Validare poprire. Decizia nr. 1732/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1732/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 1732/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 09 Decembrie 2014
Președinte - B. I. E.
Judecător –M. D.
Judecător – M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 1732
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta D.G.R.F.P. IAȘI împotriva sentinței civile nr.6591/07.05.2014 a Judecătoriei Iași ,intimați B.E.J.A. D. ȘI A., T. IAȘI, având ca obiect validare poprire .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi ,09.12.2014, când
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.02.2014 sub nr. de dosar_, B. D. si A. pentru creditorul P. I. C. a chemat în judecată tertul poprit T. Municipiului Iași si debitorul Directiei Generale a Finantelor Publice Iasi și a solicitat instanței validarea popririi înființată pentru suma de 2.153,10 lei, din care 1504,30 lei debit și 648,8 lei cheltuieli de executare. conform dosarului de executare silită nr. 215/2013 al Biroului executorului judecătoresc D. si A. și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, se arată că in baza sentinței civile nr. 1919/2011 pronunțata de Tribunalul Iasi si a deciziei civile nr. 607/2012 a Curtii de Apel Iasi s-a demarat procedura executarii silite, in dosarul executional nr. 215/2013 al Biroului executorului judecătoresc D. si A. fiind emisa adresa de infiintare a popririi asupra veniturilor pe care debitoarea le are de incasat de la tertul poprit . Tertul poprit nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de 456 C proc civ, desi a comunicat executorului judecatoresc ca a infiintat poprirea, insa doar la nivel formal, intrucit nu s-a primit nici o suma de bani pentru indestularea creantei, ignorind obligatiile care ii revin in calitate de tert poprit .
Debitorul Directia Generala a Finantelor Publice Iasi a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit T. Municipiului Iași motivat de faptul că trezoreria este o structură fără personalitate juridică și nu datorează sume de bani creditorului.
Pe fond, a solicitat respingerea actiunii întrucât potrivit OG 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, act normativ ce reglementeaza o procedura derogatorie de la dreptul comun in materia executarii silite impotriva institutiilor publice, executarea silita poate avea loc numai dupa trecerea unui termen de 6 luni de la emiterea somatiei. Sustine debitoarea ca prin adresa nr. 7325/2014 T. a confirmat B. infiintarea popririi asupra conturilor debitoarei si ca se va proceda la executarea acestora pe masura incasarii veniturilor.In plus, executarea silita se poate efectua numai asupra acelor sume din care, potrivit limitarilor instituite prin OG 22/2002, pot fi achitate creantele stabilite in sarcina institutiilor si autoritatilor publice.
Prin sentința nr. 6591/07.05.2014 Judecătoria Iași a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit T. Municipiului Iași, a admis acțiunea a dispus validarea popririi înființate în dosarul de executare nr. 215/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc D. si A., la cererea creditorului P. I. C. , asupra sumelor datorate sau pe care le va datora terțul poprit T. Municipiului Iași, debitorului Administratia Finantelor Publice A Mun Iasi, în limita creanței de 2.153,10 lei, din care 1504,30 lei debit și 648,8 lei cheltuieli de executare. A obligat terțul poprit T. Municipiului Iași să plătească B. suma de 520 lei cheltuieli de judecată.
La pronunțarea acestei sentințe prima instanță a avut în vedere următoarele argumente:
,,În fapt, prin titlul executoriu, sentinței civile nr. 1919/2011 pronunțata de Tribunalul Iași si a deciziei civile nr. 607/2012 a Curtii de Apel Iasi, s-a dispus obligarea Directia Generala a Finantelor Publice A Mun Iasi să plătească creditorului P. I. C. suma de 1504,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În vederea recuperării creanței stabilite, creditorul a solicitat, la data de 16.01.2013, Biroului Executorului Judecătoresc D. si A. punerea în executare silită a titlului executoriu, în ceea ce privește suma de 1504,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată, cit si suma de 648,8 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Debitorul Directia Generala a Finantelor Publice Iasi a fost somat la 07.02.2013 în baza art. 387 C. să facă plata de bună voie, însă cum în termenul stabilit în acest sens nu s-a făcut plata, prin adresa din 03.02.2014 emisă de către B., din dosarul de executare silită nr. 215/2013, s-a solicitat terțului poprit T. Municipiului Iași să consemneze pe seama și la dispoziția executorului judecătoresc, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi suma de 2.153,10 lei, din care 1504,30 lei debit și 648,8 lei cheltuieli de executare datorate de debitorul Directia Generala a Finantelor Publice Iasi . Tertul poprit a răspuns adresei de înființare a popririi comunicind executorului judecatoresc ca a infiintat poprirea, insa doar la nivel formal, intrucit nu s-a primit nici o suma de bani pentru indestularea creantei, potrivit sustinerilor creditorului, necontestate de debitor si tertul poprit.
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către creditor instanța arata că, in acord cu art. 3 din legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a legii 134/2010 privind Codul de procedura civila ,, dispozitiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa . acestuia.,,
Prin urmare, intrucit in dosarul executional 215/2013 al B. D. C. si T. V. B. cererea de executare silita a fost formulata la data de 16.01.2013, anterior intrarii in vigoare a disp. NCPC, prezenta cerere de validare poprire va fi analizata prin prisma vechii reglementări în materie de procedura civila .
În drept, potrivit art. 460 alin. 1 din codul de procedură civilă dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul in care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. Totodată, în conformitate cu prevederile alin. 2 al aceluiași ,,Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit si, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit sa plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi. Terțul poprit, care, cu rea-credință, a refuzat sa-si îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre, cu o suma cuprinsa intre 200 lei si 1000 lei” .
De asemenea, în temeiul art. 456 alin. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1.
Excepții: Calitatea procesuală pasivă în cauza de față apartine persoanelor care au figurat ca părți în cadrul procedurii execuționale, în speță terțul poprit T. Municipiului Iași și debitorul Directia Generala a Finantelor Publice Iasi . Pe cale de consecință, exceptia lipsei calității procesuale pasive a Trezoreriei Iași va fi respinsă, având în vedere că existenta raportului juridic obligational dintre acesta și debitor, priveste fondul cauzei si nu calitatea procesuală pasivă. De asemenea, instanta are in vedere si prevederile art. 2 din art. 2 din Ordinul nr. 2336/2011 emis de Ministerul Finanțelor Publice, care arată că cel târziu în prima zi lucrãtoare de la data primirii de la executorul judecãtoresc sau de la organul fiscal competent în executarea silitã a adresei de înființare a popririi asupra conturilor unei instituții ori autoritãți publice, însoțitã de copia certificatã de pe titlul executoriu, unitatea teritorialã a Trezoreriei Statului va înștiința în scris instituția sau autoritatea publicã cu privire la data primirii adresei de înființare a popririi și suma pentru care se dispune poprirea. La adresa care se transmite instituției sau autoritãții publice se anexeazã situația disponibilitãților de fonduri/creditelor bugetare deschise și neutilizate, dupã caz, prevãzutã în anexa nr. 1, existente la data primirii adresei de înființare a popririi.
Pe fond: Potrivit titlului executoriu, debitorul este Directia Generala a Finantelor Publice Iasi iar pe de altă parte, o hotărâre judecătorească – titlul executoriu în cauză – nu poate rămâne fără efecte în plan patrimonial, atât timp cât, în mod irevocabil, s-a dispus obligarea debitorului la plata unor cheltuieli de judecată .Neexecutarea hotărârii judecătorești în cauză, ar duce la încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articol care consacră dreptul persoanei la un proces echitabil. Astfel Curtea Europeană s-a pronunțat în mod constant în sensul că dreptul la un proces echitabil ar fi iluzoriu dacă ordinea publică internă a unui stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână neoperantă în detrimentul uneia din părți. Neexecutarea unei hotărâri poate în mod indirect să ducă la lăsarea fără conținut a dreptului de acces la o instanță.
Aplicând dispozițiile legale arătate anterior la situația de fapt reținută în cauză, instanța apreciază că terțul poprit T. Iasi, care se află în raport juridic obligațional direct cu Directia Generala a Finantelor Publice Iasi , nu a respectat obligațiile impuse de art. 456 din Codul de procedură Civilă, în sensul că nu a procedat la consemnarea și indisponibilizarea sumelor de bani datorate debitorului.
Sustinerile potrivit carora validarea popririi nu este posibila, intrucit nu sint fonduri cu aceasta destinatie, nu pot fi retinute de instanta . Disp. OG 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii, instituie o procedura speciala pentru executarea silita a obligatiilor de plata ale institutiilor bugetare, unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica putind efectua numai operatiuni privind plati dispuse de catre ordonatorii de credite in limitele creditelor bugetare si a destinatiilor, insa nu contine norme derogatorii de la dreptul comun in materia executarii silite. Debitorul si tertul poprit nu se pot prevala de aceasta dispozitie legala pentru a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor stabilite prin titlul executoriu, ordonatorul de credite avind obligatia sa includa in bugetul de plati creditele necesare pentru achitarea sumelor datorate si stabilite prin titluri executorii. Prin urmare in conditiiile in care nu s-a facut dovada demersurilor necesare pentru a se îndeplini obligația de platã, dispozitiile art. 2 din OG 22/2002 referitoare la termenul de 6 luni, dupa trecerea caruia se poate proceda la excutarea silita nu sint incidente in cauza.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs debitorul Direcția generală a Finanțelor Publice Iași-AFP Iași arătând că prin intermediul Trezoreriei se asigură doar transferurile de sume între instituțiile publice, între agenții economici și băncile comerciale și preluarea sumelor reprezentând impozite și taxe datorate de contribuabili bugetului consolidat al statului. Așadar trezoreria nu datorează sume de bani debitoarei ci deține contul acesteia. OG nr. 22/2002 nu permite Trezoreriei să facă plăți fără acordul ordonatorului de credite. OG nr. 22/2002 reglementează o procedură derogatorie de la dreptul comun în materia executării silite împotriva instituțiilor publice, dispozițiile acestui act normativ fiind imperative, constituționalitatea lor fiind constatată de Curtea Constituțională. Ele instituind o relație directă între creditor și debitor. În cauză s-a emis circulara nr._/21.05.2012 a Cabinetului Secretarului de stat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, astfel încât nu se poate spune că nu s-au făcut demersuri pentru îndeplinirea obligației de plată. Și în situația admiterii cererii de validare, executarea silită, după scurgerea termenului de 6 luni, este restricționată și nu poate avea ca obiect orice sumă deținută sau datorată de terțul poprit, ci, potrivit art. 1 din OG nr. 22/2002, executarea se poate efectua numai asupra acelor sume din care pot fi achitate creanțele stabilite în sarcina instituțiilor publice.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse noi probe.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că recursul nu este fondat urmând a fi respins pentru următoarele motive:
În ce privește calitatea procesuală pasivă a Trezoreriei-terț poprit, instanța de recurs reține că în mod corect prima instanță a apreciat că calitatea procesuală pasivă a fost recunoscută de către chiar de debitor prin art. 2 din art. 2 din Ordinul nr. 2336/2011 emis de Ministerul Finanțelor Publice.Calitatea de terț poprit nu este condiționată de existența unui raport obligațional de tip civil între terțul poprit și debitor, fiind suficient ca terțul poprit să fie ținut de o obligație de transferare în patrimoniul debitorului a unor sume de bani, chiar dacă acest transfer nu are la origine o obligație civilă ci doar un raport fiscal sau o obligație decurgând din administrarea contului. De vreme ce poprirea dă posibilitatea creditorului de interveni chiar într-un raport obligațional schimbând practic beneficiarul obligației, cu atât mai mult creditorul poate în procedura popririi să intervină în simplele transferuri de bani ale debitorului, încasându-și creanța, indiferent de titlul și natura sub care terțul transferă banii către debitor.
În ce privește posibilitatea executării silite doar după trecerea unui termen de 6 luni de la emiterea somației, instanța reține că condiționarea executării silite de trecerea unui termen de 6 luni de la emiterea somației este incidentă potrivit art.2 din OG nr. 22/2002 doar în cazul în care executarea silită nu poate începe sau continua din lipsă de fonduri.
Potrivit acestui text de lege: ,,dacã executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuã din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligatã ca, în termen de 6 luni, sã facã demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de platã. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de platã comunicatã de organul competent de executare, la cererea creditorului. În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de platã în termenul prevãzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executãrii silite potrivit Codului de procedurã civilã și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.”
Debitorul însă nu a oferit niciodată creditorului această explicație după rămânerea definitivă a hotărârii și după dobândirea caracterului executoriu, respectiv că plata nu s-ar putea face din cauza lipsei fondurilor în bugetul special prevăzut pentru aceste creanțe (într-adevăr potrivit art. 1 din OG nr. 22/2002 ,,creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autoritãților publice se achitã din sumele aprobate cu aceastã destinație prin bugetele acestora sau, dupã caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadreazã obligația de platã respectivã. Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autoritãților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate”).
Nici măcar în fața instanței debitorul nu a pretins și nici nu a furnizat probe din care să rezulte că acest sector de buget special prevăzut la art. 1 ar fi gol sau insuficient pentru plata creanței. Această în condițiile în care creanța supusă executării este departe de a putea fi considerată împovărătoare (1504,3 lei și 648,8 cheltuieli de executare).Așadar, neopunându-se creditorilor argumentul lipsei fondurilor, în mod corect aceștia au recurs la procedura executării silite.
În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant în practica sa că o autoritate a statului nu ar trebui să se folosească de pretextul lipsei fondurilor pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească (Budov c. Rusia, Hotărârea din 7 mai 2002; S. c. României, Hotărârea din 6 septembrie 2005). Fiecare stat are datoria de a deține un arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor pozitive ce îi revin, apreciindu-se că statul trebuie prezumat întotdeanua ca fiind solvabil.
Instanta constata că în cauză limitările impuse de art. 1 din OG nr. 22/2002 ar încălca si prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv art. 6 alin. l din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevede dreptul persoanelor fizice si juridice la un proces echitabil. Potrivit hotariirii pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Hornsby c. G., garantiile prevazute de art. 6 din Conventie sunt aplicabile si in faza executarii silite a hotararii judecatoresti Intrucat procesul civil include si faza executarii silite . In caz contrar, ordinea juridica a unui stat, ar permite ca o hotarare definitiva si obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul unei parti, dreptul de acces la o instanta devenind iluzoriu.
Debitorul pretinde că, după rămânerea definitivă și dobândirea caracterului executoriu al titlului de creanță, creditorul nu a făcut o nouă cerere de plată debitorului și a recurs direct la executarea silită.Or, în cauza S. c. Romania, Curtea a statuat ca este excesiv si, prin urmare, contrar dreptului la un proces echitabil, sa se pretinda unui creditor al statului sa recurga la o procedura de executare silita pentru a-si realiza dreptul de creanta stabilit ..
Potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei, in cazul in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Existând un conflict intre norma interna prevazuta de art. 2 din O.G. nr. 22/2002 modificata prin Legea nr. 110/2007 si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in baza art. 20 din Constitutia Romaniei, instanta va inlatura de la aplicare prevederile art. 2 din O.G. nr. 22/2002 modificata. ”.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat ,recursul promovat de debitoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași în privința sentinței civile nr.6591/07.05.2014 a Judecătoriei Iași
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, astăzi ,02.12.2014
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
B.I.E. M.D. M.M. M.G.
Red./Tehnored. M.D.
2 ex/ 08.01..2015
Jud. fond. S. A. F.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1711/2014. Tribunalul IAŞI | Grăniţuire. Decizia nr. 1088/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
