Contestaţie la executare. Sentința nr. 743/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 743/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 162/332/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 722/R
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător A. B.
Judecător M. P.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul contestator H. P., împotriva sentinței civile nr. 743/21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Vînju M., în contradictoriu cu intimata C. SA – Direcția Regională Drumuru și Poduri C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra recursului;
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă adresată Judecătoriei Vînju M. la data de 21.01.2013 și înregistrată sub nr._, contestatorul H. P. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.R. S.A. – Direcția Regională Drumuri și Poduri C., împotriva executării silite prin poprire, dispusă în dosarul de executare nr.391/M/2012 de B.E.J. M. C. I..
Contestatorul a solicitat, în principal, anularea executării silite prin poprire înființată în dosarul de executare nr.391/M/2012, anularea somației emisă în data de 30.08.2012, anularea adresei de înființare a popririi din data de 30.08.2012, precum și anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr.391/M/2012 întocmit în data de 12.04.2012, iar în subsidiar, a solicitat îndreptarea procesului verbal al cheltuielilor de executare în sensul reducerii acestuia de la suma de 671,20 lei inclusiv TVA, la suma de 28 lei inclusiv TVA, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorul a susținut că a fost sancționat de C.N.A.D.R. S.A. – Direcția Regională Drumuri și Poduri C., iar în urma contestării procesului verbal de contravenție, amenda a fost transformată în avertisment. Astfel, deoarece a considerat că odată cu comutarea sancțiunii, devine inaplicabilă și despăgubirea în suma de 121,35 lei, nu a achitat-o, motiv ce a determinat societatea creditoare să recurgă la executarea silită a acesteia.
Cu privire la onorariul executoriului judecătoresc și a cheltuielilor ocazionate de executarea silită în cadrul dosarului nr.391/M/2012, contestatorul a menționat că, nu au fost respectate limitele minime și/sau maxime pentru onorariile prevăzute în Anexa la Ordinul nr.2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești. Astfel, contestatorul a arătat că, B. M. C. I. a stabilit în mod neîntemeiat suma de 671,20 lei inclusiv TVA cu titlu de cheltuieli de executare, prin raportare la creanța din titlul executoriu, în sumă de 121,35 lei, și la complexitatea operațiunilor efectuate, onorariul și cheltuielile de executare percepute fiind exagerat de mari.
Contestatorul a precizat că, suma ce trebuia stabilită cu titlu de onorariu executor și cheltuieli de executare este de 22,35 lei, adică 12,35 lei onorariu executor, aceasta fiind limita minimă potrivit art.4 lit. a pct.1 din Anexa la Ordinul nr.2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, (10% x 121,35 lei =12,35 lei ) și 10 lei cheltuieli de executare conform Anexei 1 la Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu TVA 24%, respectiv suma de 5,36 lei.
În drept, contestatorul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art.399-404, art.453 alin.1 C. proc. civ., iar în baza art.242 C. proc. civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea acțiunii, contestatorul a depus la dosar în copie: somației emisă în data de 30.08.2012, adresa de înființare a popririi din data de 30.08.2012, procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr.391/M/2012 întocmit în data de 12.04.2012, chitanțe privind dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar.
Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate deplina legalitate a formelor de executare, și să se dispună respingerea contestației ca neîntemeiată și nelegală.
În motivare, intimatul a arătat că, autovehiculul deținut de contestatorul H. P. a fost depistat că a circulat fără a avea rovinietă valabilă. A arătat că, autovehiculul face parte din categoria celor pentru care trebuie achitată T.U.R.D.N. Astfel, fapta posesorilor de autovehicule de a utiliza infrastructura rutieră fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție la OG nr.15/2002 cu modificările și completările ulterioare și se sancționează cu amendă, conform prev. art.8 alin.1, din același act normativ.
Contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr.4 așa cum prevede art.8 alin.3
Intimatul a arătat că, prin cererea de executare silită nr.4181/22.02.2012, s-au deplasat la B. M. C. I., solicitând executarea silită a debitorului H. P. pentru neplata debitului prevăzut de titlul executoriu – Pvcc. Nr._/10.05.2011 pentru neplata contravalorii tarifului de despăgubire în valoare de 121,35 lei reprezentând 28 euro la cursul BNR, conform înștiințării de plată din procesul verbal de constatare a contravenției nr._/10.05.2011.
De asemenea, a menționat că, suma de 28 euro reprezintă contravaloarea tarifului de despăgubire așa cum prevede art.8 alin.3 din OG nr.15/2002 completată și modificată prin actele ulterioare constituind venit propriu al C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. C..
În drept, intimatul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art.205-208 C. proc.civ.
La termenul de judecată din data de 14.02.2013, instanța a dispus emiterea unei adrese către B.E.J. M. C. I., pentru a comunica în copie certificată dosarul de executare nr.391/M/2012.
Relațiile solicitate au fost comunicate prin serviciul registratură la data de 21.03.2013.
Judecătoria Vînju M. prin sentința supusă recursului a respins contestația la executare formulată de contestatorul H. P. cu motivarea că prin acțiunea civilă aflată pe rolul instanței, contestatorul H. P. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.R. S.A. – Direcția Regională Drumuri și Poduri C., împotriva executării silite prin poprire, dispusă în dosarul de executare nr.391/M/2012 de B.E.J. M. C. I..
A solicitat, în principal, anularea executării silite prin poprire pornită în dosarul de executare nr.391/M/2012, întrucât executarea a fost efectuată de un executor necompetent teritorial.
A motivat în acest sens faptul că sediul executorului judecătoresc este pe raza municipiului Slatina, județul O. și ca atare executorul judecătoresc nu avea competența să efectueze această executare. În consecință, a solicitat anularea executării silite întrucât toate actele care au stat la baza acesteia au fost întocmite de un executor judecătoresc necompetent.
În ceea ce privește necompetența executorului judecătoresc de a efectua executarea instanța reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 373 indice 1 cod procedură civilă ,, Cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel.”
Conform art. 8 din Legea 188/2000, executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția Curții de Apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel. În cazul punerii în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, potrivit art. 9 al aceleiași legi, este competent executorul judecătoresc din circumscripția Curții de Apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea
În consecință, instanța constată competența B. M. C. I. de a efectua această executare ,actele emise în dosarul de executare fiind legale.
În ceea ce privește cererea privind îndreptarea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de judecată, în sensul reducerii acestora de la suma de 671,20 lei inclusiv TVA, la suma de 28 lei inclusiv TVA din care 12,35 lei onorariu executor, 10 lei cheltuieli de executare și 5,36 lei TVA, instanța constată următoarele:
Onorariul de executare stabilit de executorul judecătoresc, cu TVA aferent este în sumă de 74, 40 lei, și este stabilit conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550 publicat în monitorul Oficial Partea I nr. 936/20.11.2006, TVA-ul inclus în această sumă nefiind reținut de către executorul judecătoresc.
În acest sens este calculată și suma reprezentând onorariu consultanță executare în care este cuprins și TVA-ul, taxă pe care executorul este obligat să o vireze la stat și care nu îi revine acestuia..
Cheltuielile de executare în sumă de 210, 80 lei cu TVA sunt stabilite conform Statutului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 713 din_ și actualizat prin publicarea în Monitorul Oficial Partea I nr. 369 din 26 mai 2011.
Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 1 din Legea 188/2000 ,, executorii judecătorești au dreptul pentru serviciul prestat, la onorariile minimale și maximale stabilite de ministrul justiției cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
Instanță investită cu soluționarea contestației la executare nu apreciază complexitatea activității desfășurată de executorul judecătoresc prin raportare la valoarea creanței înscrisă în titlul executoriu ci verifică dacă onorariile stabilite de acesta se încadrează în limita onorariilor maximale și minimale stabilite prin acte normative.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs contestator H. P., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motiv ele de recurs a susținut că în primul rând nelegalitatea sentinței sub aspectul formelor de executare pe care le apreciază ca fiind întocmite de un executor judecătoresc necompetent fiind vorba de o executare pornită de executorul judecătoresc M. C. I. al cărui sediu se află pe raza Municipiului Slatina,jud.O.,iar petentul are domiciliul în orașul Vînju M. .Un alt motiv de recurs se referă la cheltuielile, de executare stabilite prin procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc cheltuieli care sunt mult prea mari în raport de suma executată și de diligențele ce trebuie depuse de executorul judecătoresc pentru recuperarea acestui debit având în vedere că recuperarea s-a făcut într-un timp foarte scurt.
Verificând sentința atacată prin prisma art. 304 ind. 1,art. 306 alin. 2 c.pr.civ.instanța constată recursul parțial întemeiat .
Astfel, nu poate fi reținut motivul de recurs referitor la necompetența teritorială a executorului judecătoresc de vreme ce potrivit art. 453 alin. 1c.pr.civ. ce reglementează forma de executare a popririi, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la sediul debitorului,ori de la sediul terțului poprit.
Este adevărat că debitorul își are domiciliul pe raza localității Vînju M. numai că această localitate se află pe raza de competentă a Curții de Apel C. pe raza căreia de competență își are sediul și executorul judecătoresc .
Ori, potrivit art. 8 din legea 188/2000 executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția Curții de Apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune astfel.In cazul punerii în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii potrivit art. 9 al aceleiași legi este competent executoriu judecătoresc din circumscripția Curții de Apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea.
Ca atare,în mod temeinic și legal instanța de fond a apreciat competența teritorială de executare a executorului judecătoresc M. C. I., chiar dacă sediul acesteia se află în localitatea Slatina ,iar nu în județul M..
Recursul este fondat însă sub aspectul cheltuielilor de executare stabilite prin procesul verbal de stabilirea cheltuielilor de executare întocmit la 12.04.2012.
Fiind un act de executare acest proces verbal poate fi și el cenzurat de instanță alături de celelalte acte de executare silită întocmite de executorul judecătoresc în cadrul contestației la executare formulate în condițiile art. 399 c.pr.civ.
Ori, cenzurând procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare de la fila 9 dosar fond rezultă că unele cheltuieli de executare au fost reținute nelegal în raport de valoarea debitului de executat și a diligențelor ce trebuie depuse pentru executarea acestuia.
Astfel nelegal este stabilit un onorariu de consultanță de executare de 248 lei și o sumă de 210,80 lei cheltuieli de executare cu TVA, urmând a se reține ca fiind corect stabilite cheltuielile privind onorariul judecătoresc și cheltuielile privind timbrele poștale și taxele de timbru și care se ridică la un nivel rezonabil în raport de criteriile stabilite mai sus.
In aceste condiții, în temeiul art. 312 c.pr.civ. se va admite recursul, se va modifica sentința atacată în sensul reducerii cheltuielilor de executare de la suma de 671,20 lei la 212,4 lei ,urmând a fi anulate parțial formele de executare pentru diferență.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul contestator H. P., împotriva sentinței civile nr. 743/21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Vînju M., în contradictoriu cu intimata C. SA – Direcția Regională Drumuri și Poduri C..
Modifică sentința în sensul că Anulează parțial formele de executare prin poprire și reduce cheltuielile de executare de la suma de 671,20 le 212,4 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013 la sediul Tribunalului M..
Președinte, V. N. | Judecător, A. B. | Judecător, M. P. |
Grefier, D. A. D. |
NV/LI/ 2 ex.
Data-08.09.2013
Jud.fond.T. E.
Confidențial cod.op.2626
| ← Pretenţii. Decizia nr. 188/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Sentința nr. 1752/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
