Pretenţii. Sentința nr. 1/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 9850/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 1/CA
Ședința publică de la 02 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Grefier M. B.
M. P. a fost reprezentat de către procuror D. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M.
** ** **
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de către contestatorul I. V. împotriva sentinței civile nr. 28/15.02.2013, pronunțată de către Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații S. R. prin M. Finanțelor, M. Justiției, M. P., Î. C. de Casație și Justiție, P. de pe lângă Curtea de Apel C..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul, lipsă intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la dosar s-au depus, prin serviciul registratură de către contestator 4 memorii.
Contestatorul depune la dosar sentința civilă nr. 551/07.10.2010 și sentința civilă nr. 838/2008 ambele pronunțate de către Judecătoria Baia de A., arată că a fost condamnat pe nedrept și învederează instanței că memoriile înaintate între termene, la dosar, reprezintă concluzii scrise.
Procuror D. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M. având în vedere că în dosar nr._ P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost parte și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, înțelege să reitereze această excepție.
Instanța pune în discuție excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului P. – P. de pe lângă Î. C. de Casație și a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. invocate de acești intimați prin întâmpinare, respectiv în ședința de astăzi.
Contestatorul arată că sunt inadmisibile aceste excepții, susținând că în mod nelegal a fost condamnat și solicită respingerea excepțiilor.
Procuror D. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M. solicită admiterea ambelor excepții.
Instanța respinge excepțiile invocate, având în vedere că, atât Ministerului P. – P. de pe lângă Î. C. de Casație și Justiție, cât și P. de pe lângă Curtea de Apel C. au fost părți în sentința ce face obiectul prezentei contestații în anulare, după care, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Contestatorul solicită anularea sentinței civile pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._ și rejudecarea cauzei.
Reprezentantul Ministerului P., având în vedere că motivele invocate de contestator nu se circumscriu condițiilor impuse de dispozițiile care reglementează contestația în anulare, pune concluzii de respinge a acesteia.
INSTANȚA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată la 15.10.2013 sub nr._ contestatorul I. V. a formulat contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 28/15.02.2013, pronunțată de către Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații S. R. prin M. Finanțelor, M. Justiției, M. P., Î. C. de Casație și Justiție, P. de pe lângă Curtea de Apel C., în motivare susținând că, în mai multe cauze i-au fost încălcate drepturile procesuale stabilite de legislația română precum și legislația europeană, respectiv drepturile succesorale pe care le-a dobândit prin moștenire de la tatăl său, autorul I. M., decedat la data de 04.10.1990.
A arătat că, instanța a judecat în lipsa sa și nu a ținut seama de actele și memoriile pe care le-a trimis prin poștă dat fiind că era arestat la IPJ M. fiindu-i încălcate drepturile de proprietar legal la codul penal român legea 140 suplimentată de legea 2/2013 la 12 februarie cu art. 208, 209, 215, 220,246, 247,248,253, 254 toate în formă calificată, a judecat falsul cu uzul de fals în formă gravă în s.c. de partaj nr. 838 la_ definitivă, defuncta Ilarion E. M. neavând nici un metru pătrat de teren la punctul C. sau C. R., proprietar legal fiind V. Ghe. PNM I. din sentința de partaj a tatălui M. Ghe PN I. decedat în anul 1990, proprietar la terenul din C. Ruștii km 33 -34 km Herculane - C. . bunicului N. Ghe P N. – act de vânzare cumpărare la 1910, la 12 iulie terenul din C. – recunoscut de R., suprafață de_ mp, la terenul partajat la s.c. 551 la 07.10.2010 la punctul nr. 5 partaj V. I., hotărâre definitivă.
A precizat că solicită la punctul 3 din c p la legea 21/2013 cu art. 260, 264, 267, 268 cu fals și uz de fals și suplimentat la rejudecare cu art. 327 în legătură cu falsurile, aplicarea la dispozițiile art. 861 – 864 c.p. este legat de martorii fals cu uz de fals pentru a comenta la rejudecare din actele doveditoare în daunele penale ce le-a cerut în civilmente, de asemenea a chemat în judecată pârâții din cauza de față pentru a-i plăti ca daune civilmente penale câte 10.000.000, reprezentând paguba produsă de judecătorii și procurorii din toate sentințele penale judecate cu fals și uz de fals date până la ICCJ în 1236 la 19.04.2012, astfel că solicită obligarea intimaților la plata a 30.000.000 euro, pentru care nu trebuie să plătească taxă de timbru, deci a i se da câștig de cauză în calitate de parte vătămată condamnată ilegal 4 luni închisoare și cu terenul pierdut la C. R. 74.000 mp., să fie pus în posesie și să se întocmească formele de executare.
În drept, nu și-a întemeiat cererea.
Intimata Î. C. de Casație și Justiție, în întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea contestației în anulare, în motivare susținând că, în mod corect, Curtea de Apel C., prin decizia civilă nr. 5791/29.05.2013 a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul reclamant împotriva deciziei civile nr. 28/15.02.2013 a Tribunalului M..
A arătat și că, în condițiile în care cererea de chemare în judecată dedusă judecății de către reclamantul contestator nu a îndeplinit cerința prevăzută de art. 133 c.p.civ., aceea de a cuprinde obiectul, respectiv pretenția concretă, sentința atacată cu prezenta cale extraordinară de atac este una legală, fiind aplicată de către instanță sancțiunea anulării acesteia pentru lipsa unui element esențial al acțiunii.
O ultimă apărare s-a referit la faptul că, o contestație în anulare nu poate fi primită decât în condițiile art. 317 – 318 c.p.civ., ori în prezenta, nu se regăsesc motive care să intre sub incidența dispozițiilor legale invocate, prin intermediul acesteia contestatorul exprimându-și de fapt nemulțumirea cu privire la aspecte care exced căii extraordinare de atac.
Întâmpinare a formulat și M. P. –P. de pe lângă Î. C. de Casație și Justiție, în motivarea căruia a solicitat respingerea contestației în anulare și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.
A argumentat că, deși din cererea dedusă judecății prin care contestatorul a solicitat rejudecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._ nu rezultă că s-ar fi precizat vreun temei legal, față de împrejurarea că s-a menționat în motivare că pricina a fost judecată în lipsă, se deduce totuși că prezenta reprezintă o contestație în anulare având drept temei art. 317 alin. 1 c.p.civ., însă ea nu este întemeiată câtă vreme procedura de chemare a reclamantului pentru ziua când s-a judecat cauza a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii, el având termen în cunoștință acordat, la datat de 18 mai 2013.
O altă apărare s-a referit la faptul că, prin contestația cu care a fost investită instanța au fost reluate susținerile din cererea de chemare în judecată, fără însă a exista o precizare a obiectului acțiunii, precizare solicitată de altfel de către instanța de fond și a cărei neîndeplinire a determinat anularea cererii de chemare în judecată, făcându-se o corectă aplicare a art. 133 alin. 1 c.p.civ.
A precizat și că, în condițiile în care contestatorul nu a timbrat anticipat recursul declarat împotriva sentinței de fond, în mod corect instanța de recurs, respectiv Curtea de Apel C., a procedat la anularea acestei căi de atac, soluție ce a făcut imposibilă analizarea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, excepție ce a fost invocată la acel moment și pe care înțelege să o reitereze în contestația dedusă judecății.
Intimatul a făcut apărări și pe cererea de chemare în judecată susținând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. nu a formulat întâmpinare.
Examinând contestația prin prisma criticilor aduse, a actelor de procedură efectuate și a dispozițiilor procedurale aplicabile, se constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele:
Contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac ce este reglementată în codul de procedură civilă de la 1865-aplicabil în cauză - sub două forme, respectiv contestația în anulare obișnuită( art.317) și contestația în anulare specială(art.318).
În considerarea specificului său de cale extraordinară, contestația în anulare poate fi exercitată doar pentru motivele strict și limitativ prevăzute de dispozițiile procedurale, prin intermediul acesteia nefiind admisibil a se examina justețea soluției pronunțate, retractarea de către instanță a propriei hotărâri impunându-se nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci doar pentru motivele expres prevăzute de lege.
Prin cererea pendinte cu care a investit instanța contestatorul a solicitat, prin invocarea unor motive ce s-au dovedit a fi extrem de dificil de descifrat, rejudecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._ și pronunțarea unei soluții prin care intimații pârâți să fie obligați la a-i plăti suma totală de_ Euro cu titlu de despăgubiri.
Se reține că, majoritatea motivelor expuse se regăsesc și în cererea asupra căreia Tribunalul s-a pronunțat în primă instanță prin sentința civilă nr. 28/15.02.2013, iar dintre acestea doar unul poate fi subsumat dispozițiilor legale ce reglementează contestația în anulare, respectiv acela care vizează nelegala citare a contestatorului reclamant la termenul la care a avut judecata cauzei în fața instanței de fond .
Pentru a fi primită contestația în anulare de drept comun întemeiată pe motivul reglementat de art.317 alin.1,pct.1 c.pr.civ, cel ce uzează de această cale extraordinară de atac trebuie să facă dovada că procedura de chemare a sa în fața instanței pentru ziua în care a avut loc judecata pricinii,nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legale, ori, în speță, contestatorul nu a dovedit o astfel de situație, dimpotrivă, din practicaua sentinței contestate rezultă că acesta a fost prezent la judecarea cauzei și a pus concluzii pe excepția nulității cererii de chemare în judecată determinată de imposibilitatea stabilirii obiectului acesteia, excepție admisă de către instanță.
Este de evidențiat și că, astfel cum s-a arătat, niciuna din criticile contestatorului nu este de natură a fi subsumată vreunuia dintre motivele ce intră sub incidența art.318 c.pr.civ, iar în raport de dispozițiile art.318 alin.1 c.pr.civ, doar hotărârea instanței de recurs poate face obiectul unei contestații în anulare specială.
În temeiul considerentelor expuse, apreciind în sensul netemeiniciei prezentei contestații, aceasta va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de către contestatorul I. V. împotriva sentinței civile nr. 28/15.02.2013, pronunțată de către Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații S. R. prin M. Finanțelor, M. Justiției, M. P., Î. C. de Casație și Justiție, P. de pe lângă Curtea de Apel C..
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Decembrie 2013
Președinte, A. M. | ||
Grefier, M. B. |
Red MA/BM
Ex. 8/4 pag / 11 Decembrie 2013
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1752/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 601/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
