Obligaţie de a face. Decizia nr. 386/2014. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 386/2014 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 386/2014
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.386/A
Ședința publică din 09.10.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. B.
Judecător: S.-T. A. A.
Grefier: R. M.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelului civil formulat de către reclamanții . B. M., cu sediul în B. M., ., ., T. C. I., domiciliat în B. M., ..3A, T. L. R., domiciliată în B. M., ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.685 din data de 29.01.2014, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 25.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi 09.10.2014, când a decis următoarele.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr.685/29.01.2014, pronunțată de Judecătoria B. M. s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . invocată de pârâtul Județul Maramureș și în consecință s-a respins cererea formulată de aceasta împotriva pârâților Județul Maramureș prin Președintele C. Județean Maramureș și S. Județean de Urgență „Dr. C. O.” ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Totodată, s-a respins cererea reclamanților T. C. I. și T. L. R. împotriva pârâților Județul Maramureș prin Președintele C. Județean Maramureș și S. Județean de Urgență „Dr. C. O.” B. M., cu sediul în B. M., .. 31, jud. Maramureș.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanții S.C. M. .. B. M., T. C. I. și T. L. R. l-au chemat în judecată pe pârâtul Județul Maramureș, reprezentat legal prin Președintele C. județean Maramureș solicitând instanței să dispună obligarea acestuia să le permită accesul la terenul proprietatea sa situat în B. M., .. 31, înscris în CF_ B. M., cu nr. cadastral_, în suprafață de 1.259 mp, lot. 2, pentru ca reclamanții să poată efectua lucrările la care s-au obligat prin Actul de parcelare și Contractul de schimb imobiliar, autentificat sub nr. 3320/10.08.2010 de BNP C. S. conform Certificatului de Urbanism nr. 679/09.06.2011.
În motivarea cererii s-a arătat că prin „Actul de parcelare și contract de schimb" autentificat sub nr. 3320/10.08.2010 de BNP Asociați S.-C., Județul Maramureș a dat cu titlu de schimb reclamanților T. L. și T. C., întregul drept de proprietate care l-a avut asupra terenului situat în B. M., .. 31, jud. MM, înscris în CF_ B. M., nr. cadastral_, în suprafață de 1.259 mp, lotul 1. Reclamanții au dat în schimb terenul aflat în B. M., . în CF_ B. M., nr. cadastral_ în suprafață de 1259 mp, lot. 2.
Reclamanții au susținut că actul denumit „Act de parcelare și contract de schimb" autentificat sub nr. 3320/10.08.2010 de BNP Asociați S.-C., este un contract administrativ prin care s-a stabilit în sarcina reclamanților T. I. C. și T. L. R. obligația executării unor lucrări de interes public, respectiv lucrări de reamplasare a stocătorului și a stației de oxigen existente pe terenul Județului Maramureș, care deservesc S. Județean de Urgență „Dr. C. O." B. M., lucrări care necesită realizarea unor construcții de interes public, refacerea rețelei de distribuție oxigen, rețelei de energie electrică, căi de acces, etc. toate acestea trebuind să se realizeze în vederea asigurării bunului mers al serviciilor publice oferite de S. Județean.
Scopul și cauza pentru care Județul Maramureș a încheiat contractul de schimb a fost acela de a îmbunătății funcționarea heliportului, deoarece anterior încheierii contractului cât și în prezent, serviciile medicale care necesită transport aerian se desfășurau și se desfășoară cu foarte mare dificultate de către S. Județean. Astfel că, terenul care a făcut obiectul contractului de schimb a devenit de interes public prin destinația acordată.
Reclamanții au precizat că printr-un înscris denumit „Acord" pe care l-au încheiat cu S. Județean de Urgență „Dr. C. O. B. M. la data de 14.07.2010, s-au stabilit obligațiile de reamplasare a construcțiilor fixându-se ca termen de finalizare a lucrărilor 14.07.2011. Acest termen de finalizare nu a fost menționat și în contractul de schimb încheiat cu intimata, prin urmare nu este operabil. Apoi, la încheierea acordului consimțământul lor a fost viciat, întrucât S. Județean de Urgență „Dr. C. O." B. M. nu le-a adus la cunoștință că la edificarea construcțiilor, a stocătorului și a stației de oxigen, autoritatea publică nu a deținut niciun document tehnic, Certificat de urbanism ISCiR, ISU, autorizație de construire, de fapt niciun act sau aviz prevăzut de Legea 50/1991, consimțământul fiindu-le afectat de eroare. P. urmare, prin Acordul și Actul de parcelare și contractul de schimb s-au creat în sarcina lor obligații care presupuneau reamplasarea unor construcții ce nu existau din punct de vedere legal.
Reclamanții au susținut că a trebuit să întocmească toată documentația pentru a intra în legalitate cu construcțiile care erau edificate și care urmau să fie reamplasate și în final, după obținerea autorizațiilor cerute de lege, pârâtul nu le-a permis să reamplaseze obiectivele stabilite în contract pe terenul proprietatea sa.
Reclamanții au învederat că au obținut Certificatul de urbanism la data de 22.07.2009 în vederea autorizării lucrărilor de construcții pentru Clinică medicală multifuncțională, apoi Certificatul de urbanism nr. 445/28.04.2010 pentru împrejmuire teren, la data de 09.06.2011 s-a emis Certificatul de urbanism nr. 697 în scopul reamplasării stocătorului de oxigen și distribuitorului automat, iar la 02.09.2011 s-a emis Autorizația de construire pentru reamplasarea stocătorului și stației de oxigen. În ceea ce privește imposibilitatea lor materială de executare a obligațiilor contractuale reclamanții au susținut că nu a fost previzibilă la momentul încheierii contractului și la momentul stabilirii termenului de finalizare menționat în Acord, prin urmare nu au nicio culpă, culpa aparținând pârâtului și Spitalului de Urgență.
În drept, s-au invocat prevederile art. 18 alin. 1 coroborat cu alin. 4 lit. c, art. 8 alin. 1 teză finală și alin. 2 din Legea 554/2004, 274 Cod procedură civilă.
Pârâtul Județul Maramureș, reprezentat legal prin Președintele Consiliul județean Maramureș a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S.C. M. ., arătând că societatea comercială nu a fost parte semnatară a Actului de parcelare și Contract de schimb imobiliar și nici a Acordului nr._/14.07.2010 încheiat cu S. județean.
Contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. 4141/2.09.2010, prin care pârâții T. I. C. și T. L. R. au vândut societății comerciale M. .. cota de ½ ( din 1259 mp) din terenul proprietatea județului Maramureș, dat la schimb pârâților, este nul, are o cauză ilicită, deoarece la data încheierii tranzacției - 02.09.2010 vânzătorii nu aveau consolidat dreptul de proprietate. Potrivit Actului de parcelare și Contract de schimb", schimbul de terenuri are loc numai cu condiția efectuării de către copermutanți a tuturor lucrărilor descrise în contract, în caz contrar județul Maramureș având dreptul să rezoluționeze - la expirarea termenului, contractul respectiv.
Reclamanta S.C. M. Corn S.R.L. nu are temei legal să solicite obligarea intimatului să-i permită accesul la teren "pentru a executa lucrările", cu care nu are nicio legătură.
Pe fond, a arătat că acțiunea reclamanților T. lacob C. și T. L. R. este lipsită de obiect, întrucât în acordul încheiat de reclamanți cu S. județean, care face parte integrantă din „Actul de parcelare și Contract de schimb" s-a prevăzut un termen limită până la care reclamanții trebuiau să execute lucrările de mutare a stocatorului și stației de oxigen, și anume până la data de 14 iulie 2011, iar cum aceștia nu au executat lucrările la care s-au obligat și nici nu au cerut în termen prelungirea valabilității Acordului și a Contractului de schimb, Județul Maramureș a avut dreptul să rezolutioneze unilateral, de plin drept, actul de schimb, în temeiul pactului comisoriu expres prevăzut în Contract, fapt care s-a materializat prin adresa noastră nr. 3994/04.08.2011.
Pârâtul a învederat că reclamanții intenționează a înlătura consecințele pactului comisoriu expres de rezolvire a contractului de schimb, în pofida faptului că au ignorat termenul contractual de 1 an pentru executarea lucrărilor, propus chiar de către ei.
Reclamanții nu au înțeles nici să notifice în termen județul Maramureș, despre așa-zisa "imposibilitate" de executare a obligațiilor contractuale, deși aveau posibilitatea să solicite în termenul contractual, eventuala prelungire a Acordului încheiat cu S. Județean și a valabilității Contractului de schimb.
Reclamanții au fost interesați să vândă cota de ½ din terenul județului Maramureș către S.C. M. . - operațiune efectuată imediat după încheierea contractului de schimb, cu încălcarea clauzei contractuale în care s-a specificat clar că schimbul devine valabil numai după efectuarea lucrărilor menționate în contract.
Contrar susținerilor reclamanților, nu se poate dovedi că au întâmpinat "dificultăți" în obținerea Autorizațiilor de demolare/construire – deoarece Primăria municipiului B. M. le-a eliberat cele două Autorizații în aceeași zi (și demolarea, și construirea), respectiv la doar două zile de la data înregistrării cererilor.
Trecând la soluționarea cererii, prima instanță a reținut că la data de 10.08.2010 între Județul Maramureș și T. C. I. și T. L. R. s-a încheiat contractul de schimb, autentificat sub nr. 3320, contract prin care pârâtul a primit terenul situat în B. M., . nr. cadastral_, în schimbul terenului situat în B. M., .. 31, cu nr. cadastral_ pe care l-au cedat petenților.
P. același contract s-a stabilit în sarcina reclamanților T. C. I. și T. L. R. obligația de a realiza lucrările de reamplasare a stocătorului și a stației de oxigen existente pe terenul C. Județean Maramureș pe terenul primit în schimb prin contract.
Potrivit aceluiași contract de schimb, pentru efectuarea lucrărilor menționate era necesar acordul scris al Spitalului Județean Dr. C. O. din B. M., acord care exista la data încheierii actului de schimb.
Astfel, în data de 14.07.2010, S. Județean Dr. C. O. din B. M. a emis actul nr._ prin care și-a exprimat acordul cu privire la reamplasarea stocătorului ș a stației de oxigen, reclamanții T. C. I. și T. L. R. asumându-și obligația de a obține toate autorizațiile necesare în acest scop și să efectueze aceste lucrări până în data de 14.07.2011.
În contractul de schimb s-a stipulat că acest act nr._/14.07.2010 face parte integrantă din acesta, iar neefectuarea acestor lucrări dă dreptul Județului Maramureș să considere ca rezolvit de plin drept acest contract fără notificare prealabilă.
Coroborând prevederile contractului de schimb cu cele ale actului nr._/14.07.2010, prima instanță a reținut că reclamanții T. C. I. și T. L. R. aveau obligația să efectueze lucrările de reamplasare a stocătorului și a stației de oxigen după obținerea autorizațiilor necesare în acest scop, până în data de 14.07.2011, neefectuarea acestor lucrări în termenul stipulat atrăgând rezoluțiunea de drept a contractului fără notificare prealabilă. Această ultimă prevedere constituie un pact comisoriu expres de gradul patru, pact care, odată neîndeplinită obligația asumată de către reclamanții copermutanți, duce la rezoluțiunea contractului de schimb începând cu data de 14.07.2011, fără a fi necesară intervenția instanței și nici notificarea prealabilă, în acest sens, a reclamanților.
Reclamanții T. C. I. și T. L. R. nu și-au îndeplinit obligația de a reamplasa stocătorul și stația de oxigen până la data de 14.07.2011, demarând tardiv procedura de solicitare a autorizațiilor necesare în acest scop.
Astfel, certificatul de urbanism nr. 679 din 09.06.2011 a fost solicitat a fi eliberat în data de 26.05.2011 (fila 26 din dosarul_ ), iar autorizația de construire nr. 413/2.09.2011 fiind solicitată prin cererea înregistrată în 29.08.2011 (fila 27 din dosar_ ).
Prima instanță a apreciat că edificarea construcțiilor fără autorizațiile necesare nu constituia un impediment în respectarea clauzelor contractuale, așa cum susține reclamanții, întrucât executarea acestora nu a fost condiționată legal sau contractual de reglementarea, în prealabil, a situației juridice a construcțiilor, cu atât mai mult cu cât S. Județean B. M. este bunul Județului Maramureș, iar acesta a fost de acord cu schimbarea amplasamentului bunurilor sale.
Apreciind că la data formulării cererii de către reclamanți contractul de schimb era rezoluționat, căci pârâtul a înțeles să se prevaleze de pactul comisoriu expres de gradul patru introducând la Tribunalul Maramureș o cerere în acest sens la data de 21.09.2011, prima instanță a respins cererea reclamanților T. C. I. și T. L. R. .
În ceea ce o privește pe reclamanta . prima instanță a reținut că aceasta nu este titulara obligației de a reamplasa stocătorul și stația de oxigen pe terenul asupra căruia a dobândit o cotă parte de proprietate prin cumpărare de la reclamanții T. C. I. și T. L. R. și, în consecință, nu are calitate procesuală activă.
Reclamanții S.C. M. .., T. C. I. și T. L. R. au declarat apel solicitând în principal casarea sentinței civile nr. 685/29.01.2014 a Judecătoriei B. M. și anularea încheierii de ședință din 18.12.2013, și pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, schimbarea sentinței civile nr. 685/29.01.2014 în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat și taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
În motivarea apelului reclamanții au învederat că prin încheierea din data de 18.12.2013 instanța de fond a respins excepția de nelegalitate a actului intitulat „Acord" încheiat în 14.07.2010 între S. Județean de Urgență „ Dr. C. O. „ B. M. încălcând regulile privitoare la competență.
Astfel, în opinia apelanților, judecătoria nu era competentă material să soluționeze excepția de nelegalitate invocată prin acțiunea dedusă judecății căci în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea 554/2004 în vigoare la data introducerii acțiunii, instanța în fața căreia s-a invocat excepția va trebui să suspende cauza și să sesizeze instanța de contencios competentă. Instanța de fond trebuia să se pronunțe asupra cererii de sesizare a instanței de contencios cu soluționarea excepției de nelegalitate și nu să soluționeze excepția.
în motivarea încheierii atacate, prima instanță a invocat prevederile art. 4 din Legea 554/2004, așa cum au fost modificate prin Legea 76/2012, dar a omis faptul că excepțiile de nelegalitate invocate după . NCPC, într-un litigiu aflat pe rol la data intrării în vigoare a NCPC și a modificărilor Legii nr. 554/2004, rămân supuse normelor în vigoare la data inițierii procesului. Mai precis, dispozițiile articolului 4 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la momentul declanșării litigiului în care a fost invocată excepția vor continua să se aplice tuturor proceselor aflate pe rol la data de 14 februarie 2013.
Mai mult, conform dispozițiilor tranzitorii cuprinse în articolul 3 din Legea nr. 76/2012, unui proces nu îi vor putea fi aplicabile niciodată ambele coduri de procedură civilă - un litigiu pornit înainte de 15 februarie 2013 va fi finalizat conform dispozițiilor vechiului cod de procedură civilă, nici o dispoziție a noului cod neputându-i fi aplicabilă.
Astfel, în contextul noului principiu al procedurii civile potrivit căruia procesul se încheie sub aceeași lege de procedură sub care a și început, modificările în materia soluționării excepției de nelegalitate vor fi aplicabile doar litigiilor pornite ulterior intrării în vigoare a NCPC.
P. invocarea unei excepții de nelegalitate nu se declanșează un nou litigiu în condițiile art. 192 NCPC care să fie supus dispozițiilor legale în vigoare la data declanșării sale, ci se rezolvă doar un incident procedural, care, în procesele pornite după 15 februarie 2013, va fi soluționat de către instanța care soluționează litigiul principal în cadrul căruia va fi invocată excepția.
P. urmare, toate excepțiile de nelegalitate invocate în litigii aflate pe rol la data intrării în vigoare a NCPC și a Legii nr. 76/2012 vor trebui să fie soluționate de către instanțele de contencios administrativ, numai excepțiile de nelegalitate invocate în litigii pornite după 15 februarie 2013 urmând a fi soluționate conform dispozițiilor legale modificate prin Legea nr. 76/2012.
Apelanții au învederat că prezentul litigiu a fost înregistrat inițial pe rolul Tribunalului Maramureș la data de 17.11.2011 si ulterior a fost declinat la Judecătoria B. M. și a fost înregistrat sub nr. de dosar_ .
Apelanții au mai invocat prevederile art. 105 din C., conform căruia: actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competență de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în condițiile prevăzute de lege.
Instanța de fond care analizează cererea de chemare în judecată, este datoare să stabilească în mod obiectiv împrejurările de fapt necesare, să administreze toate probele concludente și apte să furnizeze informații relevante, complete și suficiente, urmând ca în raport de starea de fapt reținută, să se pronunțe în mod corespunzător și concordant cu rezultatul cercetării judiciare efectuate. În cauză, nu s-a realizat acest lucru, prima instanță nefiind preocupată în a verifica și stabili corect situația de fapt și de drept aplicabilă speței. P. soluționarea excepției de nelegalitate de către Judecătoria B. M., instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de sesizare a instanței de contencios administrativ cu soluționarea excepției de nelegalitate și astfel a încălcat dreptul la apărare al reclamanților, dar totodată a soluționat procesul fără a intra într-o reală cercetare a fondului. Abia după pronunțarea asupra excepției de nelegalitate a instanței competente, se poate spune că instanța de fond ar fi făcut o reală cercetare a fondului, motiv pentru care se impune admiterea apelului, casarea sentinței civile nr. 685/29.01.2014 și anularea încheierii din 18.12.2013 și trimiterea cauzei în rejudecare instanței de fond.
Cu privire la petitul subsidiar, apelanții au susținut că, potrivnic celor reținute de instanța de fond, din probele administrate în cauză și raportat la temeiurile de drept invocate, în speță se impunea admiterea acțiunii întrucât motivele invocate în susținerea acesteia au fost întemeiate și argumentate pe parcursul judecății cauzei.
În mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. MARUAN1 .. întrucât, chiar dacă nu este titulara obligației de a reamplasa stocatorul și stația de oxigen, aceasta este proprietara terenului înscris în CF_ B. M. nr. cadastral_ în suprafață de 1.259 mp.
Apelanții T. C. I. și T. L. R. au susținut că la încheierea contractului de schimb și acordului consimțământul lor a fost viciat, întrucât S. Județean de Urgență „Dr. C. O." B. M. nu le-a adus la cunoștință că la edificarea construcțiilor: stocător și stație de oxigen, autoritatea publică nu a deținut niciun document tehnic, niciun aviz prevăzut de Legea 50/1991. Astfel că prin Acordul și Actul de parcelare și contractul de schimb s-au creat în sarcina reclamanților obligații care presupuneau reamplasarea unor construcții care din punct de vedere legal nu existau.
P. urmare, aceștia au fost nevoiți să întocmească toată documentația pentru a intra în legalitate cu construcțiile edificate care trebuiau să le reamplaseze, iar imposibilitatea materială de executare a obligațiilor contractuale a reclamanților nu a fost previzibilă la momentul încheierii contractului de schimb și la momentul stabilirii termenului de finalizare menționat în Acordul încheiat între S. Județean de Urgență „ Dr. C. O. " B. M. la data de 14.07.2011.
Nu în ultimul rând instanța de fond nu a avut în vedere la soluționarea cauzei adresa nr._ din 02.10.2013 emisă de S. Județean către Consiliul Județean Maramureș, în care se arată necesitatea menținerii contractului de schimb și a efectuării lucrărilor de reamplasare a construcțiilor la care s-au obligat reclamanții.
Intimatul JUDEȚUL MARAMUREȘ, reprezentat prin Președintele C. Județean Maramureș, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului, apreciind că instanța de fond a respins în mod întemeiat și legal excepția de nelegalitate a actului civil "Acord" încheiat la data de 14.07.2010 între S. Județean de Urgență "Dr.C. O. " B. M. și reclamanții - apelanți T. C. I. și T. L. R..
P. încheierea civilă din 23.02.2012 a Tribunalului Maramureș- secția de contencios administrativ definitivă, neatacată, s-a stabilit că întreg litigiul dedus judecății este de natură civilă și nu are nicio legătură cu contenciosul administrativ.
În ceea ce privește aplicarea în litigiul dedus judecății a prevederilor Noului Cod de Procedură Civilă, intimatul a învederat că această critică este lipsită de substanță, mai ales că și în reglementarea anterioară NCPC, art. 4 din Legea nr. 554/2004 cu privire la excepția de nelegalitate a avut, în esență, același conținut, doar ulterior, a devenit altfel structurat.
Intimatul a apreciat că sentința atacată este legală și temeinică, deoarece reclamanții T. C. I. și T. L. R. nu și-au executat în termenul legal obligația de a reamplasa ( pe cheltuiala lor) stocatorul și stația de oxigen - termenul limită asumat în acest sens fiind data de 14.07.2011, astfel că la data formulării cererii de chemare în judecată contractul de schimb imobiliar era rezoluționat de plin drept, în temeiul pactului comisoriu expres de gradul patru stipulat în contract.
Intimatul S. Județean de Urgenta "Dr. C. O." a solicitat respingerea apelului formulat de reclamanții-apelanți apreciind că sentința civilă nr. 685/29 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria B. M. este temeinică și legală.
Apelul este nefondat.
Apelanții au criticat încheierea de ședință din data de 18.12.2013 susținând că prima instanță, respingând excepția de nelegalitate a actului intitulat "Acord" încheiat la data de 14.07.2010 între S. Județean de Urgență "Dr.C. O. " B. M. și reclamanții - apelanți T. C. I. și T. L. R., și-a încălcat competența materială care revenea, în opinia lor, Tribunalului Maramureș-secției de contencios administrativ și fiscal.
Tribunalul reține însă din considerentele care au fundamentat soluția referitoare la excepția de nelegalitate invocată de reclamanți că prima instanță a înțeles să respingă cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ, iar nu excepția de nelegalitate însăși.
Astfel, potrivit art. 4 din Legea 554/2004 în forma în vigoare la data invocării excepției, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul.
Or, așa cum rezultă din încheierea civilă din data de 18.12.2013, judecătoria s-a pronunțat asupra „excepției de nelegalitate” apreciind, pe de o parte, că „Acordul” nr._/14.07.2010 încheiat între reclamanții T. C. I. și T. L. R. și S. Județean de Urgență Dr. C. O. B. M. nu are caracter de act administrativ nefiind emis de o autoritate publică în regim de putere publică în înțelesul art. 2 din Legea 554/2004, modificată și, pe de altă parte, că de acest act nu depinde soluționarea fondului litigiului dedus judecății.
Așadar, prima instanță a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 4 din Legea 554/2004 pentru sesizarea instanței de contencios administrativ și s-a pronunțat în sensul respingerii cererii de sesizare, chiar dacă exprimarea nu a fost una potrivită. Excepția de nelegalitate fiind invocată în fața sa, prima instanță era competentă a soluționa cererea reclamanților apelanți de sesizare a instanței de contencios administrativ.
Este adevărat că prima instanță s-a raportat greșit la forma art. 4 din Legea 554/2004 modificată prin art. 54 din Legea 76/2012 în condițiile în care excepția de nelegalitate a fost invocată la data de 16.11.2011 mai înainte de apariția Legii 76/2012, însă prevederile legale referitore la condițiile în care poate fi cercetată legalitatea unui act administrativ pe cale de excepție, pe care s-a întemeiat soluția din încheierea civilă din data de 18.12.2013, se regăsesc întocmai atât în textul art. 4 din Legea 554/2004 nemodificat, cât și în cel modificat prin art. 54 din Legea 76/2012.
Ca urmare, reținând că prima instanță nu a analizat în nici un fel legalitatea actului intitulat „Acord”, ci exclusiv îndeplinirea condițiilor legale pentru admisibilitatea cercetării legalității acestui act pe calea excepției invocate în cadrul procesului aflat pe rolul său, Tribunalul apreciază că sunt neîntemeiate criticile apelanților referitoare la încălcarea regulilor privitoare la competența materială a instanțelor.
Tribunalul apreciază că nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 297 al. 1 Cod procedură civilă pentru a adopta soluția de anulare și trimitere a cauzei spre rejudecare, deoarece părțile au fost legal citate și judecătoria, prin considerentele expuse, s-a pronunțat asupra fondului cauzei.
Corect a soluționat prima instanță și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S.C. M. .., căci calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății.
S.C. M. .. nu a participat la încheierea actului de parcelare și contract de schimb imobiliar autentificat sub nr. 3320/10.08.2010 de BNP C. S. invocat ca temei al pretențiilor lor față de intimatul Județul Maramureș, ci a dobândit ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. 4141/2.09.2010 încheiat cu reclamanții apelanți T. I. C. și T. L. R., cota de ½ parte din terenul în suprafață de 1295 mp cu nr. cad._ înscris în CF_ B. M. ce a constituit obiectul material al schimbului imobiliar menționat, fiind succesor cu titlu particular al acestora în privința dreptului ce i-a fost transmis.
În această calitate, S.C. M. .. este terț desăvârșit față de obligațiile asumate de autorii săi prin contractul de schimb imobiliar autentificat sub nr. 3320/10.08.2010, chiar dacă obligațiile au legătură cu dreptul de proprietate ce i-a fost transferat.
Cu alte cuvinte, obligația de a reamplasa stocătorul și stația de oxigen asumată de apelanții reclamanți T. I. C. și T. L. R. față de intimatul Județul Maramureș nu s-a transmis asupra apelantei reclamante S.C. M. .. și, întrucât pretenția pe care a formulat-o prin cererea de chemare în judecată – de a i se permite accesul pe terenul intimatului – este raportată exclusiv la această obligație, în mod corect s-a reținut că nu și-a justificat calitatea procesuală activă.
Tribunalul apreciază ca fiind legală și temeinică și soluția primei instanță de respingere a cererii reclamanților apelanți T. I. C. și T. L. R..
P. convenția intitulată „Act de parcelare și contract de schimb" autentificată de BNP Asociați S.-C. sub nr. 3320/10.08.2010 (f.51-54 dosar nr._ ) apelanții T. I. C. și T. L. R., în calitate de copermutanți, și-au asumat obligația de a realiza lucrările de reamplasare a stocătorului și a stației de oxigen existente pe terenul Județului Maramureș care deservesc S. Județean de Urgență „Dr. C. O." B. M. pe terenul pe care l-au primit prin schimbul imobiliar. Contractul enumeră lucrările asumate cei doi copermutanți și stipulează faptul se vor realiza pe baza acordului scris al Spitalului Județean de Urgență „Dr. C. O." B. M. nr._/14.07.2010 care face parte din contract.
Astfel, prin voința concordantă a copermutanților, acordul nr._/14.07.2010 a devenit parte a contractului de schimb, iar termenul de finalizare a lucrărilor menționat în acord- 14.07.2011- a devenit, contrar susținerilor reclamanților – un termen convențional.
Reclamanții au pretins că la încheierea acordului scris nr._/14.07.2010 consimțământul lor a fost viciat întrucât nu au cunoscut faptul că edificarea construcțiilor stocător și stație de oxigen s-a realizat fără documente tehnice: certificat de urbanism, avize, autorizație de construire și au susținut că, din pricina inexistenței autorizației de construire a stocătorului și stației de oxigen, pentru a-și îndeplini obligația de reamplasare a acestor construcții au fost nevoiți a întocmi în prealabil întreaga documentație pentru .. După ce au realizat documentația necesară respectării obligațiilor contractuale, cocontractantul nu le-a mai permis accesul la construcții, invocând expirarea termenului contractual.
Tribunalul constată că reclamanții apelanți nu au solicitat concret anularea actului juridic sau a vreunei clauze a acestuia ca și consecință a pretinsei nevalabilități a consimțământului ci, dimpotrivă, prin acțiunea promovată au urmărit tocmai executarea contractului, inclusiv a obligațiilor pe care și le-au asumat în condiții de „consimțământ viciat”.
Față de această situație, Tribunalul apreciază că reclamanții apelanți T. I. C. și T. L. R. au invocat eroarea ca viciu de consimțământ exclusiv în raport de termenul pe care și l-au asumat pentru executarea obligațiilor contractuale, respectiv 14.07.2011 și, în consens cu cele reținute de prima instanță, constată că aceștia nu au dovedit că inexistența autorizației de construire pentru stocător și stația de oxigen a fost hotărâtoare pentru respectarea termenului contractual.
Având în vedere dispozițiile art. 969 cod civil conform cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, Tribunalul constată că în mod corect a concluzionat prima instanță că cererea reclamanților de a interveni în contractul de schimb autentificat sub nr. 3320/10.08.2010 în sensul obligării pârâtului cocontractant Județul Maramureș a permite (a accepta) executarea obligației contractate peste termenul convenit este neîntemeiată, mai ales în condițiile în care părțile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV potrivit căruia, în caz de neexecutare în termen, contractul se consideră desființat de drept fără punere în întârziere.
Adresa nr._ din 02.10.2013 emisă de S. Județean de Urgență „Dr. C. O." B. M. este irelevantă, poziția asumată în cauză a acestui intimat fiind cea exprimată în cuprinsul întâmpinărilor.
Față de considerentele expuse, în baza art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul va păstra încheierea de ședință din data de 18.12.2013 și sentința civilă nr. 685/29.01.2014 pronunțate de Judecătoria B. M., respingând apelul declarat de apelanții S.C. M. .., T. I. C. și T. L. R. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții S.C. M. .., cu sediul în B. M., ./123, jud. Maramureș, T. C. I., domiciliat în B. M., .. 3A, jud. Maramureș și T. L. R. domiciliată în B. M., . împotriva încheierii de ședință din data de 18.12.2013 și a sentinței civile nr. 685/29.01.2014 pronunțate de Judecătoria B. M., ca neîntemeiat.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 09.10.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G. B. S. T. A. A. R. M.
Red./Tehnred./G.B./14.01.2015/7ex.
Red./Judecător la fond:D. D. R.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 342/2014. Tribunalul... | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 387/2014. Tribunalul... → |
|---|
