Revendicare imobiliară. Sentința nr. 678/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 678/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 1993/313/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 128/A/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător A. B.
Grefier Lucreția I.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul reclamant Boșog A., împotriva sentinței civile nr. 678/13.04.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, în contradictoriu cu intimatul pârât M. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât personal și asistat de avocat D. E.,lipsă apelantul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, R. B. a susținut că a reziliat contractul de asistență juridică cu apelantul reclamant,
Avocat D. E. pentru apelantul reclamant a depus la dosar chitanță privind achitarea onorariului de avocat și copia sentinței civile nr. 637/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin care a fost respinsă ca tardivă contestația la executare formulată de contestatorul Boșog A..
Nemaifiind alte cereri de formulat și dosarul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra apelului de față;
Avocat D. E. pentru apelantul reclamant a solicitat respingerea apelului pentru că apelantul reclamant nu mai are calitate procesuală activă, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea adresata Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 01.08.2011 si înregistrata sub nr._, reclamantul Boșog A. a chemat în judecata pe pârâtul M. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună grănițuirea proprietății sale de proprietatea pârâtului prin stabilirea liniei de hotar, obligarea pârâtul să îi lase in deplină proprietate și liniștită posesie terenul ocupat ilegal de construcția acestuia, obligarea pârâtului la ridicarea acestei construcției și retragerea acoperișului astfel încât scurgerea apelor să nu îi mai afecteze propriul imobil și obligarea pârâtului la despăgubiri reprezentând contravaloarea degradărilor aduse imobilului și respectiv a lucrărilor de readucere a casei la stadiul inițial., cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat că proprietatea sa se învecinează cu proprietatea pârâtului, iar pe terenul său se află o casă de locuit edificată cu mulți ani în urmă. Pârâtul și-a construit un imobil, iar unul din ziduri se află pe terenul său, cu încălcarea dreptului de proprietate, iar acoperișul a fost montat peste acoperișul casei sale.
A mai precizat reclamantul că prin scurgerea repetată a apelor pluviale de pe acoperișul casei pârâtului direct pe zidul casei sale, aceasta din umră s-a degradat și peretele dinspre pârât s-a prăbușit.
În drept, cererea este întemeiata pe dispozitiile art.584, art.480, art. 494 vechiul cod civil, și art.560, art.555 și art.630 NCC.
În dovedirea cererii, reclamantul a aratat ca întelege sa se foloseasca de proba cu martori, înscrisuri, interogatoriu si expertiza.
La termenul din data de 07.10.2011, apărătorul reclamanatului a precizat că terenul ocupat de pârât are suprafața de 10 mp cu o valoare de 500 lei. De asemenea, a evaluat despăgubirile solicitate la suma de 500 lei.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
La data de 07.10.2011 pârâtul M. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii promovata de reclamant.
În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că se învecinează în partea de est cu reclamantul Boșog A., dar nu ocupă abuziv nicio suprafață de teren de la acesta, el neschimbând niciodată limitele proprietății sale. A mai arătat că zidul imobilului său este hotarul despărțitor dintre cele două proprietăți, casa sa fiind construită de peste 30 de ani, iar el a renovat această construcție unind-o cu vechea construcție de pe proprietatea sa ce deservea drept garaj. Acoperișul casei sale nu este construit peste acoperișul casei reclamantului, iar pentru toate lucrările pe care le-a făcut a avut inițial acordul reclamantului, care i-a permis să monteze jgheaburile de scurgere spre proprietatea acestuia.
Pârâtul a mai precizat că susținerele reclamantului în sensul că apele pluviale i-au afectat imobilul nu sunt reale, casa reclamantului fiind veche, părăsită și a fost afectată de inundațiile care au avut loc în localitate, nefiind efectuată nicio lucrare de reparație la acest imobil și, mai mult, o parte din materialele de construcții din acest imobil au fost luate de persoanele care stau efectiv pe proprietatea reclamantului.
A învederat pârâtul că pe acoperișul său sunt montate parazăpezi, are jgheaburi de scurgere, astfel încât nu a produs nicio vătămare reclamantului.
În drept, au fost invocate disp. art. 114 -119 din C.p.c.
În soluționarea cauzei au fost audiați martorii D. I. și D. M., la cererea reclamantului, precum și martorii R. T. și S. R. G., la cererea pârâtului, declaratiile acestora fiind anexate la dosar.
De asemenea, la solicitarea părților a fost încuviințată proba cu înscrisuri, iar la cererea reclamantului a fost adminsitrată proba cu interogatoriul pârâtului.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică de către expert P. O., raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 19.03.2012.
Judecători Strehaia prin sentința supusă apelului a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul Boșog A..
A fost stabilită linia de hotar între proprietățile pârtilor pe aliniamentul 3-4-5-6-7, conform schiței anexă la raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit de expert P. O..
Au fost respinse capetele de cerere având ca obiect revendicare imobiliară, obligație de a face și pretenții, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că reclamantul Boșog A. este proprietarul unui teren în suprafață de 700 mp, situat în intravilanul comunei Butoiești, ., potrivit titlului de proprietate nr._ din 04.10.2002 (fila 52).
Pârâtul M. M. este proprietarul terenului în suprafață de 1400 mp situat în localitatea J., ., dobândit prin contractul de donație autentificat sub nr. 732/20.04.2010 de B.N.P. Paciuga B (fila 13), imobil care se învecinează cu proprietatea reclamantului. Dreptul de proprietate al pârâtului a fost inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr.9057 din 05.05.2010 (fila 14).
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat grănițuirea proprietății sale de proprietatea pârâtului prin stabilirea liniei de hotar, obligarea pârâtul M. M. să îi lase in deplină proprietate și liniștită posesie terenul ocupat ilegal de construcția acestuia, obligarea pârâtului la ridicarea acestei construcției și retragerea acoperișului astfel încât scurgerea apelor să nu îi mai afecteze propriul imobil și obligarea pârâtului la despăgubiri reprezentând contravaloarea degradărilor aduse imobilului și respectiv a lucrărilor de readucere a casei la stadiul inițial. La termenul din data de 07.10.2011 apărătorul reclamantul a precizat că terenul ocupat are suprafața de 10 mp și a evaluat despăgubirile solicitate la suma de 500 lei.
Prin urmare, părțile dețin proprietati vecine, iar litigiul vizează, printre altele, linia de hotar, precum si o suprafata de teren aflata in partea de vest a proprietatii reclamantului.
Prin expertiza tehnică întocmită în cauză de către expert P. O. (filele 96-98) au fost identificate terenurile părților, potrivit actelor de proprietate, în localitatea J., ., concluzionându-se că reclamantul Boșog A. deține terenul în suprafață de 897 mp, cu 197 mp mai mult decât în titlul de proprietate, iar pârâtul M. M. deține terenul cu suprafața de 1696 mp (suprafața din măsurătorile cadastrale fiind de 1542 mp), respectiv cu 296 mp mai mult față de titlu și cu 154 mp mai mult față de cadastru.
Așadar, în cauză ambele părți dețin în fapt suprafețe de teren mai mari decât cele la care sunt îndreptățite potrivit titlurilor de proprietate, motiv pentru care nu se poate reține că pârâtul ocupă din terenul reclamantului.
În drept potrivit art.480 cod civil: „ Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut însa în limitele determinate de lege”, iar conform art.584 cod civil, „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituire proprietatii lipite cu a sa”.
Ca urmare a faptului ca, atât reclamantul, cât si pârâtul detin în realitate suprafete de teren mai mari decât cele înscrise în actele de proprietate, hotarul despartitor va ramâne cel existent.
In consecinta, în baza disp. art. 584 C.civ, instanta a stabilit linia de hotar între proprietatile părtilor pe aliniamentul 3-4-5-6-7, conform schiței anexe la raportul de expertiza (fila 98).
In cauza, instanta a apreciat ca reclamantul nu a facut dovada acestei din urma conditii, în sensul că din raportul de expertiza tehnică efectuata rezulta ca pârâtul nu ocupa nicio suprafata de teren din proprietatea reclamantului.
F. de cele ce preced, instanta a constatat ca reclamantul nu a facut dovada detinerii de catre pârât în mod nelegitim a vreunei suprafete de teren ce îi apartine, motiv pentru care urmeaza sa respinga ca neîntemeiat capătul de cerere pentru revendicare imobiliară.
Prin urmare, se constată că nu este întemeiată nici cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la ridicarea construcției amplasate pe terenul său.
Cu privire la solicitarea reclamantului de a fi obligat pârâtul să își retragă acoperișul, astfel încât scurgerea apelor să nu îi mai afecteze imobilul, instanța a apreciat-o ca nefondată pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă coroborarea declarațiilor martorelor S. R. G. și D. M., cu raportul de expertiză, acoperișul imobilului pârâtului este prevăzut cu opritori pentru zăpadă și jgheburi colectoare a apelor pluviale ce se dirijează prin burlane pe terenul reclamantului, astfel că apele pluviale de pe acoperiș nu se scurg direct pe zidul casei reclamantul, cum nefondat a susținut acesta prin cererea de chemare în judecată.
Este adevărat că, așa cum reiese din ansamblul probelor administrate în cauză, construcția pârâtului nu respectă servitutea de picătură a streșinei, apele pluviale fiind dirijate prin burlane pe terenul reclamantului, ci nu pe terenul pârâtului sau pe drumul public, cum prevăd dispozițiile legale în materie, însă, în conformitate cu prevederile art.129 alin.6 din Codul de procedură civilă, acest fapt nu poate fi analizat în prezenta cauza, întrucât instanța nu a fost investită cu o cerere având ca obiect servitute intemeiată pe disp. art.615 c.civ. In acest sens, reclamantul se poate adresa instanței de judecată cu o acțiune confesorie de servitute privind picătura streșinei prin care să solicite obligarea pârâtului la respectarea servitutii de scurgere a stresinei, astfel incât scurgerea apelor pluviale să se realizeze doar pe suprafața de teren aparținând pârâtului.
Expertiza dispusă în cauză a concluzionat că imobilul reclamantului se află într-o stare avansată de deteriorare din cauza unor inundații ce au avut loc în urmă cu circa 10 ani și este lipsită de acoperiș pe o mare parte. În același sens sunt și declarațiile martorelor S. R. G., R. T. și D. M. care au declarat că imobilul reclamantului a suferit degradări majore datorită inundațiilor care au avut loc în urmă cu 10 ani, iar după inundații nu a fost consolidat sau reparat, în prezent fiind în stare avansată de degradare. De altfel, din planșele foto aflate la filele 44-45 din dosar se observă că este vorba de degradări majore ale imobilului în integralitatea sa, ci nu doar a zidului dinspre proprietatea pârâtului, degradări care au survenit . mare de timp.
În raport de cele reținute, instanță a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada faptului că edificarea construcției de către pârât i-a adus un prejudiciu, pentru a fi îndreptățit la despăgubiri reprezentând contravaloarea degradărilor aduse imobilului și a lucrărilor de readucere a casei la stadiu inițial.
Instanța a respins și capătul de cerere privind pretenții, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 998-999 c.civ.,
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat apel reclamantul apelant Boșog A. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de apel reclamantul apelant a susținut că în mod greșit instanța a admis în parte acțiunea doar în ce privește stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul 3-4-5-6-7- și a respins restul capetelor de cerere deși acestea au strânsă legătură cu petitul admis ,iar probele administrate în cauză confirmă faptul că pârâtul ocupă terenul solicitat,chiar expertul a concluzionat la pct.b faptul că pârâtul deține un plus de 154 mp față de titlu.
In ceea ce privește starea avansată de degradare a construcției a susținut că expertul și-a depășit atribuțiile, întrucât acesta a reținut cauza degradării ca fiind inundațiile de acum 10 ani și asta doar din spusele pârâtului, neavând posibilitatea de a constata acest lucru, deși acoperișul pârâtului este amplasat peste acoperișul casei apelantului reclamant.
Instanța de fond în mod greși a respins obiecțiunile formulate de apelantul reclamant la raportul de expertiză și de asemenea a fost respinsă și solicitarea de a fi efectuată o cercetare locală.
Intimatul M. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
In ședința publică din 27 septembrie 2012, instanța din oficiu și în aplicarea disp.art. 129 alin. 5 c.pr.civ. a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize construcții care să aibă următoarele obiective : dacă prin modul de ridicare a construcției de către pârât, apele pluviale se scurg de pe acoperișul acesteia pe zidul casei reclamantului și în caz afirmativ, dacă aceasta a fost cauza degradării construcției reclamantului, sau care au fost aceste cauze; - în cazul în care s-au produs prejudicii imobilului reclamantului ca urmare a modului de construire a imobilului pârâtului, să se stabilească acest prejudiciu și valoarea lor; - să stabilească dacă pârâtul a executat construcția cu respectarea servituții de picătura streșini; - dacă acoperișul imobilului pârâtului are montate parazăpezi și burlane, în caz afirmativ dacă prin modalitatea de montare, apele pluviale sunt deviate spre curtea reclamantului; - în ipoteza în care scurgerea apelor de pe imobilul proprietatea pârâtului afectează imobilul reclamantului, să se stabilească modalitatea de remediere și operațiunile necesare a fi făcute de pârât în acest scop.
A fost numit expert prin tragere la sorți B. D. care a depus raportul de expertiză pentru termenul din 19.11.2012 și a răspuns la obiecțiunile formulate de intimatul M. M. la 8.01.2013.
In ședința publică din 10 ianuarie 2012 avocatul intimatului M. M. a depus la dosar actul de adjudecare întocmit la 07.01.2013 de B. P. S. precizând că prin acest act de adjudecare intimatul M. M. a devenit proprietarul imobilului ce face obiectul acestei cauze. Astfel încât cauza rămâne fără obiect.
A mai depus la dosar procese verbale întocmite de executorul judecătoresc în dosar de executare 4/E/2012.
Față de îmărejurarea că apărătoarea apelantului a solicitat suspendarea cauzei întrucât pe rolul Judecătoriei Strehaia se află contestația la executare împotriva actelor de executare de mai sus, contestație ce face obiectul dosarului_ ,în ședința publică din 21.02.2013 s-a dispus suspendarea cauzei pănă la soluționarea irevocabilă a acestui dosar în cond. Art. 244 alion. 1 c.pr.civ.
Cauza a fost repusă pe rol la 2.09.2013 de către intimatul M. M. care a depus la dosar în copie sentința civilă nr.637/22.04.2013, cu mențiunea definitivă și irevocabilă potrivit deciziei civile 743/R/2001, sentință prin care s-a respins contestația la executare în dosarul nr._ .
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor formulate în con d. art. 295 c.pr.civ. instanța constată apelul nefondat.
Astfel, prin cererea introductivă de instanță reclamantul Boșog A. a chemat în judecată pârâtul M. M. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea părătului să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință o suprafață de teren și pe cale de consecință instanța să procedeze la grănițuirea proprietății părților, să-l oblige pe pârât să-și ridice construcțiile amplasate ilegal pe terenul său și să-și retragă acoperișul astfel încât scurgerea apelor să nu le mai afecteze propriul drum,obligarea acestora la despăgubiri reprezentând c/val.degradărilor aduse imobilelor.
Toate aceste petite sunt formulate de reclamantul Boșog A. în calitate de proprietar al terenului în discuție în cond. art. 480 din vechiul cod civil, aplicabil raporturilor juridice deduse judecății.
Cât privește, însă această calitate de proprietar al reclamantului care îi conferă calitate procesuală activă în prezenta cauză urmează a se constata că, prin actul de adjudecare încheiat la 7.01.2013 de B. P. S. în dosar 4/E/2012, imobilele în discuție au fost vândute la licitație publică la 13.12.2012, fiind adjudecate de către creditorul M. M., intimat pârât în cauza de față.
Cum., prin acest act de adjudecare, reclamantul și-a pierdut calitatea de proprietar al imobilelor în favoarea pârâtului care și-a întregit proprietatea cu acestea, urmează a se constata că reclamantul Boșog A. pierde calitatea procesuală activă în formularea prezentului apel, motiv pentru care, pentru acest motiv apelul său urmează a fi respins, făcându-se aplicarea disp. art. 296 c.pr.civ.
Se vor face aplicare disp. art. 274,276 c.p.c.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul reclamant Boșog A., domiciliat în comuna Butoiești, . civile nr. 678/13.04.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, în contradictoriu cu intimatul pârât M. M. domiciliat în comuna Butoiești, ..,ca nefondat.
Obligă apelantul la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.09.2013 la sediul Tribunalului M..
Președinte, V. N. | Judecător, A. B. | |
Grefier, Lucreția I. |
NV/LI/4 ex.
Data 25.09.2013
Jud.fond-M. A.
Confidențial cod.op.2626
| ← Anulare act. Decizia nr. 914/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1192/2013. Tribunalul... → |
|---|
