Contestaţie la executare. Sentința nr. 1123/2013. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 1123/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 9447/225/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 706/R

Ședința publică de la 20 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. R.

Judecător C. P.

Judecător C. M.

Grefier M. B.

Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-contestator M. V. împotriva sentinței civile nr.1123/01.03.2013 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații C. executorilor judecătorești A. I. E. și M. M. al B. L. ROMÂNIA SA, B. L. ROMÂNIA S.A. Pitești - Sucursala Pitești, B. L. ROMÂNIA SA București, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G. R., cu delegație de substituire a avocatului D. D., pentru recurentul-contestator, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul atât asupra excepțiilor netimbrării și tardivității invocate de intimata B. L. România SA București prin întâmpinare cât și asupra recursului.

Avocat G. R., pentru recurentul-contestator, solicită respingerea excepției netimbrării recursului întrucât la dosar s-a depus dovada achitării taxelor judiciare de timbru și respingerea excepției tardivității formulării recursului cu motivarea că cererea de recurs a fost depusă în termenul legal prevăzut de lege.

Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, iar pe fond admiterea contestației susținând că în perioada 20.04._12 nu s-au mai întocmit acte opozabile recurentului și nu s-a ținut seama de plățile efectuate de recurent. Arată că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Dr.Tr.S. la data de 21.06.2012 sub nr._, contestatorul M. V. a formulat contestație la executare împotriva somației încheiate la 11.06.2012 și a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 07.06.2012 întocmite în dosarul execuțional nr. 619/E/2012 și comunicate poștal cu recomandată nr._/13.06.2012.

În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că prin comunicare poștală cu recomandată nr._/13.06.2012 a primit un document intitulat proces verbal de cheltuieli de executare, care în mod surprinzător nu era însoțit de titlul executoriu și nu conținea o încheiere de încuviințare a executării. Totodată, procesul verbal nu era însoțit de titluri executorii, respectiv contract de credit sau alte documente, pentru a putea să afle de unde decurge creanța și a presupus doar că este vorba de un contract de credit la care a făcut plăți de 9000 lei, plăți ce nu au fost luate în considerare de către executorul judecătoresc, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă.

A susținut că, în cuprinsul procesului verbal de stabilire al cheltuielilor, era inclus și un proces verbal de distribuție sume, proces verbal ce nu a fost întocmit în condiția în care nu a fost achitată nici o sumă de bani, prin urmare, acesta nu putea fi întocmit. De asemenea, a precizat că onorariul executorului cu privire la cuantumul incert al unei sume de bani, prin urmare, acesta este incorect stabilit, neputând stabili un cuantum de 10% pentru o creanță ce nu este certă, lichidă și exigibilă.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 389 C. proc. civ, art. 6 CEDO, precum și celelalte dispoziții legale în materie.

În dovedirea acțiunii, contestatorul a depus la dosar în copie: chitanță taxă timbru de 50 lei în original, timbru judiciar de 0,50 lei, adresa emisă de B. L. ROMÂNIA SA – Sucursala Pitești, B. L. ROMÂNIA SA București, dovadă comunicare, proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la 07.06.2012, somație emisă la 11.06.2012 emise în dosarul de executare nr. 619/E/2012 al B. A. I. și M. M., foaie depunere numerar nr._/21.01.2011, nr. 528/05.01.2011, ordine de plată nr. 6/21.01.2011, nr. 1/05.01.2011, chitanță taxă timbru de 194 lei, timbru judiciar de 3 lei.

Intimata B. L. ROMÂNIA SA BUCUREȘTI, a depus la dosar concluzii scrise și a formulat note de ședință, prin care a invocat excepția lipsei capacității civile procesuale a Corpului E. Bancari, excepția lipsei calității procesuale pasive a Corpului Executorului Bancari în cadrul contestației la executare, iar pe fond respingerea contestației.

În temeiul art. 129 alin 2 coroborat cu art. 402 alin 1 C., a dispus emiterea unei adrese către B. A. I. E. și M. M. pentru a comunica, în copie certificată, dosarul de executare nr. 619/E/2012, acestea fiind înaintate la dosar filele 24-94.

În cauză, s-a dispus conceptarea și citarea în calitate de intimată: B. L. ROMÂNIA SA – Sucursala Pitești, cu mențiunea să comunice dacă se află în procedura insolvenței.

Intimata B. L. ROMÂNIA SA – Sucursala Pitești a depus la dosar în copie: încheiere din 20.04.2010 având ca obiect „încuviințare executare silită”, 3 fișe de cont și a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării contestației la executare solicitând anularea contestației ca netimbrată.

Contestatorul a depus note de ședință, prin care a invocat excepția perimării executării silite, în sensul că de la începerea executării și până în prezent a trecut o perioadă semnificativă de timp, iar legea civilă stabilește ca pentru o perioadă de 6 luni în care nu se face nici un act de executare împotriva debitorului, executarea perimă, ori în cazul de față, împotriva debitorului contestator au trecut mai multe termene succesive de 6 luni, în care nu s-au făcut acte de executare.

Instanța a respins excepția de netimbrare invocată de intimată prin întâmpinare ca neîntemeiată, făcându-se dovada achitării acesteia cu chitanța fiscală (fila 95 dosar), iar cât privește excepția perimării executării a unit-o cu fondul cauzei.

De asemenea, în cauză, s-a dispus emiterea unei adrese către B. L. ROMÂNIA SA – Sucursala Pitești, pentru a comunica dacă a fost achitat o parte din creditul contractat de contestatorul M. V., CNP_, în urma contractului de credit nr. 32/18.12.2006 și pentru care s-a format dosarul de executare nr. 619/E/2012, executor judecătoresc A. I. E., răspunsul la relațiile solicitate fiind înaintat la dosar prin adresa nr._/15.03.2013.

Prin contestația la executare formulată contestatorul a susținut că executarea silită nu a fost încuviințată de instanța de judecată, procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 07.06.2012 nu este însoțit de titlu executoriu respectiv de contractul de credit și alte documente, a susținut că a făcut plăți de 9000 lei în contul datoriei față de bancă și de care executorul nu a ținut cont, astfel încât creanța nu este, certă, lichidă și exigibilă, procesul verbal de distribuire din conținutul procesului verbal de stabilire a cheltuielilor este fictiv,executarea este perimată și s-a criticat cuantumul onorariului executor judecătoresc în condițiile în care s-a raportat la o creanță care nu este certă, lichidă și exigibilă.

Cu privire la excepția lipsei capacității civile a Corpului executorilor bancari, acesta nu are capacitate civilă procesuală, fiind o parte componentă a băncii, înființată și care a funcționat conform prevederilor art.418 din OUG nr..99/2006 în cadrul B. L. ROMÂNIA SA, iar în contextul Legii nr.287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, corpul executorilor bancari ai instituțiilor de credit și-au încetat existența.

Neavând capacitate civilă,în raport și de dispozițiile art.41 alin 2 cod procedură civilă, instanța a admite excepția și a dispune anularea contestației formulate față de C. executorilor bancari ai B. L. ROMÂNIA SA.

Stabilind ordinea de soluționare a excepțiilor invocate de bancă prin întâmpinare și dispunându-se anularea contestației pentru lipsa capacității civile, nu s-a mai impus analizarea excepției lipsei calității procesuale a Corpului executorilor bancari ai B. L. ROMÂNIA SA, care neexistând ca entitate nu este titular de drepturi și obligații civile.

În speță, banca B. L. ROMÂNIA SA a acordat contestatorului M. V. și soției acestuia M. A. un credit de 10.000 euro prin contractul de credit nr.32/18.12.2006. Acest credit nu a fost rambursat, declanșându-se procedura execuțională nr.191-193/2010 ale fostului executor bancar C. R. Soameș din cadrul Corpului executorilor bancari ai B. L. România SA.

Executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Dr Tr S. prin încheierea din 20.04.2010 pronunțată în Dosar nr._, fila 76 din dosar.

C. executorilor bancari ai băncii, entitate care a existat și a funcționat în cadrul acesteia, și-a încetat existența, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare.

SPEJ A. și M. a preluat dosarele execuționale 191-193/2010 ale fostului executor bancar în vederea continuării executării silite deja încuviințate de instanță, ceea ce nu implică o nouă încuviințare de executare silită din partea instanței, așa cum susține contestatorul.

Creanța pusă în executare provine din contractul de credit, care este titlu executoriu conform dispozițiilor art.120 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și din procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare conform art .371 1 alin.4 cod pr. civ, care de asemenea este titlu executoriu. Cheltuielile stabilite prin procesul verbal sunt în sarcina debitorului, iar valoarea acestora este reglementată prin Legea nr.188/2000 și OMU nr.2550/2006.. Valoarea cheltuielilor de executare silită sunt în sarcina debitorului,aferente fiecărui act de executare, iar valoarea sumei de 100 lei indicată în procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare reprezintă cheltuieli pentru distribuție, sume din executare în concordanță cu costul prevăzut în Anexa 1 la Statutul UNEJ.

Cât privește onorariul executorului judecătoresc acesta este raportat la cuantumul creanței de recuperat de la contestator, valoarea acestuia fiind stabilită conform actelor normative enunțate anterior și care este în sarcina debitorului urmărit.

Creanța pe care banca o are de recuperat de la contestator este cea indicată în somația emisă și comunicată acestuia. Nu poate fi reținută susținerea acestuia potrivit căreia a rambursat suma de 9000 lei în situația în care împrumutul a fost de 10.000 euro cu dobânzi și penalități aferente. Din adresa nr.3217/1034/1/15.01.2013 emisă de B. L. România SA-Sucursala Pitești, fila 115 din dosar, s-a reținut că, creditul începând cu data de 08.12.2009 a fost trecut la restanță, iar după această dată soții M. au efectuat 3 încasări, sume ce au fost folosite exclusiv pentru rambursarea dobânzilor și penalităților restante, în continuare, aceștia figurând în prezent cu un debit credit restant de 8249,57 euro.

Nu a putu fi primită nici susținerea contestatorului că executarea este perimată întrucât s-a observat că la data de 11.10.2011 a fost emisă de executorul bancar actul intitulat somație și prin care s-a pus în vedere contestatorului și soției acestuia să achite debitul, apoi la 12.03.2012 a fost emisă de executorul bancar C. R. Soameș, solicitarea către Primăria Broșteni de a comunica dacă debitorii figurează în evidența acesteia cu bunuri mobile și imobile, la data de 10.05.2012 a fost întocmită de bancă cererea de continuare a executării silite, la data de 07.06._ a fost întocmit procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare de Spej A. și M., după care a fost emisă somația la data de 11.06.2012.

Se observă astfel, că nu pot fi incidente dispozițiile art.389 alin 1 cod procedură civilă cu privire la perimarea executării silite și în consecință a respins excepția de perimare invocată de contestator.

Față de cele ce preced, instanță a constatat și a reținut că nu s-a făcut dovada de contestator a susținerilor sale, actele de executare urmând a fi menținute întrucât au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care a respins contestația la executare față de intimata B. L. ROMÂNIA SA.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În fapt, a formulat contestație împotriva somației încheiate în data de 11.06.2012, precum și împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat în data de 07.06.2012, ambele întocmite în cadrul dosarului execuțional nr. 619/E/2012 și comunicate poștal cu recomandata nr._, în data de 13.06.2012 cerere care mi-a fost respinsă prin sentința mai sus menționată.

În fata instanței am ridicat mai multe apărări și s-au invocat o . excepții. La momentul la care executorul bancar a predat dosarele de executare, pe de o parte executarea era perimată întrucât executorul bancar nu mai făcuse niciun demers cu 6 luni înainte de predarea dosarului. Deci executarea silita era deja perimată în momentul în care executorul judecătoresc SPEJ A. și M. a preluat cauza. În al doilea rând preluarea dosarului de executare de la un executor bancar la un executor judecătoresc din punct de vedere procedural este supus acelor reguli cu cesiunea de creanță, cu schimbare de creditori, întrucât efectele juridice sunt aceleași. În mod practic, executorul judecătoresc trebuia să îl someze la preluarea dosarului indicându-i că el este titularul realizării creanței prin executare silită, pe care are obligația să o achite.

Pentru acest motiv consideră că, continuarea actelor de executare de un executor care nu l-a somat cu ocazia preluării creanței este lovită de nulitate absolută.

Instanța în mod greșit consemnează în dispozitiv faptul că s-ar fi făcut de către contestator încasări de sume, în realitate făcându-se 3 plăți succesive.

De vreme ce banca a trimis dosarul către executarea silita, creditul a devenit scadent, obligația urmând a fi certă lichidă și exigibilă, situație în care nu mai pot fi calculate penalități ci doar reactualizarea valorii titlului executoriu, în conformitate cu Legea 188/2000 și cu dispozițiile Codulului de procedura Civilă.

Instanța nu a verificat apărarea după care din data de 20.04.2010 și până în data de 10.05.2012 executarea a perimat, fiind intervale succesive mai mari de 6 luni, timp in care executorul judecătoresc nu a făcut demersurile de executare silita.

Privitor la plata de 9000 de lei, a făcut dovada printr-un înscris certificat cu privire la conținutul căruia creditoarea nu s-a înscris în fals.

Consideră că o nouă încuviințare a executării silite nu ar fi fost necesară în ipoteza în care executorul care a început procedura de executare era executor bancar devenea executor judecătoresc, ori întrucât este de o alta persoana juridică, respectiv un alt executor, acesta avea obligația de a solicita încuviințarea executării silite pentru ca instanța sa verifice condițiile titlului.

În mod greșit instanța de fond a înlăturat aceasta apărare, întrucât dacă cele consemnate în considerentele hotărârii ar fi fost în conformitate cu dispozițiile legale, aceasta ar însemna că orice creditor care a introdus un titlu la executare și a fost încuviințata, poate sa duca același titlu la alt executor fără ca să existe obligația încuviințării executării. Or, de vreme ce titlul a fost retras de la executare, o noua înființare este obligatorie.

În data de 13.06.2012, a primit un document intitulat proces verbal de cheltuieli de executare care în mod surprinzător nu era însoțit de titlul executoriu și mai mult decât atât nu conținea o încheiere de încuviințare a executării.

Consideră ca executarea nu a fost încuviințată de o instanța de judecată, fapt ce atrage nulitatea somației și procesului verbal de stabilire a cheltuielilor.

Totodată, procesul verbal nu era însoțit de titluri executorii, respectiv contract de credit sau alte documente, pentru a putea sa afle de unde decurge creanța. Presupune ca este vorba de un contract de credit la care a făcut plați de 9000 de lei, plați ce nu au fost luate în considerare de către executorul judecătoresc, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă, pentru ca de vreme ce prin documente certificate fac dovada unor plăți, rezultă că aceasta nu are un caracter cert.

În cuprinsul procesului verbal de stabilire al cheltuielilor, este inclus și un proces verbal de distribuție sume, proces verbal ce nu a fost întocmit în condiția în care nu a fost achitata nicio sumă de bani, prin urmare acesta, neputând fi întocmit. Să se impună în sarcina sa contravaloarea unui act fictiv, i se pare nedrept.

Totodată, învederează faptul ca onorariul executorului privire la cuantumul incert al unei sume de bani, prin urmare și acesta din urmă este incorect stabilit, neputând stabili un cuantum de 10% pentru o creanță ce nu este certă, lichidă și nici exigibilă.

A existat cândva o încercare de executare silita la adresa mea, dar aceasta a fost în anul 2010, dar de către o alta persoana, executor bancar, executarea fiind perimata.

Atâta timp cât domiciliul său și al soției sale este în Dr Tr S., instanța de judecare este în Dr.Tr.S. de unde rezultă că executorul judecătoresc A. I. E. trebuia să se adreseze acestei instanțe cu cerere de încuviințare a executării silite, fapt pe care acesta nu l-a făcut, din extrasul de pe portalul instanțelor de judecata, reieșind faptul că afară de executarea bancară ce a avut loc anterior, nimeni nu a mai solicitat încuviințarea unei executări silite, pe cale de consecință, executarea fiind nulă, nefiind încuviințată de către instanțele de judecată competente teritorial în funcție de domiciliu.

Ipso facto, executarea silita este nulă absolut, nefiind posibila încuviințarea acesteia de o alta instanță, întrucât domiciliul său este în Dr Tr S..

Intimata a formulat întâmpinare prin intermediul căreia aau fost invocate excepția tardivității ți nulității recursului ca netimbrat iar pe fond a solicitat respingerea recursului.

Analizând excepțiile invocate cu prioritate față de disp.art.137 alin.1 C.pr.civ.tribunalul le apreciază ca neîntemeiate.

Asupra nulității recursului ca netimbrat se constată că la data de 16.05.2013 apărătorul contestatoarei a depus la dosarul cauzei chitanța nr._/13.05.2013 prin care face dovada că a achitat taxa judiciară de timbru stabilită de instanța de recurs prin rezoluția din data de 23.04.2013,astfel că recurenta și-a îndeplinit obligația până la termenul stabilit de instanță.

În ceea ce privește tardivitatea;

Așa cum rezultă din cuprinsul dovezii de comunicare,f.129, dosar de fond contestatorului i-a fost comunicată hotărârea de fond la data de 03.04.2013, dată de la care începe să curgă termenul de declarare a recursului, cele 15 zile libere împlinindu-se la data de 19.04.2013.Cum rezoluția Judecătoriei Drobeta Turnu Severin de pe cererea de recurs poartă data de 17.04.2013 rezultă că cererea de recurs este depusă în termenul prev.de 301 C.pr.civ.,

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Sintetizând motivele de recurs tribunalul reține că recurentul critică sentința de fond sub următoarele aspecte:

  1. Soluționarea în mod greșit a excepției perimării actelor de executare.

Potrivit art.389 C.pr.civ., creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.

În cauză tribunalul constată că nu sunt împlinite cerințele impuse de textul de mai sus .

Astfel ,înțelegând prin acte de executare orice act făcut de creditor în cursul executării silite pentru realizarea creanței sale(inclusiv ex.adrese pentru identificarea creanțelor debitorului sau a diferitelor bunuri proprietatea acestuia, chiar necomunicate debitorului), tribunalul observând dosarul de executare constată că după încuviințarea executării silite la data de 20.04.2010, creditorul a efectuate acte de executare la datele de 28,29.04.,26,27.05,12.08.,03.10. 2010,17.01., 13.04,03.05, 14.07,11.10.2011,12.03. și 11.06.2012.

Prin urmare cum între actele de executare efectuate nu există un interval mai mare de 6 luni în mod corect a fost respinsă excepția perimării.

b.necesitatea încuviințării din nou a executării silite.

Potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.287/2011, privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, executările silite privind titluri executorii aparținând instituțiilor de credit, altor entități care aparțin grupului acestora și care desfășoară activități financiare, instituțiilor financiare nebancare sau cooperativelor de credit, aflate în curs la data intrării în vigoare a dispozițiilor prezentei legi, pot fi continuate de executorul care a început urmărirea silită. Cu toate acestea, creditorul, instituție bancară sau instituție financiară nebancară, poate solicita continuarea executării acestor titluri executorii de către executorul judecătoresc competent potrivit legii.

Față de acestea constatând că la data de 10.05.2012 creditoarea prin cererea cu numărul_ a solicitat continuarea executării silite tribunalul apreciind că prin „continuare” legiuitorul a stabilit că actele făcute anterior se păstrează și în lipsa unei dispoziții exprese în acest din urmă sens, constată că nu mai era nevoie de o nouă încuviințare de executare.

c.încuviințarea de executare silită trebuia făcută de instanța de la domiciliul debitorului, respectiv Drobeta Turnu Severin.

Potrivit încheierii din data de 20.04.2011 încuviințarea de executare silită a fost făcută de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._ .Or, cum debitorul are domiciliul în circumscripția acestei instanțe, conform C.I., f.93, dosar de fond, iar executarea silită se face în circumscripția acestei instanței, tribunalul constată că sunt împlinite în cauză cerințele impuse de art.3731 alin.2 C.pr.civ. și prin urmare susținerea recurentului este nefondată.

d.a achitat suma de 9000 lei o parte din credit,

Tribunalul constată că datoria totală pe care o are contestatorul față de intimata creditoare este 10.000 euro, astfel că susținerea că a achitat suma de 9000 lei este nerelevantă cât timp nu a fost achitată toată această sumă, iar executorul judecătoresc are obligația de a ține cont de toate plățile făcute și pe care evident le va deduce din datoria totală.

e. nivelul ridicat al onorariului executorului judecătoresc.

Potrivit art.4 lit.a din Ordin nr.2550/2006, privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, pentru creanțele de până la 50.000 lei inclusiv onorariul maxim este de 10%din valoarea creanței.

Deși legiuitorul nu arată criteriile în raport de care se poate ajunge la un onorariu maxim tribunalul apreciază că o perioadă lungă în care se face executarea poate fi un element semnificat care poate influența nivelul onorariului.

În cauză tribunalul constată că nivelul onorariului executorului judecătoresc este stabilit ca fiind 4253 lei, 10% din totalul creanței de_,19 lei și față de faptul că din anul 2010 până în anul 2013 nu s-a realizat creanța creditorului,acesta este și proporțional cu munca depus de B.E.J.

Pentru toate aceste motive în baza art.312 alin.1 și 2 C.pr.civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția netimbrării și excepția tardivității recursului.

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul-contestator M. V. împotriva sentinței civile nr.1123/01.03.2013 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații C. executorilor judecătorești A. I. E. și M. M. al B. L. ROMÂNIA SA, B. L. ROMÂNIA S.A. Pitești - Sucursala Pitești, B. L. ROMÂNIA SA București, având ca obiect contestație la executare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Iunie 2013.

Președinte,

V. R.

Judecător,

C. P.

Judecător,

C. M.

Grefier,

M. B.

Redactat V.R.09.07.2013

tehnoredactat M.B., Ex.2/6 pag.

jud.fond T. A.

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 1123/2013. Tribunalul MEHEDINŢI