Contestaţie la executare. Decizia nr. 418/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 418/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 3503/332/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 418/R
Ședința publică de la 02 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător A. B.
Judecător M. P.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta intimată Direcția Generala a Finanțelor M. și Administrația Finanțelor Publice Vînju M., împotriva sentinței civile nr.2967/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vînju M., în contradictoriu cu intimata contestator H. A. C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns cj P. G. pentru recurenta intimată, avocat G. R. pentru intimata parata, lipsa fiind intimata parata Hînsea A. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Cj P. G. pentru recurente a depus la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra recursului;
Cj P. G. pentru recurente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, respingerea contestației la executare.
A arătat că inspecția fiscală stabilește debite/ obligații fiscale suplimentare față de cele calculate pe baza declarațiilor privind venitul estimat de contribuabil, iar debitul de 1056 lei este un debit restant din anul 2007 și nu ulterior anului 2009, astfel că procedura de executare silită demarată de organul fiscal pentru emiterea și comunicarea titlului executoriu și a somației îndeplinesc toate cerințele de regularitatea și legalitate .
Avocat Gogâlțan R. pentru intimata contestatoare a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin contestația adresată Judecătoriei Vînju M. la data de 30.10.2012, contestatoarea H. A. C., în contradictoriu cu intimatele Direcția G. a Finanțelor Publice M. și Administrația Finanțelor Publice Vînju M., a formulat contestație la executare, solicitând anularea somației de plată și a titlului executoriu nr._/28.08.2012, emise de A.F.P. Vînju M., pentru suma de 1.056 lei impozit pe veniturile aferente anului 2007 și obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a susținut că la data de 19.10.2012, AFP Vînju M. i-a comunicat somația de plată și titlul executoriu nr._/28.08.2012, prin care a fost somată să achite suma de 1056 lei, reprezentând impozit pe venituri din activități independente aferente anului 2007.
Contestatoare apreciază că somația de plată și titlul executoriu sunt nelegale urmând a fi desființate, pe considerentul că în anul 2009 a făcut obiectul unei inspecții fiscale generale desfășurate de AFP Orșova, unde avea în perioada respectivă domiciliul fiscal.
În această împrejurare, inspectorii fiscali au verificat ansamblul declarațiilor fiscale precum și modul de îndeplinire a obligațiilor fiscale pentru anii 2003, 2004, 2005, 2006 și 2007 inclusiv.
La finalizarea inspecției fiscale a fost încheiat raportul de control nr. 4567 din 20.03.2009, prin care au fost stabilite obligațiile de plată ce îi reveneau în urma constatărilor făcute, emițându-se în acest sens decizia de impunere nr. 146 din 20.03.2009, privind impozitul pe venit stabilit suplimentar, iar pentru anul 2007, inspectorii nu au stabilit nici o obligație de plată, rezultând astfel că obligațiile fiscale aferente anului 2007 au fost îndeplinite corect și exact.
Contestatoarea și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 399 și urm. C.pr.civ. și ale art. 172-173 C.pr.fisc.
În dovedirea contestației, contestatoarea a depus la dosar: somația de plată și titlul executoriu nr._/28.08.2012, avizul de inspecție fiscală, decizia de nemodificare a impozitului pe venit nr. 147 din 20.03.2009, decizia de impunere nr. 146/20.03.2009 și raportul de inspecție fiscală.
Intimata, legal citată a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În apărare, intimata a depus la dosar: somația de plată și titlul executoriu nr._.
Prin sentința civilă nr. 2967/12.12.2012 Judecătoria Vînju M. a admis contestația la executare silită formulată de contestatoarea H. A. C., în contradictoriu cu intimatele Direcția G. a Finanțelor Publice M. și Administrația Finanțelor Publice Vînju M.. A desființat titlul executoriu nr._ din 28.08.2012 și anulat formele de executare începute în baza acestuia, inclusiv somația nr._ din 28.08.2012, în privința debitoarei Hînsea A. C., ca nelegale. A obligat pe intimate să plătească petentei suma de 595,10 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța acestă sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Petenta a contestat somația și titlul executoriu nr._/28.08.2012, în baza cărora aceasta a fost somată să plătească suma de 1.056 lei, reprezentând impozit pe venituri din activități independente aferente anului 2007.
Instanța a constat că în perioada 09-20.03.2009, petenta, în calitate de persoană fizică care exercită profesii liberale, și anume aceea de avocat, a fost supusă unui control fiscal general, ce a cuprins în verificare perioada de la 01.01.2003, până la data de 31.12.2007.
În urma acestui control fiscal a fost încheiat un raport de control în care inspectorii fiscali nu au stabilit nici o obligație suplimentară de plată pentru anul 2007.
Inspecția fiscală a reținut că petenta a depus declarația privind veniturile estimat pentru anul 2007, la A.F.P. Cujmir, unde a fost înregistrată sub nr. 494/26.02.2007, estimând un venit net de 6.600 lei. În baza acestei declarații, A.F.P. Cujmir a emis decizia de impunere nr._ din 26.02.2007pentru venitul net estimat de 6.600 lei, stabilind pentru petentă o obligație anticipată de plată, cu titlu de impozit pe venituri, în sumă de 1.056 lei.
Începând cu anul 2007, petenta are domiciliul fiscal la Orșova, stabilit potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) și alin. (31 și 32) din OG nr. 92/2003 și, în consecință, a depus declarația pentru veniturile realizate în anul 2007 la A.F.P. Orșova, unde a fost înregistrată sub nr. 3563 din 14.05.2008. Acest organ fiscal (A.F.P. Orșova) a emis decizia de impunere anuală pentru venitul net anual impozabil de 8.881 lei, stabilind un impozit pe venitul net anual impozabil datorat de petentă de 1.421 lei, ce cuprinde atât impozitul plătit anticipat de 1.056 lei, în temeiul deciziei de impunere emisă de A.F.P. Cujmir la 26.02.2007, dar și diferența de 365 lei ( până la 1.421 lei), reprezentând diferență de impozit anual de regularizare stabilit în plus pentru anul 2007 (aferentă diferenței dintre venitul net anual realizat de 8.881 lei și venitul net anual estimat de 6.600 lei, conform declarației de impunere dată de petentă la începutul anului 2007, sumă ce a fost înregistrată în evidența A.F.P. Orșova cu B.D. nr. 212/18.11.2008.
Potrivit art. 94 C.pr.fisc. (OG nr. 92/2003), Inspecția fiscală are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferențelor obligațiilor de plată și accesoriilor aferente acestora.
Astfel, instanța apreciat că, în mod corect, organul fiscal nu mai poate stabili ulterior controlului inspecției fiscale alte obligații de plată suplimentare, în lipsa unor informații noi necunoscute la data controlului sau a unor documente noi relevante, cum prevăd dispozițiile art. 1051 OG nr. 92/2003, ceea ce nu este cazul în speță.
Având în vedere aceste considerente, instanța, apreciind întemeiată cererea petentei, a admis contestația la executare și, pe cale de consecință a dispus anularea titlului executoriu nr._/28.08.2012 și a formelor de executare silită începute în baza acestuia, inclusiv somația nr._ din 28.08.2012, în privința debitoarei Hînsea A. C., ca nelegale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs DGFP M. și AFP Vînju M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs au susținut că în mod nelegal instanța de fond a statuat că ulterior controlului Inspecției fiscale, organul fiscal nu poate stabili obligații de plată suplimentare, de vreme ce suma în discuție de 1056 lei este un impozit anticipat, restant, aferent anului 2007 ce a fost stabilit de AFP Cujmir pe baza declarației contestatoare privind veniturile estimate din activități independente aferente anului 2007-cu număr de înregistrare 494/26.02.2007.Petenta nu a putut face dovada plății acestei sume, controlul fiscal și rezultatul acestuia având alt scop decât stabilirea plății impozitului pe venituri estimate.
Intimata contestatoare H. A. C. a formulat întîmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat întrucât în cursul anului 2009 s-a efectuat o inspecție fiscală de AFP Orșova unde avea domiciliul fiscal,inspectorii fiscali verificând ansamblul declarațiilor fiscale și modul de îndeplinire al obligațiilor fiscale în perioada 2003-2007 ,iar la finalizarea acestei inspecții a fost încheiat raportul de control cu nr. 4567/2009 stabilindu-se obligațiile ce-i reveneau și emițându-se decizia de impunere nr.146/2009 privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată de inspecția fiscală ,precum și decizia nr.147/20.03.2009 din care rezultă că pentru anii 2003-2007 nu există diferențe de plată.
DGFP M. a formulat concluzii scrise la termenul din 2.04.2013.
Verificând sentința atacată prin prisma art. 304, 304 ind. 1 ,306 alin.2 c.pr.civ. instanța constată recursul întemeiat.
Astfel, potrivit art. 81 alin. 1 din legea 571/2003 republicată intimata contestatoare a depus la AFP Cujmir declarația privind venitul estimat pentru anul 2007, declarație în baza căreia, potrivit art. 82 din același act normativ organul fiscal a calculat un impozit pe venit în sumă de 1056 lei, ce trebuia achitată în cursul anului 2007 în modalitatea stabilită.
Ulterior în cursul anului 2007 aceasta și-a schimbat domiciliul fiscal pe raza AFP Orșova, astfel că a depus declarația privind venitul anul realizat la acest organ fiscal care a stabilit un impozit pe venitul anual realizat de 1421 lei.
Deși, intimata contestatoare invocă împrejurarea că a făcut obiectul inspecției fiscale care conform deciziei nr.147/20.03.2009 a stabilit că pentru anii 2003-2007 nu există diferențe de plată, această concluzie a organului fiscal nu conduce la concluzia că debitul de 1056 lei reprezentând impozitul stabilit anticipat a fost achitat de către contestatoare, în lipsa altui înscris doveditor.
Potrivit art. 94 din OG 92/2003 republicat obiectul inspecției fiscale îl constituie verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili, organul fiscal urmând a analiza și evalua informațiile fiscale în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse.
Prin urmare cu ocazia controlului organul fiscal procedează la verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din evidența contabilă a contribuabilului și modalității de calcul a impozitului respectiv, dacă în raport de cele verificate există debite sau obligații fiscale suplimentare față de cele calculate pe baza declarațiilor estimative.
In aceste condiții raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere nr.146/2009 în sensul că nu există diferență de plată ,nu se referă și nu au nici o consecință asupra debitului de 1056 lei, calculat în baza veniturilor estimative stabilind doar că în raport de declarațiile fiscale ale persoanei fizice și cele din evidența contabilă a acesteia nu există diferențe impozabile.
Ca atare, cum intimata con testatoare nu a produs alte probe cu care să facă dovada achitării debitului de 1056 lei,contestația la executare este nefondată, urmând a fi respinsă, ca atare.
Se va admite recursul în condițiile art. 312 c.pr.civ., se va modifica sentința și pe fond se va respinge contestația la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta intimată Direcția Generala a Finanțelor M. și Administrația Finanțelor Publice Vînju M., împotriva sentinței civile nr. 2967/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vînju M., în contradictoriu cu intimata contestatoare H. A. C., având ca obiect contestație la executare.
Modifică sentința.
Respinge contestația la executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2013.
Președinte, V. N. | Judecător, A. B. | Judecător, M. P. |
Grefier, D. A. D. |
Red. NV/LI
2 ex/24.04.2013
Jud fond D. P.
Cod operator 2626
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 709/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Partaj judiciar. Decizia nr. 1050/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
