asupra unui lucru al altuia, prin simpla îngăduință a proprietarului său”. Potrivit art. 1860 C.civ., orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.Termenul de 30 de ani, prevăzut de lege pentru a putea uzucapa, poate fi împlinit și prin joncțiunea posesiilor, adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cât lucrul a fost posedat de autorul său.Posesia acestor persoane trebuie sa fie de asemenea una utila.
Ori ,in cauza ,Tribunalul retine ca persoanele relativ la care apelantii invoca jonctiunea posesiilor ( respectiv numiții C. A. și M. ) au avut calitatea de detentori precari ai imobilului in litigiu . Cu ocazia punerii în posesie,numiții C. A. și M. au semnat o declaratie ,alaturata fisei nr. 4276 ( depusă la fila 13 dosar fond ) in cuprinsul careia s-a recunoscut apartenența terenului in litigiu la domeniul proprietății de stat.
Tribunalul observă, de asemenea, că s- a achitat impozit doar pe suprafața vândută prin Contractul de vânzare—cumpărare cu nr.de înregistrare 1969/2012si nu pe terenul litigios.
In consecinta,Tribunalul notează ca fiind vădit neîntemeiate susținerile recurenților relative la indeplinirea conditiilor uzucapiunii, acestea fiind în contradicție cu probatoriul administrat în cauză.
Față de considerentele anterior expuse, Tribunalul urmează, în baza art. 312 Cod procedură civilă, a respinge recursul și a menține sentința ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții A. R. – M. și A. E. - L. împotriva sentinței civile nr. 7333/22 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.03.2015 .
Președinte, L. H. | Judecător, E.-C. P. | Judecător, A. M. C. |
Grefier, F. L. I. |
Red. E.C.P.
Tehn. M.M.D.
2 ex./09.10.2015
Judecător fond C. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 215/2015. Tribunalul IAŞI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
